Rețele sociale

ECONOMIE

BNR a revizuit în scădere, la 1,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an

Radio CECCAR FM

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, de la 1,7% la 1,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, şi de la 3,4% la 3,1% pentru finalul anului 2018, a anunţat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă. Pentru primul trimestru al anului 2019, inflaţia este estimată la 3,4%, conform News.ro.

În luna februarie, BNR a revizuit în scădere, de la 2,1% la 1,7%, prognoza privind inflaţia de la finalul acestui an, dar a urcat estimarea pentru finalul lui 2018, de la 3,2% la 3,4%. Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la nivelul de 0,6%, cel mai înalt nivel din luna mai 2015, potrivit statisticilor oficiale.

”Caracteristica evoluţiei inflaţiei în primul trimestru a fost revenirea în teritoriul pozitiv după doi ani. Este o evoluţie relativ pozitivă”, a spus Isărescu.

Inflaţia este în continuare la un nivel foarte scăzut, în condiţiile păstrării unor dobânzi reduse, potrivit guvernatorului.

”Există o disipare a efectului scăderii TVA, dar traiectoria inflaţiei a continuat să poarte amprenta modificării unor impozite directe şi taxe”, a afirmat Isărescu.

Cotaţiile materiilor prime au rămas pe o traiectorie ascendentă la începutul acestui an, dar există o mare incertitudine pe această zonă, existând posibilitatea ca ele să scadă, a avertizat guvernatorul.

”Creşterea preţului petrolului a dus la menţinerea ratei anuale a inflaţiei combustibililor la un nivel pozitiv, în ciuda eliminării supraaccizei şi a scăderii TVA”, a declarat Isărescu.

În plus, restrângerea ofertei de legume şi fructe la nivel european, în condiţii meteorologice extreme, a contribuit la accelerarea inflaţiei în primele trei luni ale anului.

”A existat şi o uşoară depreciere a monedei naţionale în primul trimestru, dar o evoluţie relativ stabilă a primei de risc. Condiţiile de finanţare au rămas stabile”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că există un excedent de cerere încă de anul trecut, în condiţiile în care producţia internă nu acoperă toată cererea pe plan intern. În plus, există o scădere a intensităţii relaţiei dintre deviaţia Produsului Intern Brut (PIB) faţă de potenţial şi inflaţia de bază.

”O explicaţie ar fi creşterea importurilor. Deficitul de cont curent a rămas la un nivel sustenabil, dar asta nu înseamnă că ne permitem un excedent de cerere”, a declarat Isărescu.

În 2008, deficitul de cont curent al României era de 14%, iar acum nu depăşeşte 2%, fiind la cote tolerabile, a explicat guvernatorul.

Deteriorarea competitivităţi prin preţ la nivelul producătorilor de bunuri şi servicii a scăzut, ceea ce a facilitat creşterea ponderii importurilor.

”Nu avem nevoie de o apreciere a cursului, ar fi nesustenabil pe termen lung în contextul unei productivităţi scăzute”, a afirmat Isărescu.

Excedentul de cerere agregată era de 7 puncte procentuale în 2008, faţă de 2 pp în prezent. Optimismul a revenit la nivelul de dinainte de criză, ceea ce a susţinut dinamica accelerată a achiziţiilor din retail, a explicat guvernatorul.

”Creditarea populaţiei rămâne robustă. Creditele pentru consum au scăzut, dar au crescut cele pentru locuinţe”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a atras atenţia asupra unei scăderi a investiţiilor în ultimul trimestru din 2016, în special pe zonele cu impact ridicat, tehnologie şi infrastructură, ceea ce afectează potenţialul de creştere a economiei.

BNR are o ţintă anuală de inflaţie de 2,5%, plus sau minus 1 punct procentual (1,5-3,5%), începând cu 2013. Strategia de ţintire a inflaţiei a fost introdusă în linie cu politica Băncii Centrale Europene (BCE), însă banca centrală de la Bucureşti a reuşit doar rareori să-şi atingă ţinta de inflaţie.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a încheiat anul 2016 la nivelul de -0,5%, uşor sub estimări, potrivit datelor publicate, în luna ianuarie, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit BNR, menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ s-a datorat anul trecut în mare parte efectului indus de reducerea cotei standard a TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending