Connect with us

ECONOMIE

BNR a revizuit în scădere, la 1,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an

CECCAR FM

Publicat

pe

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, de la 1,7% la 1,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, şi de la 3,4% la 3,1% pentru finalul anului 2018, a anunţat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă. Pentru primul trimestru al anului 2019, inflaţia este estimată la 3,4%, conform News.ro.

În luna februarie, BNR a revizuit în scădere, de la 2,1% la 1,7%, prognoza privind inflaţia de la finalul acestui an, dar a urcat estimarea pentru finalul lui 2018, de la 3,2% la 3,4%. Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la nivelul de 0,6%, cel mai înalt nivel din luna mai 2015, potrivit statisticilor oficiale.

”Caracteristica evoluţiei inflaţiei în primul trimestru a fost revenirea în teritoriul pozitiv după doi ani. Este o evoluţie relativ pozitivă”, a spus Isărescu.

Inflaţia este în continuare la un nivel foarte scăzut, în condiţiile păstrării unor dobânzi reduse, potrivit guvernatorului.

”Există o disipare a efectului scăderii TVA, dar traiectoria inflaţiei a continuat să poarte amprenta modificării unor impozite directe şi taxe”, a afirmat Isărescu.

Cotaţiile materiilor prime au rămas pe o traiectorie ascendentă la începutul acestui an, dar există o mare incertitudine pe această zonă, existând posibilitatea ca ele să scadă, a avertizat guvernatorul.

”Creşterea preţului petrolului a dus la menţinerea ratei anuale a inflaţiei combustibililor la un nivel pozitiv, în ciuda eliminării supraaccizei şi a scăderii TVA”, a declarat Isărescu.

În plus, restrângerea ofertei de legume şi fructe la nivel european, în condiţii meteorologice extreme, a contribuit la accelerarea inflaţiei în primele trei luni ale anului.

”A existat şi o uşoară depreciere a monedei naţionale în primul trimestru, dar o evoluţie relativ stabilă a primei de risc. Condiţiile de finanţare au rămas stabile”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că există un excedent de cerere încă de anul trecut, în condiţiile în care producţia internă nu acoperă toată cererea pe plan intern. În plus, există o scădere a intensităţii relaţiei dintre deviaţia Produsului Intern Brut (PIB) faţă de potenţial şi inflaţia de bază.

”O explicaţie ar fi creşterea importurilor. Deficitul de cont curent a rămas la un nivel sustenabil, dar asta nu înseamnă că ne permitem un excedent de cerere”, a declarat Isărescu.

În 2008, deficitul de cont curent al României era de 14%, iar acum nu depăşeşte 2%, fiind la cote tolerabile, a explicat guvernatorul.

Deteriorarea competitivităţi prin preţ la nivelul producătorilor de bunuri şi servicii a scăzut, ceea ce a facilitat creşterea ponderii importurilor.

”Nu avem nevoie de o apreciere a cursului, ar fi nesustenabil pe termen lung în contextul unei productivităţi scăzute”, a afirmat Isărescu.

Excedentul de cerere agregată era de 7 puncte procentuale în 2008, faţă de 2 pp în prezent. Optimismul a revenit la nivelul de dinainte de criză, ceea ce a susţinut dinamica accelerată a achiziţiilor din retail, a explicat guvernatorul.

”Creditarea populaţiei rămâne robustă. Creditele pentru consum au scăzut, dar au crescut cele pentru locuinţe”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a atras atenţia asupra unei scăderi a investiţiilor în ultimul trimestru din 2016, în special pe zonele cu impact ridicat, tehnologie şi infrastructură, ceea ce afectează potenţialul de creştere a economiei.

BNR are o ţintă anuală de inflaţie de 2,5%, plus sau minus 1 punct procentual (1,5-3,5%), începând cu 2013. Strategia de ţintire a inflaţiei a fost introdusă în linie cu politica Băncii Centrale Europene (BCE), însă banca centrală de la Bucureşti a reuşit doar rareori să-şi atingă ţinta de inflaţie.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a încheiat anul 2016 la nivelul de -0,5%, uşor sub estimări, potrivit datelor publicate, în luna ianuarie, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit BNR, menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ s-a datorat anul trecut în mare parte efectului indus de reducerea cotei standard a TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Comisia Europeană, proceduri pentru neîndeplinirea obligațiilor în audiovizual

Comisia Europeană a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 22 de state membre pentru neadoptarea noilor norme care reglementează coordonarea la nivelul UE a tuturor serviciilor mass-media audiovizuale. Este vorba atât de programele de televiziune tradiționale, cât și de serviciile la cerere, precum și de platformele de partajare a materialelor video.

CECCAR FM

Publicat

pe

Noile norme ale UE vizează crearea unui cadru de reglementare adecvat erei digitale, care să conducă la un peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai diversificat. Se consolidează astfel protecția telespectatorilor, acordându-se o atenție specială siguranței persoanelor celor mai vulnerabile, cum ar fi minorii, se extinde aplicarea normelor privind discursul de incitare la ură la platformele de partajare a materialelor video și se promovează diversitatea culturală în cadrul serviciilor mass-media audiovizuale. În același timp, se introduc, pentru prima dată, noi cerințe de independență pentru autoritățile naționale de reglementare a mass-media și se protejează pluralismul mediatic.

Termenul pentru transpunerea Directivei revizuite a serviciilor mass-media audiovizuale în legislația națională a fost 19 septembrie 2020 și numai Danemarca, Ungaria, Țările de Jos și Suedia au notificat măsuri de transpunere și au declarat că notificarea este completă.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Greciei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei, precum și Regatului Unit, solicitându-le să furnizeze informații suplimentare. Aceste țări au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Actuala Directivă UE a serviciilor mass-media audiovizuale reglementează coordonarea la nivelul UE a legislației naționale în materie de servicii mass-media audiovizuale, care includ atât programele de televiziune tradiționale și serviciile la cerere, cât și platformele de partajare a materialelor video. În același timp, peisajul mediatic s-a schimbat radical în mai puțin de un deceniu. Milioane de europeni, în special tinerii, vizionează conținut online, la cerere și pe diferite dispozitive mobile. Luând în considerare aceste noi evoluții, Comisia a propus, în mai 2016, o Directivă revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale, care include o nouă abordare a platformelor online care difuzează conținut audiovizual. În iunie 2018, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la normele revizuite, care au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene în noiembrie 2018.

Principalul obiectiv al directivei este de a crea și de a asigura buna funcționare a pieței interne a serviciilor mass-media audiovizuale, contribuind în același timp la promovarea diversității culturale, asigurând un nivel adecvat de protecție a consumatorilor și protejând pluralismul mass-mediei.

Statele membre au avut la dispoziție 21 de luni pentru a o transpune în legislația lor națională, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Prețul petrolului crește în urma știrilor legate de vaccinurile anti-COVID-19

Prețurile petrolului au crescut cu mai mult de 1% luni, după câștigurile de săptămâna trecută, în condițiile în care comercianții anticipau că viitoarele vaccinări pentru coronavirus vor stimula o recuperare a cererii, relatează Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Sentimentul pozitiv a fost întărit și de așteptările ca Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC), Rusia și alți producători, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, să prelungească un acord de restrângere a producției.

Țițeiul Brent a crescut cu 66 de cenți, la 45,62 dolari pe baril, până la 12:47 GMT, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate a câștigat 52 de cenți, la 42,94 dolari pe baril. Ambele referințe au crescut cu 5% săptămâna trecută.

Perspectivele cererii s-au îmbunătățit, odată cu știrile care indică progresul în dezvoltarea vaccinurilor pentru COVID-19. Un oficial american a declarat că primele vaccinări în Statele Unite ar putea începe o zi sau două după obținerea aprobării autorităților de reglementare.

Compania farmaceutică AstraZeneca a anunțat luni că vaccinul său, dezvoltat împreună cu Universitatea din Oxford, este eficient în 90% din cazuri.

În ceea ce privește oferta, OPEC +, care se întrunește pe 30 noiembrie și pe 1 decembrie, va analiza opțiunile de prelungire a înțelegerii privind reducerea producției cu cel puțin trei luni, începând din ianuarie, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an

Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an, construită pe o contracție economică de 4,2% și un PIB nominal de 1.050 miliarde lei.

CECCAR FM

Publicat

pe

Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 5 miliarde de lei, a anunțat ministrul Finanțelor Florin Cîțu, după ședința de Guvern. Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 337 de miliarde de lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat la 433 de miliarde de lei.

Cîțu spune că au fost suplimentaate cheltuielile pentru sănătate, agricultură, asistență socială și educație.

Bugetul Ministerului Sănătății a fost majorat cu 1 miliard de lei, 1 miliard de lei au fost alocat pentru plata facturilor aferente proiectelor din Planul Național de Dezvoltare Locală, 1,1 miliarde de lei pentru subvenții în agricultură, 179 de milioane de lei la Ministerul Transporturilor, 1,2 miliarde lei pentru Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și 567 de miliarde de lei reprezentând contribuția la bugetul UE pentru suplimentarea instrumentului financiar pentru sprijin de urgență în vederea refinanțări producătorilor de vaccinuri SARS-COV 2.

Economii de 134 de milioane de lei au fost realizate la Ministerul Finanțelor, potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending