Connect with us

ECONOMIE

Biroul European pentru Mediu cere să nu se amâne taxa pe depozitarea deşeurilor

CECCAR FM

Publicat

pe

Biroul European pentru Mediu (EEB), cea mai extinsă reţea la nivel continental a asociaţiilor de mediu din statele membre şi candidate din Uniunea Europeană, cere ministrului Mediului, Gratiela Gavrilescu, printr-o scrisoare, să nu proroge taxa pe depozitarea deşeurilor de 80 de lei pe tonă, intrată în vigoare de la începutul acestui an.

„Suntem de acord că punerea ei în aplicare în lipsa unor reglementări şi proceduri riguroase nu este o soluţie. Pe de altă parte, suntem de părere că prorogarea ei pentru un an – sau poate chiar doi – va fi un dezastru, atât pentru programele de reciclare şi refolosire, care sunt finanţate din surse private, dar şi pentru eforturile României de a atinge ţintele de reciclare pentru 2020. Ca atare, cerem Ministerului Mediului din România să menţină taxa de depozitare la groapă şi să îmbunătăţească de urgenţă cadrul legislativ pentru implementarea, colectarea şi folosirea corespunzătoare a ei şi a fondurilor rezultate din această taxă”, se arată într-o scrisoare semnată de Biroul European pentru Mediu.

Conform unui sondaj efectuat în luna mai 2017 de EEB, România este unul din cei mai înfocați suporteri ai introducerii unei legislații mai dure în domeniul managementului deşeurilor.

Ordonanţa de Urgenţă 31/2013 a introdus o taxă de depozitare la groapă ce urma să crească progresiv de la 50 lei/ tonă (10 euro) din 2014, 80 lei/ tonă ( 17 euro în 2015 şi 120 lei / tonă adică 26 de euro în 2016.

Printr-o altă Ordonanţa de Urgenţă, din 2016, Guvernul a stabilit taxa de depozitare la groapă de 80 de lei pe tonă din 2017 şi, respectiv, 120 de lei pe tonă din 2018.

Reprezentanţii EEB susţin că, în acest moment, România se confruntă cu o situaţie gravă: sunt aşteptate 10 proceduri de infringement, majoritatea în domeniul deşeurilor.

“Numai 80% din populaţie are acces la servicii de colectare a deşeurilor. Anual, aproximativ 800.000 de tone de deşeuri sunt aruncate ilegal. Rata de reciclare este de doar 5%- cea mai mică în Europa, iar managementul deşeurilor înseamnă aproape în exclusivitate depunerea la groapă fără nicio tratare prealabilă”, se mai arată în scrisoarea citată de News.ro.

În vederea conformării la obiectivele Uniunii Europene şi atingerea ţintelor agreate, este nevoie de eforturi susţinute, consideră specialiştii EEB.

„România trebuie să se folosească de toate mijloacele aflate la dispoziţia sa pentru a face progrese. Unul din aceste mijloace este, fără îndoială, taxa de depozitare la groapă. Avantajul acestui instrument financiar este că şi-a dovedit eficacitatea în toate ţările care l-au implementat, împreună cu alte măsuri, spre îndeplinirea unui singur obiectiv: atingerea ţintelor de reciclare şi reducerea cantităţii de deşeuri dusă la groapă”, se mai arată în documentul citat.

Anterior, Coaliţia pentru Economia Circulară în România, o iniţiativa privată şi apolitică a unor experţi de mediu, a cerut Guvernului, într-o scrisoare transmisă marţi, să nu amâne taxa pe depozitarea deşeurilor de 80 de lei pe tonă, intrată în vigoare de la începutul acestui an şi care a nemulţumit multe autorităţi locale, deoarece o astfel de măsură ar duce la îngroparea ţării sub un munte de gunoaie, în condiţiile în care România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor.

Scrisoarea a fost transmisă Guvernului,Parlamentului şi mai multor ministere şi instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.

„Coaliţia pentru Economia Circulara în România solicita Guvernului României să nu renunţe şi să nu amâne nivelul taxei în vederea eliminării finale prin depozitare, măsură ce are ca efect direct falimentarea tuturor programelor în domeniul recuperării şi reciclării materialelor refolosibile în România, creste viteza umplerii depozitelor de deşeuri, distruge zeci de hectare de teren şi afectează pânza freatică şi – în cele din urmă – duce la îngroparea ţării sub un munte de gunoaie”, arată scrisoarea.

Taxa de 80 de lei pe tonă, prin care se urmăreşte reducerea cantităţii deşeurilor depozitate, încurajarea colectării selective a deşeurilor şi reciclarea, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, după o amânare de trei ani, în condiţiile în care România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor.

Penalizarea depozitării este unul dintre instrumentele utilizate în toate ţările membre ale UE pentru devierea deşeurilor municipale de la depozitare.

Potrivit Coaliţiei, introducerea acestei măsuri penalizatoare şi creşterea graduală a valorii acesteia a dus, „în toate statele membre ale UE, fără excepţie”, la creşterea gradului de reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale, crearea de resurse pentru economie şi a generat noi locuri de muncă.

Estimările actuale indică faptul că, în România, punerea în aplicare integrală a legislaţiei existente în materie de deşeuri ar putea genera peste 29.000 de locuri de muncă şi ar spori cifra de afaceri anuală a sectorului deşeurilor cu peste 3 miliarde euro.

„Trecerea la obiectivele prevăzute în foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor ar putea crea peste 34 200 de noi locuri de muncă şi ar spori cifra de afaceri anuală cu peste 3,6 miliarde euro”, arată scrisoarea.

România foloseşte în prezent, ca şi în ultimele decenii, metoda de depozitare a tuturor deşeurilor colectate, care afectează grav calitatea mediului, spun specialiştii.

Posibila amânare a taxei până anul viitor, luată în calcul de Guvern, vine la presiunea unor autorităţi locale care nu şi-au îndeplinit sarcinile legale.

De asemenea, parlamentarii au reluat discuţiile privind “relaxarea” legislaţiei privind gestionarea deşeurilor şi a ambalajelor, deşi Legislativul respinsese astfel de măsuri în februarie 2017.

Discuţiile au loc în condiţiile în care Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României, cu costuri de sute de mii de euro pe zi, din cauza neaplicării legislaţiei de mediu.

„Autorităţile publice locale trebuie să-şi îndeplinească menirea pentru care sunt alese şi să implementeze consecvent toate măsurile de protecţie a mediului: de la colectarea selectivă a deşeurilor municipale până la amendarea drastică a tuturor acelora care aruncă deşeurile pe unde apucă sau nu îşi îndeplinesc obligaţiile de mediu”, arată autorii scrisorii.

Totuşi, majoritatea unităţilor administrativ teritoriale s-au conformat deja legislaţiei în vigoare privind taxa la depozitare, iar societăţile de salubritate care prestează în baza unor contracte cu autorităţile locale au plătit sumele legale către societăţile care administrează depozitele de deşeuri.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

UE are în vedere noi măsuri pentru a reduce prețul gazelor

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană intenționează să anunțe noi măsuri pentru a contracara o criză energetică fără precedent prin reducerea fluctuațiilor extreme de pe piață, creșterea lichidității și reducerea prețului gazelor naturale, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar, relatează Agerpres.

Potrivit surselor, Executivul comunitar intenționează să dea publicității la data de 28 septembrie un document în care va detalia noi pași destinați să reducă volatilitatea și să crească volumul tranzacțiilor pe piețele de energie, în condițiile în care explozia prețurilor a dus la majorarea apelurilor în marjă, precum și măsuri pe care blocul comunitar ar putea să le ia pentru a reduce prețul carburanților.

Cu toate acestea, chiar dacă unele state membre ale UE cer plafonarea prețului gazelor naturale, sursele citate de Bloomberg susțin că Executivul comunitar nu are de gând să propună noi reglementări în acest sens săptămâna viitoare.

Noile măsuri se vor adăuga pachetului propus anterior, care include o taxă pe profiturile excesive, un plafon pentru veniturile producătorilor de electricitate care nu utilizează gaze naturale și o țintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate.

Potrivit Bloomberg, noul document, cunoscut în jargonul UE sub denumirea de „comunicare”, ar da guvernelor statelor membre asigurări cu privire la noi măsuri care ar urma să vină de la Bruxelles, în contextul în care miniștrii europeni ai Energiei speră să ajungă la un acord cu privire la planul inițial cu prilejul reuniunii din data de 30 septembrie. În mod normal, un plan de acțiune este urmat de propuneri detaliate care au nevoie de aprobarea statelor membre.

Criza energetică va fi un subiect cheie la reuniunea informală a liderilor UE care va avea loc la Praga la data de 7 octombrie, precum și la summitul trimestrial programat în perioada 20-21 octombrie la Bruxelles.

Un plan pentru prețul gazelor naturale ar urma să fie discutat la aceste reuniuni, după ce mai mult de jumătate dintre țările membre au cerut o astfel de măsură la reuniunea miniștrilor Energiei care a avut loc la începutul lunii septembrie. Însă cei care sprijină o astfel de idee au opinii diferite cu privire la modul în care ar putea fi implementată. Italia este pentru plafonarea tranzacțiilor fizice și financiare la toate hub-urile de gaze din UE, în timp ce Grecia susține plafonarea la hub-ul Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, iar Polonia vrea o limită de preț pentru gazele importate de la furnizori, inclusiv din Rusia. În replică, țările care se opun ideii unui plafon de preț susțin că o astfel de măsură ar încuraja consumul de gaze într-un moment în care Uniunea Europeană intenționează să reducă utilizarea combustibililor fosili.

Continuare

ECONOMIE

Dialog public-privat pentru instituirea unui fond de garantare a serviciilor de călătorie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) precizează că, în scopul evitării unor situații similare cu recenta suspendare temporară a zborurilor de către compania aeriană Blue Air (situație care a afectat semnificativ agențiile de turism din România, care, suplimentar față de măsurile de criză întreprinse de Guvern, au asigurat din fonduri proprii repatrierea turiștilor în condiții de siguranță), mediul asociativ de profil a solicitat instituirea unui fond de garantare, care să asigure vacanțele organizate, atunci când acestea sunt afectate de către un colaborator.

Potrivit unui comunicat al MAT, inițiativa a fost asumată și de ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu, care a dispus constituirea unui grup de lucru public-privat. În cadrul întâlnirii organizate miercuri, 21 septembrie a.c., au fost prezenți la discuții, alături de specialiștii din cadrul ministerului de resort, reprezentanți ai Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), ai Fondului Român de Contragarantare (FRC), precum și ai Asociației Naționale a Agenții de Turism (ANAT).

„Ne-am luat angajamentul facilitării unei întâlniri cu factorii interesați de instituirea unui fond de garantare a pachetelor de servicii de călătorie, necesar atât pentru siguranța turiștilor, cât și pentru redobândirea credibilității industriei. Acum că acest lucru s-a întâmplat, nu ne rămâne decât să încercăm transpunerea soluțiilor identificate în practică. Respectiv, fiind vorba despre o schemă privată de garantare, așa cum prevede directiva europeană, aplicată la nivel național prin OG nr. 2/2018, o variantă plauzibilă ar fi crearea unui program în cadrul FNGCIMM, pe modelul IMM Invest. Vom continua discuția și cu Ministerul Finanțelor și contăm pe sprijinul oferit, în speranța că vom reuși într-un timp cât mai scurt să conturăm imaginea de ansamblu a acestei propuneri, ca ulterior să facem toate demersurile premergătoarea implementării”, a declarat ministrul.

Programul de garantare, așa cum a fost subliniat în cadrul discuțiilor, ar putea fi capitalizat din fondurile FNGCIMM. Suplimentar, vor fi adăugate sumele plătite de agențiile de turism, corespunzător cifrei de afaceri, atunci când acestea se autorizează. În acest sens – menționează reprezentanții MAT – este necesară actualizarea Ordinului nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenței agenției de turism organizatoare și procedurile de despăgubire a călătorilor, astfel încât să fie prevăzută clar posibilitatea alocării sumelor în acest scop. Specialiștii din cadrul ministerului de resort vor lucra pentru realizarea modificărilor specifice, documentul urmând a fi supus aprobării mediului asociativ de profil.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții agențiilor de turism au evidențiat și nevoia instituirii unui fond de garantare separat, dedicat exclusiv zborurilor. „Acestea pot fi vândute inclusiv ca servicii unice de călătorie (transport) și, pentru că nu intră sub incidența OG nr. 2/2018, nu vor putea fi garantate de fondul aferent pachetelor de servicii de călătorie. Însă, în acest caz, este necesară crearea unui nou temei primar, care să permită capitalizarea fondurilor provenite din costurile de operare ale companiilor aeroportuare. Prin urmare, dialogul va fi extins și la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de instituție responsabilă de acest domeniu”, se subliniază în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

MAT a lansat în consultare publică proiectul privind „Licența industrială unică”

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) a lansat în consultare publică proiectul de OUG privind licența industrială unică, proiect inițiat alături de Consiliul Concurenței.

„Acest act normativ creează premisele necesare simplificării procesului investițiilor în România pentru beneficiar: un singur punct de contact pentru depunerea documentelor, o singură dată. Este o reformă așteptată de privați, dar dureroasă pentru birocrație pentru că presupune simplificarea tuturor procedurilor necesare pentru obținerea de avize, acorduri, certificate, autorizații și orice document de care un beneficiar are astăzi nevoie pentru a dezvolta o afacere în zona de industrie. Este un adevărat test al conlucrării a 38 de instituții, pentru care antreprenorul român își va înjumătăți timpul pentru demararea investiției. Mai mult, în maximum 180 de zile de la data la care a fost considerată valabil depusă, cererea solicitantului de licență industrială unică va fi soluționată”, a declarat ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu.

Potrivit unui comunicat al MAT, scopul proiectului de act normativ îl reprezintă modificarea sau renunțarea la procedurile care împiedică ritmul de dezvoltare a noilor investiții, prin oferirea unui cadru legal predictibil pentru solicitanții și titularii de licențe. Nerevizuirea procedurilor de către autoritățile competente constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.

Totodată, actul normativ vizează integrarea licențelor, autorizațiilor, acordurilor, avizelor sau permiselor aferente obiectului de activitate într-o singură procedură simplificată în scopul emiterii licenței industriale unice. În acest sens, se va înființa Oficiul pentru Licență Industrială, cu rol de raționalizare, simplificare și digitalizare a procedurilor specifice în vederea obținerii licenței industriale unice.

Prin proiectul de OUG publicat pentru consultare se urmărește simplificarea procedurilor de obținere a unei licențe industriale, precum și a autorizațiilor, acordurilor, avizelor, permiselor sau alte acte administrative prevăzute de lege în vederea desfășurării unei activități industriale aferente obiectului de activitate, astfel încât antreprenorii să beneficieze de următoarele:  obținerea licenței industriale unice prin depunerea cererii într-un singur punct de contact electronic; ▪ posibilitatea utilizării simulatorului de licență pentru a cunoaște din timp termenele de obținere, procedurile și tarifele aferente; ▪ eliminarea controalelor duble, fiind interzisă impunerea unor condiții de acordare a licenței industriale unice prin care se dublează cerințele și controalele echivalente sau comparabile ca scop, la care solicitantul licenței industriale a fost supus deja în România; ▪ comunicare facilă cu autoritățile implicate în procesul de licențiere.

Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice” reprezintă jalonul 243, din cadrul Componentei 9 „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, aferentă Pilonului III „Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice”.

Suplimentar, proiectul de act normativ a avut la bază Raportului Final al proiectului „Comprehensive redesign of the licensing system in Romania” privind simplificarea licențierii activității mediului de afaceri, elaborat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și lansat în România în luna mai 2022.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM