Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,37% din PIB după primele 10 luni din acest an, de la 3,04% din PIB la sfârșitul lunii septembrie, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres.

Comparativ cu perioada similară din 2021, când s-a situat la 4,06% din PIB, deficitul bugetar a scăzut cu 0,68 puncte procentuale în intervalul ianuarie-octombrie, precizează sursa citată.

„Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 47,12 miliarde lei, în scădere față de deficitul de 47,98 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,68 puncte procentuale pe primele zece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,06% din PIB la 3,37% din PIB”, semnalează Ministerul Finanțelor.

Conform MF, veniturile bugetului general consolidat au însumat 378,80 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2022, cu 22,7% peste nivelul încasat perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri și servicii), contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene și impozitului pe profit.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 27,46 miliarde de lei în ianuarie – octombrie, consemnând o creștere de 17,7% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+49,4%), declarația unică (+36,1%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+25,1%).

Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,3%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+12,5%). Totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 115,47 miliarde de lei în primele zece luni, în creștere cu 10% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția contribuțiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii, fiind totodată influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect asupra încasărilor începând cu iulie 2022, conform Legii nr. 135/2022).

De asemenea, începând cu septembrie, contribuțiile au fost influențate de modificarea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale salariaților din domeniul construcțiilor, agricol și industriei alimentare (de la 30.000 de lei lunar la 10.000 lei lunar) și de măsura de stabilire a bazei de calcul lunar la nivelul salariului minim brut pe țară pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial al căror nivel este situat sub nivelul salariului minim brut.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,86 miliarde lei în ianuarie – octombrie, consemnând o creștere de 33,8% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (30,2% an/an, respectiv +5,4 miliarde de lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,9 miliarde de lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 76,99 miliarde de lei în primele zece luni, în creștere cu 19,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 23,27 miliarde lei în ianuarie – octombrie – cu 15.3% mai ridicat față de cel rambursat în anul anterior. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 29,61 miliarde lei în ianuarie – octombrie, consemnând o creștere de 3,5% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică de 3% (an/an) – susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 3,4%, în condițiile unui nivel majorat al accizei la țigarete – cu 5,5% începând cu 1 august 2022 (594,97 lei/1000 țigarete, față de 563,97 lei/1000 țigarete începând cu 1 aprilie 2021). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 13,86 miliarde de lei în primele zece luni, înregistrând un avans de 10,26 miliarde de lei față de anul precedent, pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 35,96 miliarde lei în ianuarie – octombrie, consemnând o creștere de 53,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate – vărsăminte din veniturile nete ale BNR, dividende, dobânzi și redevențe petroliere. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din OUG nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 34,78 miliarde de lei în primele zece luni, în creștere cu 41,1% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 425,92 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 19,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 30,2% din PIB la 30,5% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 97,51 miliarde de lei, în creștere cu 6,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7% din PIB, cu 0,8 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 55,75 miliarde de lei, în creștere cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 20,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,7%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 24,41 miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 8,92 miliarde de lei ca urmare a creșterii ratelor de dobânda în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern, cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,32 miliarde de lei, în creștere cu 17,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități.

De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat și pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei. Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, care a crescut, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv până la finele lunii octombrie 2022, au fost în sumă de 2,73 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 12,97 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 (4,32 miliarde de lei) care reprezintă 33,3% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 7,3 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 36,97 miliarde de lei, cu 37,1% mai mari comparativ cu primele zece luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 47,56 miliarde de lei, în creștere cu 24,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 38,19 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,87% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

În urma celei de-a doua rectificări bugetare, deficitul bugetului general consolidat a fost menținut la 80,1 miliarde lei, dar s-a diminuat ca procentaj în PIB, de la 5,84% la 5,74%.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a lansat în consultare publică proiectul de Ordin pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă. Contractul individual de muncă încheiat între angajator și salariat va cuprinde în mod obligatoriu elementele prevăzute în modelul-cadru, printre care: ▪ părțile contractului; ▪ obiectul contractului; ▪ durata contractului (nedeterminată/determinată); ▪ perioada de probă; ▪ locul de muncă; ▪ felul muncii (funcția/ocupația conform COR); ▪ durata timpului de muncă și repartizarea acestuia; ▪ durata concediului anual de odihnă; ▪ salariul; ▪ atribuțiile postului; ▪ criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului; ▪ condițiile de muncă (normale/vătămătoare/deosebite/speciale de muncă/ deosebit de periculoase); ▪ drepturile și obligațiile părților privind securitatea și sănătatea în muncă; ▪ drepturi și obligații generale ale părților.

Prin negociere între părți, contractul individual de muncă poate cuprinde și clauze specifice, potrivit legii.

După aprobarea proiectului și intrarea în vigoare a actului normativ, va fi abrogat Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului – cadru al contractului individual de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională un proiect de Ordin prin care propune modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

În referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, inițiatorii menționează că „în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, cât și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare. Una din acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii”.

Astfel – relevă ANAF – din adresa Direcției generale de monitorizare venituri și sinteză rezultă că, în urma analizării pachetelor de contribuabili mari și mijlocii, au rezultat următoarele aspecte: ▪ nu se justifică actualizarea în acest an a listei contribuabililor mari, având în vedere faptul că această listă a fost actualizată în 2021 potrivit Ordinului pentru aprobarea numărului de contribuabili mari și a Listei marilor contribuabili nr.1782 din 04.11.2021, iar evoluția acestora nu s-a modificat semnificativ; ▪ este necesară actualizarea listei contribuabililor mijlocii selectați conform criteriilor de selecție aprobată prin OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, ca urmare a micșorării numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați, începând cu 1 ianuarie 2023, la nivelul structurilor de specialitate ale Administrațiilor județene ale finanțelor publice și respectiv a Administrației fiscale pentru contribuabili mijlocii.

În acest context, prin noul proiect de ordin se propun: ▪ prorogarea termenului de actualizare a listelor marilor contribuabili, inclusiv a sediilor secundare ale acestora, până la 10 decembrie 2023; ▪ modificarea numărului de contribuabili mijlocii care vor fi administrați prin structurile de specialitate existente la nivelul administrațiilor județene ale finanțelor publice și respectiv a Administrației fiscale pentru contribuabili mijlocii de la 18.478 în prezent la 15.000 de contribuabili selectați în ordine descrescătoare în funcție de criteriul de bază aprobat conform OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii; ▪ eliminarea criteriului de reprezentare fiscală, pe de o parte, ca urmare a aportului redus al acestor contribuabili, în totalul veniturilor bugetare încasate, iar, pe de altă parte, pentru aplicarea unui principiu unitar în corelare cu criteriile de selecție a contribuabililor mijlocii.

Prin această micșorare a numărului contribuabililor mijlocii s-a avut în vedere ca obligațiile fiscale declarate de contribuabilii mari și mijlocii să fie reprezentative, respectiv 65,61 % din totalul obligațiilor declarate la nivel național în anul 2021.

Totodată – se arată în Referatul de aprobare – având în vedere implicațiile modificării listei contribuabililor mijlocii în contextul transmiterii Declarației informative D406 (fișierului standard de control fiscal – SAF-T), se impune crearea unei excepții de la termenul prevăzut în Anexa nr. 5 la OPANAF nr. 1783/2021, cu modificările ulterioare, prin modificarea în mod corespunzător a anexei menționate. „În acest sens, întrucât anumiți contribuabili încadrați în categoria contribuabili mijlocii la data de 31 decembrie 2021 nu se vor mai regăsi în această categorie la data de 1 ianuarie 2023, se propune ca depunerea Declarației informative D406, pentru aceștia, să devină opțională începând cu data de referință pentru contribuabilii mijlocii, urmând să devină obligatorie începând cu data de referință pentru contribuabilii mici. Contribuabilii care au optat pentru depunerea Declarației informative D 406 nu vor putea renunța ulterior la opțiunea exprimată. Opțiunea va deveni efectivă prin depunerea unei Declarații informative D 406 validată de Agenția Națională de Administrare Fiscală”, se menționează în document.

De asemenea, se propune ca pentru contribuabilii încadrați la data de 31 decembrie 2021 în categoria contribuabililor mici, care și-au menținut această încadrare pe parcursul anului 2022, iar începând cu data de 1 ianuarie 2023 sunt încadrați în categoria contribuabililor mijlocii, depunerea Declarației informative D406 să devină obligatorie începând cu data de referință pentru contribuabilii mijlocii, justificat de faptul că de la data de 1 ianuarie 2023, toți contribuabilii mijlocii trebuie să depună Declarația informativă D406, fără a exista diferență de tratament între aceștia.

În plus, ulterior publicării OPANAF nr. 1783/2021, anumite categorii de contribuabili, respectiv persoanele juridice care utilizează informații clasificate sau dețin documente ale căror specificații tehnice sunt clasificate potrivit legii, sau derulează contracte clasificate care impun, potrivit prevederilor legale, măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esențiale de securitate ale statului, au solicitat eliminarea de la obligația de depunere a fișierului standard de control fiscal (SAF-T), invocând drept temeiuri legale: ▪ Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate; ▪ HG nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România; ▪ HG nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu; ▪ HG nr. 847/2020 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul Finanțelor și de instituțiile aflate în subordinea acestuia și termenele de clasificare aferente; ▪ HG nr. 721/2022 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul Finanțelor și de instituțiile aflate în subordinea sau sub autoritatea acestuia și termenele de clasificare aferente.

În acest context, se propune de asemenea, modificarea Anexei nr. 5 la OPANAF nr. 1783/2021, prin menționarea în categoria contribuabililor care nu au obligația depunerii Declarației D406 și a contribuabililor care utilizează informații clasificate sau dețin documente ale căror specificații tehnice sunt clasificate potrivit legii, sau derulează contracte clasificate care impun, potrivit prevederilor legale, măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esențiale de securitate ale statului, în măsura în care depunerea Declarației D406 ar conduce la divulgarea informațiilor de natura celor menționate.