Rețele sociale

ECONOMIE

Vânzările pentru vacanţa de 1 Mai au fost mai mari cu 12% faţă de anul trecut

Radio CECCAR FM

Vânzările pentru vacanţa de 1 Mai au fost mai mari cu 12% faţă de anul trecut, litoralul românesc atrăgând peste 40.000 de turişti, iar peste 10.000 de turişti au ales staţiunile din Bulgaria şi Ungaria sau capitale europene, pentru vacanţe de trei-patru zile, arată datele transmise marţi de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) și citate de News.ro.

Staţiunile din Mamaia, Vama Veche, Valea Prahovei şi Băile Felix au atras cei mai mulţi turişti pentru vacanţa de 1 Mai, care au cumpărat de la agenţiile de turism pachete de două nopţi cuprinse între 135 de lei şi 800 de lei de persoană, în funcţie de hotelul ales, potrivit datelor ANAT.

Astfel, vânzările pentru minivacanţa de 1 Mai au fost mai mari cu 12% faţă de anul trecut, iar 42% dintre turiştii care au ales România au cumpărat pachete pentru litoralul românesc.

”Per ansamblu, prin agenţiile de turism şi individual, litoralul a atras peste 40.000 de persoane cu această ocazie”, arată datele ANAT.

Pe litoral, unde au fost deschise zilele acestea 70-80% din hoteluri, gradul de ocupare a fost de 100% în Mamaia şi Vama Veche, urmate la mare distanţă de Neptun şi Mangalia, pachetele de vacanţă fiind cumpărate într-o proporţie covârşitoare încă din momentul lansării.

Pe segmentul balneo, staţiunea Băile Felix a înregistrat cei mai mulţi turişti, urmată de Călimăneşti-Căciulata şi de Sovata, iar pe Valea Prahovei gradul de ocupare a fost de 75-80%, turiştii preferând staţiunile Sinaia şi Buşteni, spun oficialii ANAT.

Peste 10.000 de turişti au ales staţiunile bulgăreşti, cele balneare din Ungaria sau capitalele europene, pentru vacanţe de trei-patru zile, cu o valoare cuprinsă între 120 şi 500 de euro/persoană, şi Antalya, Dubai sau Sharm El Sheikh, pentru o săptămână, începând de la 490 de euro/persoană.

“Mai multe evenimente organizate în acest an pe litoral au atras turiştii pentru vacanţa de 1 Mai, fie că a fost vorba de festivaluri de muzică, concerte sau expoziţii de maşini, şi nu hotelierii. Gradul de ocupate a fost de 100% în Mamaia”, a declarat Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

Litoralul românesc este principala destinaţie şi pentru vacanţa de vară, datele ANAT la final de early booking arătând un număr ridicat de rezervări. Per ansamblu, creşterea vânzării de vacanţe în România şi în străinătate, în perioada de early booking, este de 30% faţă de perioada similară a anului trecut.

Pentru vacanţa pe litoral, în premieră anul acesta, turiştii din ţară au zboruri directe la Constanţa incluse în pachetele lor de vacanţă.

“Multe dintre pachetele pentru România au fost cumpărate în perioada de early booking cu vouchere de vacanţă. Anul acesta ne aşteptăm ca suma să fie cu mult mai mare, în jur de 400 de milioane de euro, faţă de 10 milioane de euro, anul trecut, dacă bugetarii vor primi şi ei, de la 1 iulie, vouchere în valoare de 1.450 de lei de persoană. În consecinţă, turismul intern ar putea să înregistreze o creştere de cel puţin 20% în acest an”, a adăugat preşedintele ANAT.

În perioada de early booking, cele mai multe rezervări pentru vacanţe externe s-au făcut pentru Spania, Grecia, Turcia, Bulgaria, Italia şi Portugalia, pentru care românii au la dispoziţie curse charter şi de linie din Bucureşti, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Iaşi, Suceava, Oradea. Noutăţile sezonului sunt Gran Canaria, Kos şi Ischia.

ANAT este asociaţia patronală a agenţiilor de turism din România, are ca membri activi 500 de agenţii de turism care cumulează peste 80% din vânzările pachetelor de turism şi călătorie, estimate la aproape un miliard de euro anual şi care au împreună peste 4.600 de angajaţi. Industria turismului în România are peste 120.000 de angajaţi şi contribuie la economia naţională cu aproape 2% din PIB.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending