Suntem și pe

ECONOMIE

Bugetul general consolidat a trecut pe minus, în luna mai

CECCAR FM

Publicat

pe

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele cinci luni ale acestui an cu un deficit de 2,17 miliarde lei, reprezentând 0,27% din PIB, în creştere de aproape trei ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Principala cauză a deficitului a fost creşterea puternică a cheltuielilor în luna mai, care a dezechilibrat bugetul şi a produs un deficit lunar record, de 3,5 miliarde lei.

După primele patru luni, bugetul consolidat era încă pe plus, cu un excedent de 1,35 miliarde lei, reprezentând 0,17% din PIB, ceea ce înseamnă că execuţia bugetară a fost foarte slabă în luna mai, când s-a înregistrat un deficit – sau diferenţă dintre cheltuieli şi venituri bugetare – de 3,52 miliarde lei.

În primele cinci luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,1% din PIB sau 782 milioane lei.

Principalul motiv al execuţiei bugetare slabe a fost creşterea încasărilor la buget într-un ritm inferior ritmului de creştere a cheltuielilor.

„Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 98,4 miliarde lei, reprezentând 12,1% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. (…) Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 100,6 miliarde lei, cresc în termeni nominali cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent”, arată raportul bugetar lunar, citat de News.ro.

Pe categorii de venituri, creşteri importante au fost înregistrate în primele cinci luni la contribuţiile sociale, cu un avans de 15,9%, urmate veniturile de capital (+13,2%), impozitul pe salarii şi venit (+12,9%) şi impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţii internaţionale (+10,1%).

O creştere conjuncturală a fost înregistrată la sumele din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, cu 64,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, însă taxa a adus bugetului doar 1,6 miliarde lei în cinci luni.

Avansul a fost determinat, în principal, de contribuţia datorată pentru medicamente şi pentru contractele finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit ministerului.

Încasările din TVA s-au redus în primele cinci luni cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 21,14 miliarde lei, evoluţie mai slabă decât cea înregistrată după patru luni (-3,6%), ceea ce infirmă argumentul invocat până acum de Ministerul Finanţelor, legat de reducerea cotei standard de TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, care a produs efecte bugetare din februarie.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele cinci luni de 100,6 miliarde lei, în creştere cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, ceea ce reprezintă o accelerare puternică faţă de primele patru luni, când rata de creştere era de doar 6,8%.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 27,44 miliarde lei, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut şi la începutul acestui an.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 10,1%, la 36,7 miliarde lei, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.

În schimb, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus în primele cinci luni cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 14,31 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 4,1 miliarde lei, echivalent cu 0,5% din PIB, susţine Ministerul Finanţelor, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă – cu 55% – faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primele cinci luni din 2016, cheltuielile pentru investiţii au fost de 9 miliarde lei, respectiv 1,2% din PIB, potrivit execuţiei bugetare publicate de MFP în urmă cu un an.

Execuţia bugetară îngrijorătoare din luna mai a fost semnalată de ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, într-o declarație din 6 iunie.

”Primele indicii ne arată că, pe partea de venituri, se realizează planul. Am emoții, vă mărturisesc, (…) în legătură cu cheltuielile. În final, mă interesează diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Este prematur să vă spun astăzi cum ne vom închide. Cu siguranţă, vom rămâne, pe primele cinci luni, într-un echilibru bugetar”, afirma Ştefan, într-o conferinţă de presă.

În 2016, deficitul bugetului general consolidat al statului a fost de 18,3 miliarde lei, reprezentând 2,4% din produsul intern brut (PIB), pe metodologia cash, însă ultimele date ale Eurostat arată că, pe metodologia europeană ESA 2010, deficitul bugetar al României a fost de 3% din PIB anul trecut.

Guvernul PSD-ALDE a construit bugetul pentru 2017 pe venituri estimate la 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut, şi pe cheltuieli de 278,8 miliarde lei, cu 15% mai mari.

Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 24,1 miliarde lei, reprezentând 2,96% din PIB pe metodologia cash şi 2,99% din PIB pe metodologia ESA 2010, PIB-ul fiind estimat la 815,2 miliarde lei, cu o creştere economică de 5,2%.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Sistem de supraveghere al tranzacțiilor cu deșeuri

CECCAR FM

Publicat

pe

Din 15 ianuarie 2021, toți operatorii din piața de ambalaje vor fi sub lupa SIADT – Sistemul Informatic de Urmărire a Trasabilității Deșeurilor din Ambalaje: de la OIREP-uri (Organizațiile de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorilor – n.r.), la colectori și până la reciclatori, a anunțat astăzi secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Mircea Fechet.

„Așa cum piața lemnului avea nevoie de monitorizarea a tot ceea ce se întâmplă din pădure până în depozite, așa și piața deșeurilor avea nevoie de digitalizarea și urmărirea 24 de ore din 24 a oricărei operațiuni care implică deșeurile de ambalaje, iar acest lucru va fi posibil datorită SIADT”, a spus demnitarul. Declarația a fost făcută cu prilejul conferinței online „Circular Waste – SIATD, primii pași în asigurarea trasabilității deșeurilor de ambalaje”.

În cadrul dezbaterii, participanții au discutat calendarul implementării sistemului informatic SIATD, dezvoltat de Administrația Fondului pentru Mediu, destinat raportării și urmăririi trasabilității deșeurilor din ambalaje. „Practic, odată cu acest sistem, se va face trecerea de la o piață care astăzi (în anumite cazuri) se închide doar pe cifre, la una care se va închide pe cantități reale de deșeuri. Astfel, va duce la dispariția situațiilor în care colectarea sau reciclarea se realizau doar pe hârtie”, a subliniat secretarul de stat.

Potrivit MMAP, SIADT aduce multe noutăți și garanția că totul se desfășoară transparent și conform legii. Actorii din piață vor fi obligați inclusiv la proba existenței deșeurilor care fac obiectul tranzacției: înainte de orice tranzacție, sistemul obligă la încărcarea în aplicație a două fotografii cu încărcătura de deșeuri și patru fotografii cu mijlocul de transport. Totodată, punctul de încărcare a deșeurilor va fi monitorizat prin GPS.

Un alt avantaj al utilizării acestui sistem este că posibilele tranzacții ilegale vor putea fi blocate în timp real. „În momentul în care datele din SIADT ne semnalează că datele între doi sau mai mulți actori implicați în același contract diferă, putem bloca pe loc această tranzacție și putem trimite echipe de control care să verifice suspiciunea care apare în sistem”, a explicat secretarul de stat. Acest aspect va duce la creșterea gradului de eficiență a verificărilor inspectorilor fiscali ai Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), având în vedere că vor fi controale țintite.

Scopul creării SIADT este acela de creștere a cantităților de deșeuri reciclate în mod real în România, precum și de „scoatere din joc” a celor care nu dețin licențe de operare. „Piața neagră a deșeurilor din țară trebuie să dispară. Și mai trebuie ceva: să încetăm să mimăm reciclarea și să o impulsionăm la maximum, chiar și în al 12-lea ceas. România are ținte asumate și drumul nu poate fi decât unul singur: să trecem de la țara depozitării la cea a reciclării”, a spus Mircea Fechet.

Continuare

ECONOMIE

Heathrow pierde titlul de cel mai aglomerat aeroport din Europa

CECCAR FM

Publicat

pe

În clasamentul celor mai aglomerate aeroporturi din Europa, Heathrow a pierdut pentru prima dată locul I, fiind întrecut de Paris Charles de Gaulle, din cauza declinului cererii pentru călătoriilor aeriene, în contextul pandemiei de coronavirus (Covid-19), transmit BBC și Reuters, preluate de Agerpres. În primele nouă luni din 2020, aproximativ 19 milioane de pasageri au trecut prin aeroportul londonez Heathrow, față de 19,3 milioane înregistrați de aeroportul din capitala Franței.

La distanță apropiată se află aeroporturile din Amsterdam (Schiphol) și Frankfurt. Acestea, alături de Paris Charles de Gaulle, au introdus testări pentru pasageri, astfel încât s-au redeschis mai repede. În schimb, testarea pasagerilor în Marea Britanie, ca metodă de a se evita carantina „s-a desfășurat într-un ritm prea lent”, astfel încât în trimestrul trei din 2020 numărul pasagerilor care au trecut prin aeroportul londonez a scăzut cu 84%.

„Deja în Franța și Germania, chiar și în Canada și Irlanda, s-a trecut la testări și acesta este modul în care ne asigurăm că protejăm locurile de muncă din Regatul Unit și protejăm oamenii de infecții”, a afirmat Holland Kaye, șeful companiei care administrează Heathrow.

Heathrow, care deja a renunțat la 500 de angajați, a raportat extinderea pierderilor în primele nouă luni din 2020, la 1,5 miliarde de lire sterline (1,95 miliarde de dolari). De asemenea, compania a înrăutățit estimările privind numărul de pasageri în 2021 la 22,6 milioane – mai puțin de un sfert față de nivelul din 2019.

Potrivit Asociației Internaționale de Transportat Aerian (IATA), companiile aeriene europene ar urma să înregistreze pierderi nete de 21,5 miliarde de dolari în 2020 (față de un profit net de 6,5 miliarde de dolari în 2019), ceea ce ar putea pune în pericol șase până la șapte milioane de locuri de muncă din industria aeronautică și sectoarele care au legătură cu aviația în Europa.

Continuare

ECONOMIE

România, a doua cea mai ieftină piață de carburanți din UE

CECCAR FM

Publicat

pe

România are al doilea cel mai mic preț la benzină și motorină din Uniunea Europeană, după Bulgaria, arată cele mai recente date ale Oil Bulletin, publicație a Comisiei Europene, analizate de Agerpres. Astfel, începând cu data de 19 octombrie, benzina costă în România 0,934 euro pe litru în medie, în timp ce media europeană este de 1,265 euro pe litru.

Bulgaria are cel mai mic preț la benzină, respectiv 0,897 euro pe litru, în timp ce benzina cea mai scumpă se găsește în Danemarca – 1,458 euro, urmată de Italia – 1,389 euro și Suedia – 1,362 euro pe litru.

Situația este similară și în ceea ce privește motorina. În România, carburantul diesel costă 0,906 euro pe litru, față de media europeană, care este de 1,105 euro pe litru.

De asemenea, bulgarii plătesc cel mai puțin pentru litrul de motorină, respectiv 0,866 euro, în timp ce țările cele mai scumpe sunt Suedia – 1,341 euro pe litru, Belgia – 1,269 euro și Italia – 1,260 euro pe litru.

Prețurile analizate sunt cele din benzinării, adică au toate taxele incluse.

Conform Oil Bulletin, instituția care furnizează aceste date la Bruxelles din partea României este Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Prețurile prezentate reprezintă media ponderată calculată săptămânal pe baza cotei de piață a fiecărui furnizor de date pentru fiecare tip de carburant.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending