Connect with us

ECONOMIE

Biroul European pentru Mediu cere să nu se amâne taxa pe depozitarea deşeurilor

CECCAR FM

Publicat

pe

Biroul European pentru Mediu (EEB), cea mai extinsă reţea la nivel continental a asociaţiilor de mediu din statele membre şi candidate din Uniunea Europeană, cere ministrului Mediului, Gratiela Gavrilescu, printr-o scrisoare, să nu proroge taxa pe depozitarea deşeurilor de 80 de lei pe tonă, intrată în vigoare de la începutul acestui an.

„Suntem de acord că punerea ei în aplicare în lipsa unor reglementări şi proceduri riguroase nu este o soluţie. Pe de altă parte, suntem de părere că prorogarea ei pentru un an – sau poate chiar doi – va fi un dezastru, atât pentru programele de reciclare şi refolosire, care sunt finanţate din surse private, dar şi pentru eforturile României de a atinge ţintele de reciclare pentru 2020. Ca atare, cerem Ministerului Mediului din România să menţină taxa de depozitare la groapă şi să îmbunătăţească de urgenţă cadrul legislativ pentru implementarea, colectarea şi folosirea corespunzătoare a ei şi a fondurilor rezultate din această taxă”, se arată într-o scrisoare semnată de Biroul European pentru Mediu.

Conform unui sondaj efectuat în luna mai 2017 de EEB, România este unul din cei mai înfocați suporteri ai introducerii unei legislații mai dure în domeniul managementului deşeurilor.

Ordonanţa de Urgenţă 31/2013 a introdus o taxă de depozitare la groapă ce urma să crească progresiv de la 50 lei/ tonă (10 euro) din 2014, 80 lei/ tonă ( 17 euro în 2015 şi 120 lei / tonă adică 26 de euro în 2016.

Printr-o altă Ordonanţa de Urgenţă, din 2016, Guvernul a stabilit taxa de depozitare la groapă de 80 de lei pe tonă din 2017 şi, respectiv, 120 de lei pe tonă din 2018.

Reprezentanţii EEB susţin că, în acest moment, România se confruntă cu o situaţie gravă: sunt aşteptate 10 proceduri de infringement, majoritatea în domeniul deşeurilor.

“Numai 80% din populaţie are acces la servicii de colectare a deşeurilor. Anual, aproximativ 800.000 de tone de deşeuri sunt aruncate ilegal. Rata de reciclare este de doar 5%- cea mai mică în Europa, iar managementul deşeurilor înseamnă aproape în exclusivitate depunerea la groapă fără nicio tratare prealabilă”, se mai arată în scrisoarea citată de News.ro.

În vederea conformării la obiectivele Uniunii Europene şi atingerea ţintelor agreate, este nevoie de eforturi susţinute, consideră specialiştii EEB.

„România trebuie să se folosească de toate mijloacele aflate la dispoziţia sa pentru a face progrese. Unul din aceste mijloace este, fără îndoială, taxa de depozitare la groapă. Avantajul acestui instrument financiar este că şi-a dovedit eficacitatea în toate ţările care l-au implementat, împreună cu alte măsuri, spre îndeplinirea unui singur obiectiv: atingerea ţintelor de reciclare şi reducerea cantităţii de deşeuri dusă la groapă”, se mai arată în documentul citat.

Anterior, Coaliţia pentru Economia Circulară în România, o iniţiativa privată şi apolitică a unor experţi de mediu, a cerut Guvernului, într-o scrisoare transmisă marţi, să nu amâne taxa pe depozitarea deşeurilor de 80 de lei pe tonă, intrată în vigoare de la începutul acestui an şi care a nemulţumit multe autorităţi locale, deoarece o astfel de măsură ar duce la îngroparea ţării sub un munte de gunoaie, în condiţiile în care România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor.

Scrisoarea a fost transmisă Guvernului,Parlamentului şi mai multor ministere şi instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.

„Coaliţia pentru Economia Circulara în România solicita Guvernului României să nu renunţe şi să nu amâne nivelul taxei în vederea eliminării finale prin depozitare, măsură ce are ca efect direct falimentarea tuturor programelor în domeniul recuperării şi reciclării materialelor refolosibile în România, creste viteza umplerii depozitelor de deşeuri, distruge zeci de hectare de teren şi afectează pânza freatică şi – în cele din urmă – duce la îngroparea ţării sub un munte de gunoaie”, arată scrisoarea.

Taxa de 80 de lei pe tonă, prin care se urmăreşte reducerea cantităţii deşeurilor depozitate, încurajarea colectării selective a deşeurilor şi reciclarea, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, după o amânare de trei ani, în condiţiile în care România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor.

Penalizarea depozitării este unul dintre instrumentele utilizate în toate ţările membre ale UE pentru devierea deşeurilor municipale de la depozitare.

Potrivit Coaliţiei, introducerea acestei măsuri penalizatoare şi creşterea graduală a valorii acesteia a dus, „în toate statele membre ale UE, fără excepţie”, la creşterea gradului de reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale, crearea de resurse pentru economie şi a generat noi locuri de muncă.

Estimările actuale indică faptul că, în România, punerea în aplicare integrală a legislaţiei existente în materie de deşeuri ar putea genera peste 29.000 de locuri de muncă şi ar spori cifra de afaceri anuală a sectorului deşeurilor cu peste 3 miliarde euro.

„Trecerea la obiectivele prevăzute în foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor ar putea crea peste 34 200 de noi locuri de muncă şi ar spori cifra de afaceri anuală cu peste 3,6 miliarde euro”, arată scrisoarea.

România foloseşte în prezent, ca şi în ultimele decenii, metoda de depozitare a tuturor deşeurilor colectate, care afectează grav calitatea mediului, spun specialiştii.

Posibila amânare a taxei până anul viitor, luată în calcul de Guvern, vine la presiunea unor autorităţi locale care nu şi-au îndeplinit sarcinile legale.

De asemenea, parlamentarii au reluat discuţiile privind “relaxarea” legislaţiei privind gestionarea deşeurilor şi a ambalajelor, deşi Legislativul respinsese astfel de măsuri în februarie 2017.

Discuţiile au loc în condiţiile în care Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României, cu costuri de sute de mii de euro pe zi, din cauza neaplicării legislaţiei de mediu.

„Autorităţile publice locale trebuie să-şi îndeplinească menirea pentru care sunt alese şi să implementeze consecvent toate măsurile de protecţie a mediului: de la colectarea selectivă a deşeurilor municipale până la amendarea drastică a tuturor acelora care aruncă deşeurile pe unde apucă sau nu îşi îndeplinesc obligaţiile de mediu”, arată autorii scrisorii.

Totuşi, majoritatea unităţilor administrativ teritoriale s-au conformat deja legislaţiei în vigoare privind taxa la depozitare, iar societăţile de salubritate care prestează în baza unor contracte cu autorităţile locale au plătit sumele legale către societăţile care administrează depozitele de deşeuri.

Continuare
Comentează

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Notarii au acces la sistemul informatic integrat de cadastru

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) extinde accesul în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară eTerra pentru notarii publici.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat transmis luni de ANCPI, notarii au acces gratuit permanent la conținutul tuturor cărților funciare existente în eTerra, scopul fiind realizarea lucrărilor de specialitate.

Până în prezent a fost extins accesul în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară eTerra pentru experții judiciari, persoanele autorizate să execute lucrări în domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei şi fotogrammetriei și pentru notarii publici.

Accesarea conținutului cărților funciare va fi monitorizată de ANCPI pentru a preveni eventualele tentative de abuz.

În anul 2020, activitatea de cadastru și publicitate imobiliară a fost digitalizată integral, iar specialiștii instituției lucrează continuu atât la îmbunătățirea sistemelor informatice deținute de ANCPI, cât și la simplificarea legislației și a procedurilor de lucru, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Subvenții pentru companiile aeriene cu zboruri la Sibiu

Comisia Europeană a aprobat o schemă care prevede acordarea unor subvenții pentru companiile aeriene care reiau sau încep să efectueze zboruri înspre și dinspre Aeroportul din Sibiu.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al CE, schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat. Aceasta va fi oferi ajutor sub formă de subvenții directe și va fi accesibilă în mod transparent tuturor companiilor aeriene interesate care își încep sau își reiau operațiunile pe aeroportul din Sibiu.

„Obiectivul măsurii este acela de a sprijini activitatea operatorilor aerieni, precum și redresarea economică și viabilitatea structurală a regiunii în contextul pandemiei de coronavirus. Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul temporar”, se arată în comunicatul în care se precizează că Aeroportul Sibiu joacă un rol important în conectivitatea regională și internațională a țării.

Ajutorul nu va depăși 800.000 de euro pe companie și se va acorda înainte de 30 iunie 2021.

„Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, se mai arată în comunicatul citat de Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Paradisurile fiscale costă guvernele 427 de miliarde de dolari anual

Paradisurile fiscale costă guvernele mai mult de 427 miliarde dolari pe an, inclusiv peste 89 miliarde dolari în SUA, potrivit unui studiu citat de Business Insider.

CECCAR FM

Publicat

pe

„La nivel global, echivalentul a peste 34 de milioane de salarii anuale de asistentă medicală se pierde în paradisuri fiscale în fiecare an”, arată studiul realizat de grupul britanic de advocacy Tax Justice Network.

Aproximativ 245 miliarde dolari din total sunt profituri mutate de companii în țări cu impozite mai favorabile. Persoane bogate sunt responsabile pentru 182 de miliarde de dolari, prin „ascunderea activelor și veniturilor nedeclarate offshore, dincolo de limitele legii”, se arată în studiul citat de Mediafax.

Publicarea studiului a fost programată să coincidă cu sosirea liderilor mondiali în Arabia Saudită pentru summitul G20. Autorii i-au îndemnat pe lideri, ale căror țări pierd 290 miliarde de dolari în fiecare an, să ia măsuri pentru a opri ingineriile financiare.

Insulele Cayman au fost etichetate ca fiind principalul paradis fiscal, fiind responsabile pentru aproximativ 70 de miliarde de dolari pe an.

Statele care pierd cele mai mari valori sunt SUA, Marea Britanie, Germania, Franța și Brazilia, se arată în raport. SUA pierd taxe în valoare de 89,4 miliarde de dolari pe an, iar Marea Britanie 39,6 miliarde de dolari.

Raportul acuză oficiali guvernamentali. Companiile care abuzează de sistemele fiscale nu evită impozitele pentru că sunt inovatoare, ci pentru că „știu că politicienii îi vor lăsa să scape”, a spus Rosa Pavanelli, secretar general al sindicatului Public Services International.

Autorii au sugerat trei soluții pentru guverne: impozitarea profiturilor la nivel global pentru companiile multinaționale, introducerea unui impozit pe avere cu „rate punitive” pentru cetățenii care își ascund averile și crearea unui grup fiscal global al Națiunilor Unite.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending