ECONOMIE
Comisia Europeană a îmbunătăţit uşor estimările de creştere a economiei zonei euro şi a UE
Comisia Europeană a îmbunătăţit uşor estimările de creştere a economiei zonei euro şi a Uniunii Europene pentru perioada 2017-2018, remarcând că Europa a intrat în al cincilea an de redresare, care se face simțită, în prezent, în toate statele membre ale UE.
Conform previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene, publicate joi, PIB-ul zonei euro va înregistra o creştere de 1,7 % în 2017 şi de 1,8 % în 2018, faţă de estimările de 1,6%, respectiv 1,8% publicate în raportul de iarnă, conform News.ro.
La nivelul UE,creşterea PIB-ului va rămâne constantă, la 1,9 % în cei doi ani (comparativ cu 1,8 % în ambii ani, conform previziunilor de iarnă).
„Previziunile economice publicate astăzi arată o creştere economică în UE din ce în ce mai puternică, iar şomajul continuă să scadă. Cu toate acestea, situaţia este foarte diferită de la un stat membru la altul, performanţe mai bune înregistrând economiile care au pus în aplicare mai multe reforme structurale ambiţioas”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro şi dialog social, comisar responsabil şi pentru stabilitatea financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital.
El a arătat că pentru a restabili echilibrul, în întreaga Europă este nevoie de măsuri ferme de reformă, precum deschiderea pieţelor produselor şi serviciilor europene, modernizarea pieţei forţei de muncă şi a sistemelor de protecţie socială.
Rata şomajului este în continuare în scădere, însă rămâne la un nivel ridicat în numeroase ţări. În zona euro,Comisia se aşteaptă ca rata şomajului să scadă la 9,4 % în 2017 şi, respectiv, la 8,9 % în 2018, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul anului 2009. Acest fapt se datorează creşterii cererii interne, reformelor structurale şi politicilor publice din anumite ţări, menite să încurajeze crearea unui număr ridicat de locuri de muncă.
În ceea ce priveşte UE, în ansamblul său, Executivul UE anticipează o tendinţă similară, cu o scădere a ratei şomajului la 8,0 % în 2017 şi la 7,7 % în 2018, acesta fiind cel mai redus nivel de la sfârşitul anului 2008.
Comisia prognozează că ponderea deficitului bugetar în PIB, cât şi ponderea datoriei brute în PIB vor scădea în 2017 şi în 2018, atât în zona euro, cât şi în UE. Scăderea cheltuielilor cu dobânzile şi moderarea salariilor din sectorul public ar trebui să asigure scăderea în continuare a deficitului, deşi într-un ritm mai lent decât în ultimii ani.
În zona euro, ponderea deficitului public în PIB este preconizată să scadă de la 1,5 % în 2016 la 1,4 % în 2017 şi la 1,3 % în 2018, în timp ce în UE se aşteaptă ca aceasta să scadă de la 1,7 % în 2016 la 1,6 % în 2017 şi la 1,5 % în 2018.
Ponderea datoriei în PIB în zona euro este prevăzută să scadă de la 91,3 % în 2016 la 90,3% în 2017 şi la 89,0 % în 2018, în timp ce datoriei în PIB în UE, în ansamblu, este prevăzută să scadă de la 85,1 % în 2016 la 84,8 % în 2017 şi la 83,6 % în 2018.
Riscurile care afectează previziunile sunt mai echilibrate, însă valorile prognozate continuă să evolueze în sens negativ. Incertitudinea cu privire la perspectivele economice rămâne ridicată. În ansamblu, riscurile sunt mai echilibrate decât cele din iarnă, însă continuă să reflecte o evoluţie negativă.
Riscurile externe sunt legate, de exemplu, de evoluţia politicii SUA în domeniul economic şi comercial şi de tensiunile geopolitice în sens larg. Programul de ajustare economică al Chinei, sănătatea sectorului bancar european şi viitoarele negocieri cu Regatul Unit privind ieşirea acestei ţări din UE sunt considerate, de asemenea, drept factori de risc potenţiali de evoluţie negativă a previziunilor.
Previziunile se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, ratele dobânzilor şi preţurile produselor de bază la data de 25 aprilie 2017. Ipotezele privind rata dobânzii şi preţul produselor de bază reflectă aşteptările pieţei, astfel cum rezultă din pieţele instrumentelor derivate la momentul realizării previziunilor.
Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informaţiile disponibile până la data de 25 aprilie 2017, inclusiv. Cu excepţia cazului în care politicile sunt anunţate în mod credibil şi sunt detaliate în mod corespunzător, proiecţiile presupun absenţa modificărilor de politică.
ECONOMIE
MF propune modificări procedurale la HG nr. 807/2014

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Hotărâre privind modificarea HG nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie.
Prin proiect se propune o modificare de ordin procedural privind flexibilizarea condițiilor referitoare la demonstrarea și fundamentarea indicatorului calitativ Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției. În momentul de față, potrivit HG nr. 807/2014, beneficiarii de ajutor de stat au obligația de a transmite, sub sancțiunea revocării acordului, documente justificative care să demonstreze Asigurarea resurselor financiare necesare derulării investiției, în termen de 6 luni de la data emiterii acordului pentru finanțare, așa cum a fost prezentat în planul de afaceri care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu respectarea tipului și a valorii fiecărei surse folosită pentru finanțarea proiectului de investiții. În Nota de fundamentare care însoțește noul proiect de act normativ, MF menționează Inițiatorii noului proiect de act normativ menționează, în Nota de fundamentare, că din cauza contextului economic actual, național și internațional, caracterizat de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, de criza energetică generată de războiului din Ucraina, rate ale inflației la cote record la nivel european, sistemul bancar a devenit reticent în creditarea investițiilor pentru a preveni creșterea volumului creditelor neperformante, toate fiind suprapuse cu recentele perturbări ale pieței financiar-bancare generate de instabilitatea creată de conflictul din Ucraina. „Acestea creează dificultăți de accesare a unui credit bancar de către beneficiarii de ajutor de stat în termenul menționat. În situația în care nu pot accesa un credit bancar, beneficiarii de ajutor de stat au posibilitatea de finanțare a proiectelor de investiții și din alte surse de finanțare, respectiv profit reinvestit, majorare de capital social, împrumut intra-grup. Prevederile actuale ale HG nr. 807/2014 nu prevăd în mod expres posibilitatea modificării, în termenul de 6 luni, a structurii surselor de finanțare prezentate în documentația care stă la baza emiterii acordului pentru finanțare”, subliniază inițiatorii proiectului.
În acest context, prin noul proiect de HG, se introduce o prevedere care să dea posibilitatea întreprinderilor ca, în termen de 6 luni de la obținerea acordului pentru finanțare, să-și modifice structura surselor proprii de finanțare prezentate inițial în documentația care a stat la baza emiterii acordului pentru finanțare, cu condiția ca valoarea totală a acestora să fie cel puțin egală cu diferența dintre valoarea proiectului de investiții și valoarea ajutorului de stat aprobat.
ECONOMIE
De la 1 aprilie se majorează valoarea tichetelor culturale acordate salariaților

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil
Tichetele culturale acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale vor avea o valoare de 200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment pentru primul semestru al anului. Actul normativ care reglementează valoarea acestora a fost publicat recent în Monitorul Oficial (Ordinul nr. 1.098/2.748/2023 privind stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul I al anului 2023). Prezentăm, mai jos, principalele prevederi ale ordinului.
Principalele prevederi:
Pentru semestrul I al anului 2023, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale este de maximum 200 lei/lună, respectiv, de maximum 400 lei/eveniment.
De reținut: Valoarea nominală stabilită mai sus se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 și septembrie 2023.
Amintim că valorile anterioare (stabilite pentru semestrul II al anului 2022) au fost de 190 lei/lună, respectiv, maximum 380 lei/eveniment. Aceste valori se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv, februarie 2023 și martie 2023.
În concluzie, noile valori (200 lei/lună, respectiv, maximum 400 lei/eveniment) se vor aplica începând cu luna aprilie 2023.
ECONOMIE
APIA: adeverințe pentru crescătorii de animale care vor să acceseze credite

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru crescătorii de animale, beneficiari ai măsurii DR 06 – Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2023, a anunțat instituția de plăți, citată de Agerpres. Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2023, pentru DR 06 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor – pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.
Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din suma solicitată în cererea de plată aferentă anului de angajament 2023.
Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2023.
Potrivit sursei citate, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor. Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013, care stabilește condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%.
În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu nouă instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, FGCR și FNGCIMM.
Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare, respectiv FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro.
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF: Precizări privind depunerea declarației de mențiuni
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 23.03.2023
-
ECONOMIEacum 7 zile
Persoanele fizice și juridice se pot înscrie în Programele Rabla Clasic și Rabla Plus din 24 martie
-
ECONOMIEacum 6 zile
Duminică, transportul feroviar trece la ora de vară
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF a publicat lista seminarelor web pentru luna aprilie
-
ECONOMIEacum 7 zile
MF lansează, la 27 martie, prima ediție din acest an a programului de titluri de stat FIDELIS
-
ECONOMIEacum 2 zile
MF a publicat noua variantă a proiectului de HG privind prețurile maxime la RCA
-
ECONOMIEacum 7 zile
ANAF: 25 mai 2023, termen pentru depunerea Declarației Unice