Connect with us

ECONOMIE

Noi norme pentru facilitarea procedurilor transfrontaliere de insolvenţă

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a anunţat că luni au intrat în vigoare noile norme privind procedurile transfrontaliere de insolvenţă, propuse de instituţie în 2012 şi adoptate de legislativul UE în 2015.

Obiectivul noilor norme este de a facilita recuperarea datoriilor în procedurile transfrontaliere de insolvenţă. Ele vor permite întreprinderilor să se restructureze şi creditorilor să îşi recupereze banii cu mai mare uşurinţă, prin garantarea eficacităţii şi eficienţei procedurilor colective de recuperare transfrontalieră a creanţelor.

Regulamentul se concentrează pe soluţionarea conflictelor de competenţă şi de legi în procedurile transfrontaliere de insolvenţă. Aceasta asigură, de asemenea, recunoaşterea hotărârilor în materie de insolvenţă în întreaga UE.

„Pe o adevărată piaţă internă, nu este normal ca întreprinderile nevoite să se restructureze să îşi vadă acest demers îngreunat de conflicte legate de stabilirea statului ale cărui norme sunt aplicabile. Pe de altă parte, frontierele naţionale nu ar trebui să fie un obstacol nici în calea demersurilor întreprinse de creditori pentru a-şi recupera creanţele. Noile norme vor sprijini întreprinderile şi investiţiile prin sporirea certitudinii juridice. Va fi necesar să mergem şi mai departe şi să adoptăm norme comune la nivelul UE care să asigure restructurarea timpurie a societăţilor, aşa cum a propus deja Comisia”, a subliniat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, citat de News.ro.

Věra Jourová, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a declarat la rândul ei că „noul regulament privind insolvenţa va facilita procedurile transfrontaliere de insolvenţă în UE şi va preveni «turismul de faliment». Datorită noilor norme propuse privind restructurarea şi oferirea unei a doua şanse, cadrul în materie de insolvenţă va elimina obstacolele din calea investiţiilor şi îi va sprijini pe întreprinzătorii oneşti.”

Principalele caracteristici ale noilor norme sunt:

Un domeniu de aplicare mai larg, respectiv noile norme se aplică unei game mai largi de proceduri naţionale de restructurare. Anumite tipuri de proceduri naţionale de restructurare moderne şi eficiente nu erau reglementate de vechile norme, ceea ce înseamnă că acestea nu puteau fi folosite în litigiile transfrontaliere. Acum va exista posibilitatea de a utiliza procedurile naţionale de restructurare moderne pentru salvarea întreprinderilor sau recuperarea sumelor de bani de la debitorii din alte ţări ale UE.

O mai mare securitate juridică şi garanţii împotriva „turismului de faliment”. Astfel, în cazul în care un debitor se mută cu puţin timp înainte de iniţierea procedurii de insolvenţă, instanţa va trebui să analizeze cu atenţie toate circumstanţele cazului pentru a stabili dacă mutarea este autentică şi nu are loc pentru a permite debitorului să profite de norme mai favorabile privind falimentul. Instanţa va trebui să verifice dacă debitorul nu acţionează ca un „turist în scopul falimentului”.

Şanse sporite de a salva o societate, întrucât noile norme conduc la evitarea „procedurilor secundare” (proceduri iniţiate de instanţe dintr-o altă ţară a UE decât cea în care se află sediul social al societăţii). Acest lucru va facilita restructurarea societăţilor într-un context transfrontalier. În acelaşi timp, normele prevăd, de asemenea, garanţii privind interesele creditorilor locali.

Noile norme introduc un cadru privind procedurile de insolvenţă ale unui grup de societăţi. Aceste norme vor spori eficienţa procedurilor de insolvenţă care implică diferiţi membri ai unui grup de societăţi. La rândul său, acest lucru va spori şansele de salvare a grupului în ansamblul său.

Până în vara anului 2019 va exista o interconectare la nivelul UE a registrelor naţionale electronice de insolvenţă. Acest lucru va facilita obţinerea de informaţii cu privire la procedurile de insolvenţă din alte ţări ale UE.

În 2012, Comisia Europeană a prezentat o propunere de actualizare a regulamentului din 2000 pentru îmbunătăţirea punerii în aplicare a unora dintre dispoziţiile acestuia, în scopul de a perfecţiona administrarea efectivă a procedurilor transfrontaliere de insolvenţă. Propunerea a fost adoptată de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene la 20 mai 2015 şi intră în vigoare astăzi.

În 2014, Comisia a emis, de asemenea, o recomandare privind restructurarea şi cea de a doua şansă. Cu ocazia revizuirii de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării de către statele membre, a devenit evident faptul că normele sunt încă divergente şi rămân ineficiente în unele ţări.

Acesta este motivul pentru care, în noiembrie 2016, Comisia Europeană a propus o directivă privind insolvenţa întreprinderilor, care se axează pe facilitarea restructurării timpurii şi pe acordarea unei a doua şanse.

Aceste două instrumente juridice – noul Regulament privind insolvenţa şi propunerea de directivă – vor crea un cadru coerent de sprijinire a creşterii şi a întreprinzătorilor.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din premii și jocuri de noroc, publicat

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din premii și jocuri de noroc, venind, astfel, în sprijinul contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din premii și jocuri de noroc atât din România, cât și din străinătate, și care au obligația să declare veniturile și să plătească impozite la bugetul general consolidat.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor (MF), veniturile din premii reprezintă veniturile obținute din concursuri și din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale. În această categorie intră veniturile în bani și/sau în natură, cum ar fi:

a) premii de orice fel acordate oamenilor de cultură, știință și artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naționale sau internaționale, concursuri pe meserii sau profesii;

b) premii în bani și/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți în legislația în materie, pentru rezultatele obținute la competiții sportive interne și internaționale.

„Premiile de tipul unor bonusuri care sunt acordate salariaților nu se încadrează la venituri din premii din punctul de vedere al impozitării, fiind asimilate veniturilor de natură salarială”, precizează MF.

Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot. „Obligația calculării, reținerii și plății impozitului le revine organizatorilor/plătitorilor de venituri. Impozitul calculat și reținut în momentul plății este impozit final pentru care nu se depune declarația unică. Pentru veniturile din premii și jocuri de noroc nu se datorează contribuții sociale”, se menționează în comunicat.

Persoanele fizice cu domiciliul în România sau cele nerezidente care au declarat centrul intereselor vitale în România și care realizează venituri din premii și jocuri de noroc din străinătate au obligația să le declare în România și să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care s-au realizat veniturile.

Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru același venit și în decursul aceleiași perioade impozabile, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în condițiile legislației.

Documentul poate fi consultat pe site-ul anaf.ro, în secțiunea Asistență Contribuabili – Servicii oferite contribuabililor – Ghiduri curente și alte materiale informative.

Continuare

ECONOMIE

Datoria statului a crescut cu 124 miliarde lei într-un an

Datoria guvernamentală a ajuns la finele lui 2020 la 498,3 miliarde lei şi la o pondere de 47,7% din PIB, faţă de 35,3% din PIB cât reprezenta în 2019, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

CECCAR FM

Publicat

pe

În 2019, datoria administraţiei publice se ridica la 373 miliarde lei.

Cea mai mare parte a datoriei aparţine administrației publice centrale, în sumă de 482 miliarde lei, restul fiind în contul administraţiei locale.

Din suma totală datorată la finele anului trecut, 480 miliarde lei au scadenţa pe termen mediu şi lung.

Din punct de vedere al instrumentelor, cea mai mare parte, respectiv 417 miliarde lei sunt titluri de stat vândute de Finanţe, iar 69 miliarde lei împrumuturi şi 11,4 miliarde lei numerar şi depozite, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Prețul petrolului urcă la maximul a 13 luni pe fondul reducerii livrărilor

Prețurile petrolului au crescut pentru a patra sesiune consecutivă, la cel mai înalt nivel din ultimele 13 luni, susținute de politicile de relaxare monetară și de producția mai mică din Statele Unite, anunță Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Petrolul Brent cu livrarea în aprilie a câștigat 19 cenți, 0,3%, până la 67,23 dolari pe baril, în timp ce referința americană West Texas a ajuns la 63,30 dolari pe baril, în creștere cu 8 cenți, sau 0,1%. Ambele contracte au atins cel mai mare nivel din ianuarie 2020, la începutul sesiunii, cu Brent la 67,44 dolari și WTI la 63,67 dolari.

Asigurările oferite d eFED că ratele dobânzilor vor rămâne scăzute pentru o vreme au stimulat apetitul pentru risc al investitorilor. Vremea rece din Texas a provocat redus producția de petrol de țiței cu peste 10%, sau 1 milion de barili pe zi (bpd) săptămâna trecută, a anunțat Energy Information Administration.

Aprovizionarea cu combustibil a celui mai mare consumator de petrol din lume s-ar putea, de asemenea, să se înrăutățească, întrucât intrările sale de petrol pentru rafinărie au scăzut la cel mai redus nivel din septembrie 2008.

Organizația țărilor exportatoare de petrol și aliații acestora, inclusiv Rusia, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, urmează să se întâlnească pe 4 martie. Grupul va discuta o reducere modestă a livrărilor de petrol din aprilie, având în vedere redresarea prețurilor, au spus surse OPEC +, deși unii sugerează menținerea constantă pentru moment, având în vedere riscurile legate de evoluția pandemiei, potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending