Connect with us

ECONOMIE

CE simplifică normele pentru anumite investiţii publice

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a aprobat miercuri noi norme referitoare la ajutoarele de stat prin care anumite măsuri de sprijin public pentru porturi şi aeroporturi, domeniul cultural şi regiunile ultraperiferice sunt exceptate de la examinarea prealabilă a Comisiei, potrivit News.ro.

Obiectivul Comisiei este să faciliteze investiţiile publice pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică, fără a afecta concurenţa.

Regulamentul general de exceptare pe categorii din 2014 permitea statelor membre să pună în aplicare o gamă largă de măsuri de ajutor de stat fără aprobarea prealabilă a Comisiei, deoarece probabilitatea ca acestea să denatureze concurenţa era foarte scăzută. Ca urmare, aproximativ 95% din măsurile de ajutor de stat puse în aplicare de statele membre, cu o cheltuială anuală combinată de circa 28 de miliarde euro, sunt în prezent exceptate. De exemplu, în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, numărul de ajutoare de stat notificate s-a înjumătăţit din 2014 .

În urma a două consultări publice, Comisia a extins domeniul de aplicare al acestui regulament la porturi şi aeroporturi.

În ceea ce priveşte aeroporturile, statele membre pot în prezent să facă investiţii publice în aeroporturile regionale care deservesc până la 3 milioane de pasageri anual, în condiţii de deplină securitate juridică şi fără un control prealabil din partea Comisiei. Acest lucru va facilita investiţiile publice în peste 420 de aeroporturi din întreaga UE, pe care se desfăşoară aproximativ 13% din traficul aerian.

De asemenea, regulamentul permite autorităţilor publice să acopere costurile de exploatare ale aeroporturilor mici care deservesc până la 200 000 de pasageri anual. Aceste aeroporturi mici reprezintă aproape jumătate din toate aeroporturile din UE, dar acoperă numai 0,75 % din traficul aerian. Dacă acestea pot avea o contribuţie importantă la conectivitatea unei regiuni, este puţin probabil ca ele să denatureze concurenţa pe piaţa unică a UE.

În ceea ce priveşte porturile, statele membre pot realiza în prezent investiţii publice de până la 150 de milioane EUR în porturile maritime şi de până la 50 de milioane EUR în porturile interioare în condiţii de deplină securitate juridică şi fără un control prealabil din partea Comisiei. Regulamentul permite autorităţilor publice să acopere costurile lucrărilor de dragare în porturi şi pe căile navigabile de acces.

În plus, regulamentul include o serie de noi simplificări în alte domenii. Mai precis, Comisia va analiza ajutoarele pentru proiecte de cultură (când este într-adevăr vorba de ajutoare, ceea ce de multe ori nu este cazul) şi ajutoarele pentru complexe sportive multifuncţionale doar în cazurile de mai mare anvergură care implică valori mai ridicate.

De asemenea, autorităţile publice pot să compenseze mai uşor societăţile comerciale pentru costurile suplimentare cu care se confruntă în cazul în care îşi desfăşoară activitatea în regiunile ultraperiferice ale UE, ţinând seama de dificultăţile specifice cu care se confruntă aceste societăţi, precum izolarea şi dependenţa de un număr redus de produse comercializate.

Această iniţiativă are drept scop reducerea sarcinii administrative a autorităţilor publice şi a altor părţi interesate în contextul agendei Comisiei privind o reglementare adecvată şi funcţionalp la nivelul UE (REFIT).

Iniţiativa se înscrie în eforturile Comisiei de a concentra controlul ajutoarelor de stat – spre beneficiul maxim al consumatorilor – asupra cazurilor mai mari, care au un impact semnificativ asupra concurenţei de pe piaţa unică, şi vine în completarea mai multor măsuri întreprinse de Comisie în ultimii doi ani pentru a moderniza modalităţile de asigurare a respectării normelor privind ajutoarele de stat.

Scopul acestor iniţiative este de a facilita şi mai mult investiţiile publice în sprijinul obiectivelor noastre comune privind ocuparea forţei de muncă şi creşterea economică, schimbările climatice, inovarea şi coeziunea socială.

Regulamentul de modificare va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Comisia Europeană adoptă Planul de acțiune privind proprietatea intelectuală

Comisia a publicat un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală, pentru a ajuta întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), să profite la maximum de invențiile și de creațiile lor și pentru a asigura faptul că acestea pot aduce beneficii economiei.

CECCAR FM

Publicat

pe

Proprietatea intelectuală este un factor determinant esențial pentru creșterea economică, deoarece ajută întreprinderile să își valorifice activele necorporale. Planul de acțiune urmărește să permită industriei creative și inovatoare din Europa să rămână un lider mondial și, de asemenea, urmărește să accelereze dubla tranziție verde și digitală a Europei. În special, planul de acțiune stabilește pașii esențiali pentru a îmbunătăți protecția proprietății intelectuale, pentru a spori gradul de utilizare a proprietății intelectuale de către IMM-uri, pentru a facilita partajarea proprietății intelectuale în vederea sporirii gradului de adoptare a tehnologiilor în cadrul industriei, pentru a combate contrafacerea și a îmbunătăți asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, precum și pentru a promova condiții de concurență echitabile la nivel mondial. De asemenea, criza provocată de coronavirus a evidențiat anumite tipuri de dependență de inovare și de tehnologii; prin urmare, planul de acțiune abordează aceste provocări, asigurând în același timp faptul că proprietatea intelectuală critică poate fi pusă la dispoziție în momente de criză, transmite Comisia Europeană.

Potrivit sursei citate, activele necorporale, precum mărcile, desenele și modelele industriale, brevetele și datele, sunt din ce în ce mai importante în economia bazată pe cunoaștere din prezent.

Sectoarele industriale care utilizează intensiv proprietatea intelectuală reprezintă 45 % din totalul PIB-ului și 93 % din totalul exporturilor UE, iar valoarea adăugată a proprietății intelectuale este în creștere în majoritatea ecosistemelor industriale europene. La nivel mondial, cererile de protejare a proprietății intelectuale sunt în creștere, deoarece activele necorporale joacă un rol din ce în ce mai important în cursa mondială pentru poziția de lider tehnologic. Planul de acțiune se bazează pe punctele forte ale cadrului european privind proprietatea intelectuală, pentru a asigura faptul că sprijină redresarea și reziliența economică în domenii esențiale ale economiei, anunță CE.

„Europa găzduiește unele dintre inovațiile de prim rang din lume, însă întreprinderile nu sunt încă pe deplin capabile să își protejeze invențiile și să își valorifice proprietatea intelectuală. Astăzi, propunem revizuirea sistemului nostru de proprietate intelectuală pentru a consolida capacitatea Europei de a dezvolta tehnologii de nouă generație și de a reflecta progresele în domeniul datelor și al inteligenței artificiale, pentru a permite întreprinderilor să își pună rapid în comun cunoștințele în momente de criză și pentru a sprijini Europa pe calea sa către redresarea economică și către tranziția verde”, spune comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, citat de Mediafax.

Planul de acțiune publicat astăzi anunță măsuri în cinci domenii esențiale – îmbunătățirea protecției proprietății intelectuale, stimularea adoptării proprietății intelectuale de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), facilitarea partajării proprietății intelectuale, combaterea contrafacerii și îmbunătățirea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală și promovarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial.

Continuare

ECONOMIE

Formulă nouă de recuperare a unor creanțe bugetare de la operatorii economici

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 1.144 din 26 noiembrie 2020 a fost publicată OUG nr. 200/2020 pentru modificarea și completarea OUG nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici. Inițiatorii au avut în vedere, la elaborarea actului normativ, situația economico-financiară a unor operatori economici care înregistrează debite față de stat și dețin active funcționale necesare desfășurării unor activități economice esențiale. De asemenea, s-a ținut cont de faptul că operatorii economici care dețin active funcționale au datorii gestionate de organe ale administrației publice centrale, iar adoptarea unor măsuri privind recuperarea acestora prin măsuri de executare silită sau alte modalități de stingere a creanțelor nu asigură dezideratul menținerii activității în cadrul economic. În acest context, potrivit inițiatorilor, actul normativ a fost elaborat în scopul recuperării unor creanțe, de către organe ale administrației publice centrale, prin procedura dării în plată, ținând cont de nevoia satisfacerii, de către operatorii economici, inclusiv cei cu capital de stat, a cererii existente pe piața de produse industriale, în condiții de calitate și siguranță și cu respectarea reglementărilor naționale și europene în materie de concurență.     

OUG nr. 200/2020 are în vedere extinderea sferei de stingere a obligațiilor fiscale și bugetare și atribuirea unui caracter de generalitate al actului. Astfel, potrivit inițiatorilor, vizează „instituirea pârghiilor legale necesare stingerii obligațiilor fiscale și bugetare administrate de instituții ale administrației publice centrale, în special Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin luarea în considerare a beneficiului statului deținător de participații în sensul legii și deciziilor Curții Constituționale, rezultat prin preluarea în plată a unor active funcționale necesar a fi reintroduse în circuitul economic cu respectarea principiului creditorului privat prudent”. Executivul estimează că, urmare a realizării operațiunii de dare în plată, statul va fi proprietarul unor active funcționale cu rol multiplicator în economie.

Actul normativ urmărește normalizarea relațiilor dintre societățile cu capital de stat și cele cu capital privat, fapt care va avea consecințe benefice asupra redresării activității în economie în contextul COVID-19 prin implementarea unor masuri care să conducă la eficientizarea activității economice sub aspectul utilizării resurselor existente și evitarea de blocaje financiare în economie. De asemenea, OUG nr. 200/2020 asigură condițiile necesare pentru fluidizarea activității economice în  anumite domenii de activitate în care sunt implicați atât operatori economici la care statul are calitate de acționar, cât și operatori economici cu capital privat, „cu consecința menținerii unei forțe de muncă active și calificate în domenii de interes și strategice”.

Continuare

ECONOMIE

Restanțele la credite s-au diminuat în luna octombrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat, în octombrie 2020, la 4,53 miliarde lei, în scădere cu 1,95% față de suma raportată în luna precedentă, în timp ce restanțele la creditele în valută au coborât cu 1,65%, la 1,8 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), citate de Agerpres.

Totalul creditelor în lei atingea, în octombrie, 193,280 miliarde lei (cu 1,21% peste valoarea din luna precedentă), din care 71,858 miliarde lei erau sume contractate de agenții economici și 117,113 miliarde lei împrumuturi luate de populație.

Creditele în valută totalizau 88,711 miliarde echivalent lei în octombrie 2020 (cu 0,69% mai puțin față de septembrie 2020), din care 51,694 miliarde lei împrumuturi contractate de agenții economici și 32,219 miliarde lei credite luate de populație.

Bucureștenii aveau, la finele lunii octombrie, credite în lei restante în sumă de 1,784 miliarde lei (1,839 miliarde lei în septembrie) și în valută de 679,9 milioane lei, echivalent (714,3 milioane lei în septembrie).

Totalul creditelor în lei contractate în Capitală se cifra la 67,935 miliarde lei ( 67,132 miliarde lei în septembrie), iar al celor în valută la 45,221, miliarde lei (45,908 miliarde lei în septembrie).

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending