Connect with us

PROFESIA CONTABILĂ

CECCAR Prahova a semnat un protocol de colaborare cu Asociația de Arbitraj Instituționalizat

CECCAR FM

Publicat

pe

Colaborarea filialei Prahova cu instituțiile de la nivel local a fost consolidată prin semnarea unui parteneriat de colaborare, la 12 iunie a.c., cu Asociația de Arbitraj Instituționalizat pe lângă care funcționează Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat, jurisdicție permanentă alternativă la instanța de judecată, înființată și organizată potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă.

Obiectul protocolului îl constituie colaborarea dintre cele două instituții pe linia furnizării Asociației de Arbitraj Instituționalizat de către membrii Filialei CECCAR Prahova a unor servicii de specialitate în domeniul expertizei contabile.

Protocolul a fost semnat la sediul filialei, în prezența membrilor Consiliului filialei și a directorului executiv, respectiv a reprezentanților Consiliului de Conducere a Asociației de Arbitraj Instituționalizat.

În cadrul întrevederii au fost purtate discuții cu privire la modalitatea concretă de punere în aplicare a protocolului, respectiv în vederea furnizării unei liste cuprinzând experții contabili care solicită/acceptă să presteze servicii de specialitate cu titlu oneros pentru Asociație.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PROFESIA CONTABILĂ

Noi reglementări referitoare la asociații și fundații, aduse de Legea nr. 276/2020

CECCAR FM

Publicat

pe

Legea nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1166 din 2 decembrie 2020. După cum am mai informat, actul normativ stabilește că „asociația este subiectul de drept privat constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes general, al unor colectivități sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial”. Un caz distinct de asociație îl reprezintă acea organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale al cărei scop îl reprezintă: a) apărarea, păstrarea, dezvoltarea și promovarea identității unei minorități naționale; b) reprezentarea publică a cetățenilor aparținând unei minorități naționale cu rolul de a îndeplini o misiune publică constituțională.

În vederea dobândirii personalității juridice, membrii asociați încheie statutul asociației, prin act sub semnătură privată. Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute: a) datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social; b) exprimarea voinței de asociere și precizarea scopului și a obiectivelor asociației; c) denumirea asociației; d) sediul asociației; e) durata de funcționare a asociației – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat; f) patrimoniul inițial al asociației; activul patrimonial este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților, în cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma autentică a statutului este obligatorie; g) componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației; h) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice; i) modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat; j) drepturile și obligațiile asociaților; k) categoriile de resurse patrimoniale ale asociației; l) atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale asociației; m) destinația bunurilor, în cazul dizolvării asociației, cu respectarea dispozițiilor art. 60; n) semnăturile membrilor asociați.

În cazul în care din asociație fac parte persoane ale căror nume sau ale căror denumiri sunt redactate într-o altă grafie decât cea latină, numele sau denumirile sunt transliterate în grafia latină, conform actelor de identitate, respectiv actelor de înființare emise de autoritățile statului de apartenență ori statului român și sunt folosite în forma astfel transliterată ori de câte ori aceste persoane sunt prevăzute în documentele oficiale ale asociației.

Cererea de înscriere a asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție urmează să-și aibă sediul va fi însoțită doar de următoarele documente:  statutul asociației, într-o singură copie certificată pentru conformitate cu originalul de persoana împuternicită;  actele doveditoare ale sediului, precum și cele privind patrimoniul inițial doar în cazul aportului în natură constând în bunuri imobile; ▪ copii certificate pentru conformitate cu originalul ale actelor doveditoare ale identității membrilor asociați; ▪ declarație pe propria răspundere a persoanei care formulează cererea de înscriere, care cuprinde datele de identificare ale beneficiarilor reali ai asociației, în sensul reglementărilor din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Datele de identificare ale beneficiarului real sunt: numele, prenumele, data nașterii, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința. În cazul asociațiilor constituite/conduse doar de persoane fizice, nu este obligatorie depunerea declarației pe propria răspundere atunci când singurii beneficiari reali sunt persoanele fizice ale căror date de identificare sunt cuprinse în documentele din dosar, caz în care completarea registrului central se va face din oficiu pe baza acestora și conform regulilor prevăzute la art. 4 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare; ▪ dovada disponibilității denumirii eliberată de Ministerul Justiției sau, după caz, refuzul motivat al eliberării acesteia.

În cazul în care denumirea asociației este în altă limbă decât limba română, la cererea de eliberare a dovezii disponibilității denumirii se atașează o traducere legalizată efectuată de un traducător autorizat, excepție făcând denumirile care conțin nume proprii, intraductibile și denumirile consacrate pe plan internațional.

La depunerea actelor doveditoare ale sediului nu este necesar avizul privind schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuință, prevăzut la art. 40 din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, atunci când persoana împuternicită declară pe propria răspundere faptul că asociația nu va desfășura activitate la sediul ales.

În cazul în care la constituirea asociației participă și o persoană juridică, cu privire la aceasta cererea de înscriere va fi însoțită doar de următoarele documente: ▪ extras oficial de la registrul autorității relevante la care este înregistrată, care să ateste forma persoanei juridice și reprezentanții acesteia; ▪ în cazul în care statutul asociației este semnat de o altă persoană decât reprezentanții prevăzuți în actul normativ, hotărârea organelor de conducere ale persoanei juridice fondatoare în sensul înființării asociației și desemnării persoanei pentru a o reprezenta în cadrul asociației; ▪ cazier fiscal al persoanei juridice fondatoare, caz în care nu este necesară depunerea unui cazier fiscal și de către persoana fizică reprezentant al persoanei juridice.

Este interzis, sub sancțiunea nulității absolute a statutului, ca o filială sau sucursală să poarte o altă denumire decât cea a asociației sau fundației care o constituie.

Asociația își poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un număr minim de 2 membri, organe de conducere proprii și un patrimoniu distinct de cel al asociației. Filialele sunt entități cu personalitate juridică, putând încheia, în nume propriu, acte juridice în condițiile stabilite de asociație prin statutul filialei. Ele pot încheia acte juridice de dispoziție, în numele și pe seama asociației, numai pe baza hotărârii prealabile a consiliului director al asociației.

În ceea ce privește fundațiile, Legea nr. 276/2020 prevede, între altele, că activul patrimonial inițial al fundației trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar, a căror valoare totală să fie de cel puțin de 10 ori salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, la data constituirii fundației. Prin excepție, în cazul fundațiilor al căror scop exclusiv, sub sancțiunea dizolvării pe cale judecătorească, este efectuarea operațiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziția altor asociații sau fundații, în vederea realizării de programe de către acestea din urmă, activul patrimonial inițial poate avea o valoare totală de cel puțin de două ori salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Legea nr. 276/2020 operează o serie de modificări ale OG nr. 26/2000 și la capitolul consacrat modificării statutului ori a beneficiarului real al asociației sau fundației. Astfel, legea prevede că „modificarea statutului asociației se face prin înscrierea modificării în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 – 12. Cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director. Hotărârile se depun în copie certificată pentru conformitate cu originalul de persoana sau persoanele împuternicite prin hotărârea adunării generale sau, după caz, a consiliului director să desfășoare procedura de înregistrare a modificării”.

De asemenea, în noul act normativ se stipulează că „ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, asociația sau fundația are obligația de a comunica Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, în vederea înregistrării actualizării evidenței privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor.”

Sunt exceptate de la obligația depunerii declarației menționate la articolul 34^4 la alin. (1) și la art. 7 alin. (2) lit. d) sau, după caz, la art. 17 alin. (2) lit. d):  asociațiile sau fundațiile constituite/conduse doar de persoane fizice, atunci când singurii beneficiari reali sunt cei prevăzuți în statut. În acest caz, în lipsa depunerii declarației privind beneficiarul real, Ministerul Justiției este obligat să completeze din oficiu Registrul beneficiarilor reali pe baza documentelor care însoțesc cererea de înscriere a modificării care implică și schimbarea beneficiarilor reali; ▪ asociațiile de dezvoltare intercomunitară, astfel cum sunt definite de OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și structurile federative formate de acestea.

Consiliul director al asociației sau fundației împuternicește o persoană fizică pentru a comunica, printr-o declarație pe propria răspundere, datele de identificare ale beneficiarului real. Declarația privind beneficiarul real poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și poate fi comunicată fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătura electronică sau prin servicii de poștă și curier.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Procedura de implementare a măsurii „Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor“

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 1163 din 2 decembrie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 3396/2020 al MEEMA pentru aprobarea Procedurii de implementare a măsurii „Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor“ din cadrul schemei de ajutor de stat instituite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene. După cum am mai informat, MEEMA a anunțat că formularul electronic de înscriere în cadrul acestei măsuri va fi activ pe link-ul granturi.imm.gov.ro începând de joi, 3 decembrie 2020, ora 10.00. Formularul de înscriere va rămâne activ până vineri, 29 ianuarie 2021 ora 20.00.

Obiectivul principal al schemei de ajutor de stat îl constituie acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii prevăzuți la art. 3, a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de alertă.

Măsura este valabilă până la 30 iunie 2021, iar plățile în cadrul măsurii vor fi efectuate până la 31 decembrie 2023

Bugetul total alocat măsurii, aprobat prin OUG nr.130/2020, este în valoare totală de 550.000.000 euro (2.661.725.000 lei), din care 415.870.000 euro (2.012.602.865 lei) se alocă din bugetul POC 2014-2020 și 62.380.500 euro (301.890.430 lei) cofinanțare de la bugetul de stat, iar 71.749.500 euro (347.231.705 lei) contribuția proprie. Prin implementarea măsurii se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de 3.000 de beneficiari. Cursul valutar utilizat este InforEuro din luna septembrie 2020, respectiv 1 euro=4,8395 lei.

Bugetul fără componenta de contribuție proprie alocat pe cele opt Regiuni de dezvoltare este:  pentru Regiunea București-Ilfov – 347.173.994 lei; ▪ pentru Regiunea Centru – 271.883.528 lei; ▪ pentru Regiunea Nord-Vest – 281.916.856 lei; ▪ pentru Regiunea Sud-Est – 292.343.648 lei; ▪ pentru Regiunea Sud-Vest – 235.488.120 lei; ▪ pentru Regiunea Nord-Est – 344.477.610 lei; ▪ pentru Regiunea Sud-Muntenia – 309.656.058 lei; ▪ pentru Regiunea Vest – 231.553.481 lei.

Domeniile de investiții susținute din fonduri externe nerambursabile și din cofinanțarea bugetului de stat în cadrul acestei măsuri includ: a) industria alimentară, panificație, patiserie și alte activități asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuție și ambalare; b) industria auto și servicii specifice auto, inclusiv servicii de reparații și spălătorii auto și altele asemenea; c) energie și echipamente/tehnologii/utilaje pentru eficiență energetică; d) construcții, materiale de construcții, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcții; e) servicii de transport, inclusiv servicii de transport internațional; f) servicii de îngrijire și întreținere corporală; g) servicii de reparații și întreținere; h) turism, pensiuni turistice, hoteluri, restaurante și servicii de agrement, inclusiv infrastructura specifică de agrement; i) confecții metalice/lemn/mobilier; j) confecții textile/pielărie; k) industria farmaceutică și echipamente medicale, inclusiv depozite medicale pentru intervenții în situații de urgență; l) industrii creative, inclusiv din domeniul culturii și serviciilor creative; m) servicii de educație: creșe și grădinițe, școli; n) servicii de sănătate: cabinete medicale, echipamente medicale, dispozitive medicale și altele asemenea; o) comerț.

Lista domeniilor de activitate eligibile este prevăzută la anexa nr. 3 la OUG nr. 130/2020. Domeniile de investiții incluse la finanțare ,enționate anterior pot să fie complementare cu investițiile finanțate din Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Granturile pentru investiții în cadrul acestei măsuri se acordă beneficiarilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au avut activitate curentă/operațională desfășurată de minimum un an înaintea înregistrării electronice a formularului de înscriere-plan de investiții prevăzut în Anexa 1 la prezenta procedură ;

b) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în unul din exercițiile financiare din ultimii 2 ani înainte înregistrării electronice a formularului de înscriere-plan de investiții prevăzut în Anexa 1 la prezenta procedură;

c) se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani începând cu anul următor acordării grantului pentru investiții;

d) realizează minimum 50% din valoarea veniturilor planificate în cadrul formularului de înscriere-plan de investiții (anexa 1) în primii 2 ani de durabilitate, iar diferența până la sfârșitul perioadei de durabilitate, respectiv anul al treilea;

e) dispun de cofinanțare proprie a proiectului în procent de minimum 15% din valoarea eligibilă a proiectului de investiții solicitat pentru finanțare pentru implementarea în regiunile mai puțin dezvoltate, iar pentru locația implementării în regiunea București-Ilfov, de minimum 30% din valoarea eligibilă a proiectului solicitat la finanțare. Obligativitatea asigurării procentelor minime de cofinanțare se calculează pentru locația implementării proiectelor de investiții și nu pentru sediul social. Pentru cazurile în care activitatea se desfășoară la terți, locația implementării va fi la sediul social sau la unul din punctele de lucru;

f) se angajează să prezinte dovezi privind rezonabilitatea costurilor pentru investițiile pentru care se solicită ajutor de stat (minim o ofertă de preț pentru fiecare element de cost);

g) nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019;

h) nu depășesc plafonul de 800.000,00 euro pe Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 aprobat de către Comisia Europeană.

Granturile pentru investiții se acordă pe proiect și beneficiar și au o valoare cuprinsă între 50.000 euro și 200.000 euro, în funcție de nevoile de finanțare ale proiectelor depuse. Valorile menționate nu includ cofinanțarea proprie a beneficiarilor stabilită în procentaj de minimum 15% din valoarea eligibilă a proiectului de către beneficiarii din regiunile mai puțin dezvoltate și 30% din valoarea eligibilă a proiectului de către beneficiarii care implementează proiectul de investiții în regiunea București-Ilfov.

Beneficiarii de granturi pentru investiții pot utiliza granturile pentru investiții alocate din fonduri externe nerambursabile, pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat, pentru finanțarea următoarelor categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli cu realizarea/achiziția construcțiilor, achiziția de echipamente, inclusiv IT&C, tehnologii software, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, achiziția de terenuri în limita a 10% din valoarea eligibilă a proiectului, cheltuieli cu consultanța și proiectarea, managementul de proiect, asistența tehnică, dirigenția de șantier, cheltuieli de sistematizare și amenajare teritorială a terenurilor, cheltuieli de mediu, cheltuieli cu racordarea la utilități, cheltuieli privind accesibilitatea, cheltuieli de promovare, participare la târguri, evenimente, conferințe, cheltuieli privind studiile, cheltuieli privind drepturile de proprietate intelectuală, active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității, precum și orice alte categorii de cheltuieli care sunt în legătură cu proiectul de investiții care face obiectul contractului de finanțare;

b) cheltuieli pentru realizarea de depozite de echipamente medicale, medicamente, materiale sanitare destinate intervenției pentru situații de urgență;

c) cheltuieli cu achiziția de echipamente, inclusiv echipamente IT&C, tehnologii software, tehnologii, utilaje, instalații, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe pentru unitățile de producție/prestări servicii existente, precum și active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității.

Procedura de implementare a măsurii „Granturi pentru investiții” poate fi consultată și pe site-ul MEEMA, aici.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Noutăți fiscale europene din Buletinul de știri ETAF – 30 noiembrie 2020

CECCAR FM

Publicat

pe

Reprezentanții Comisiei Europene și conducătorii administrațiilor fiscale au discutat despre conformitatea fiscală și transformarea digitală

La 26 noiembrie a.c., Comisia Europeană a organizat reuniunea anuală cu conducătorii administrațiilor fiscale din statele membre UE (TADEUS – Tax administration European Union Summit). Discuțiile s-au concentrat pe abordarea provocărilor generate de criza de COVID-19. Gerassimos Thomas, directorul general al DG TAXUD, a subliniat necesitatea de a îmbunătăți conformitatea fiscală și de a facilita transformarea digitală. Participanții au discutat, de asemenea, modul în care poate fi îmbunătățită coordonarea dezvoltării sistemelor IT intra-europene și sprijinul financiar oferit de Comisie prin intermediul Mecanismului de redresare și de reziliență și a Instrumentului de sprijin tehnic.

Subcomisia FISC a prezentat o propunere de reformare a „listei negre” a UE a jurisdicțiilor necooperante din punct de vedere fiscal

Subcomisia FISC din cadrul Parlamentului European este pregătită să facă presiuni pentru reformarea listei UE a jurisdicțiilor necooperante din punct de vedere fiscal. La 20 noiembrie a.c., președintele subcomisiei FISC, Paul Tang (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Țările de Jos) a prezentat un proiect de propunere de rezoluție a Parlamentului European în fața Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN). În propunere se menționează impactul pozitiv de până acum al listei, remarcându-se necesitatea pentru „o mai bună transparență, criterii mai stricte de includere pe listă și măsuri defensive mai riguroase împotriva fraudei și a evaziunii fiscale”. Textul propunerii pune accent pe lipsa de transparență a procesului de includere pe listă, riscurile de subminare a încrederii publice în această listă și pe faptul că și statele membre ale UE ar trebui implicate în acest proces. O dezbatere cu privire la textul propunerii este planificată la data de 7 decembrie a.c., în cadrul Comisie FISC, iar votul în cadrul ECOFIN va avea loc la 10 decembrie 2020.

Propunerea de modificare a DAC 7 a fost aprobată

La 20 noiembrie a.c., statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord politic în privința propunerii de modificare a Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC7). Această propunere vizează introducerea unei obligații pentru platformele digitale de a transmite autorităților fiscale veniturile generate de furnizorii de servicii sau de bunuri care utilizează platforma lor. Propunerea ar trebui să se aplice tuturor platformelor care își desfășoară activitatea în UE, chiar dacă nu sunt înregistrate într-un stat membru sau nu au un sediu permanent într-un stat membru. Consiliul UE propune aplicarea noilor prevederi de la 1 ianuarie 2023. La 23 noiembrie a.c., Comisia Europeană a publicat o evaluare inițială a impactului noilor modificări la Directivă (DAC8), care au rolul de a extinde schimbul automat de informații și la criptoactive. Obiectivul acestei evaluări este de a obține informațiile necesare pentru a asigura faptul că contribuabilii care obțin venituri din tranzacții cu criptoactive plătesc o cotă echitabilă, precum și pentru a asigura o cooperare mai bună între administrațiile fiscale și pentru a menține costurile de conformitate a întreprinderilor la un nivel minim, oferind un standard de raportare comun la nivelul UE.

Un economist francez a fost ales pentru a înființa Observatorul fiscal al UE

Gabriel Zucman, economist francez și profesor în cadrul Universității Berkeley, a fost ales împreună cu o echipă din cadrul Școlii de Economie din Paris pentru a pune bazele Observatorului fiscal al UE. În principal, responsabilitatea Observatorului va fi de a emite recomandări în domeniul fraudei, al evaziunii fiscale și al planificării fiscale agresive, precum și de a întocmi un registru public de date și analize privind frauda și evaziunea fiscală. Observatorul va colabora cu organizații internaționale și administrațiile naționale în elaborarea politicilor fiscale la nivelul UE și în combaterea spălării banilor.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending