Suntem și pe

ECONOMIE

Inflaţia din zona euro a încetinit în iunie pentru a doua lună consecutiv

CECCAR FM

Publicat

pe

Inflaţia anuală din zona euro a încetinit în iunie pentru a doua lună consecutiv, la 1,3%, cel mai redus nivel din 2017, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat, care sunt un pas înapoi faţă de obiectivul de aproape 2% al Băncii Centrale Europene (BCE), al cărei program de stimulare monetară a economiei intră în al patrulea an, transmite MarketWatch, potrivit News.ro.

În luna mai, zona euro a înregistrat o rată a inflaţiei de 1,4%.

Inflaţia din iunie reflectă scăderea preţurilor energiei faţă de începutul anului.

Încetinirea inflaţiei reamintește cât de greu a fost pentru BCE să stimuleze preţurile de consum de când a recurs la măsurile extraordinare prin care dobânzile au intrat în teritoriu negativ în iunie 2014.

Inflaţia core, care exclude preţurile volatile ale alimentelor şi energiei, un indicator major urmărit de BCE, a urcat în schimb la 1,2% în iunie, de la 1% în luna precedentă, ca urmare a creşterii neaşteptate a costurilor serviciilor. Analiştii anticipau o inflaţie core de 1%.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Reuniunea informală a Consiliului UE Competitivitate

CECCAR FM

Publicat

pe

„Industria UE, motor pentru creșterea economică și redresare în UE: inovare pentru tranziția verde și digitală și obținerea de rezultate prin asigurarea unui nivel echitabil de concurență” a fost tema reuniunii informale a Consiliului UE Competitivitate, secțiunea Piață Internă și Industrie, format videoconferință, organizată organizată de Președinția germană a Consiliului UE, la finalul săptămânii trecute. Din țara noastră a participat la eveniment Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Președinția germană a propus spre dezbatere competitivitatea externă a UE și modul în care se pot asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă, având în vedere Cartea Albă privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine, adoptată recent de Comisia Europeană, rolul industriei ca principal motor pentru creșterea economică și redresare, perspectiva viitoarei strategii industriale a UE care va fi prezentată de Comisia Europeană la începutul anului 2021, precum și dubla tranziție verde și digitală și reziliența strategică a economiei. Un subiect important al dezbaterilor a vizat Proiectele Importante de Interes Comun European (IPCEI), care implică un nivel ridicat de inovare și cercetare în domenii de străpungere, dezvoltare tehnologică și fructificarea rezultatelor cercetării, precum și contribuția pe care aceste proiecte IPCEI o au la procesul de transformare și relansare a economiei europene, la tranziția către mobilitate durabilă și la performanța industriilor energointensive, fiind menționate IPCEI din domeniile baterii, sisteme și tehnologii bazate pe hidrogen, conectivitate și microelectronică.

Potrivit comunicatului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), Virgil Popescu a transmis o serie de mesaje politice în atenția omologilor și a Comisiei Europene pentru a indica poziționarea României, respectiv: necesitatea menținerii unei baze industriale puternice în UE și în România, modernizarea rapidă a companiilor industriale pentru a se face tranziția verde și digitală, asigurarea unei ponderi importante a industriei în PIB-ul UE și la nivel național, precum și stimularea investițiilor străine directe pe tot teritoriul UE, în special în domenii cu nivel tehnologic ridicat.

În ceeea ce privește subiectele de dezbatere propuse de Președinția Germană la Consiliul UE, oficialul român a declarat susținere pentru inițiativa Comisiei Europene de a elabora Cartea albă privind condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva completării cadrului de reglementare existent în domeniul concurenței cu o inițiativă legislativă privind subvențiile acordate companiilor străine care denaturează piața internă europeană, având impact direct în achizițiile publice sau în procedurile de finanțare UE. În acest context, ministrul Popescu a menționat necesitatea verificării rapide a subvențiilor primite de operatori economici din afara Uniunii Europene. A semnalat necesitatea coordonării discuțiilor privind subvențiile străine care au loc la OECD și în Consiliul COMPET cu Comisia Europeană, având în vedere perspectiva lansării unor noi propuneri legislative în 2021 de către Comisia Europeană precum si a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră.

Ministrul Popescu a anunțat interesul României de a lua parte la IPCEI alături de alte state membre, dând exemplu domeniile tehnologii și sisteme bazate pe hidrogen și microelectronică. De asemenea, a evidențiat necesitatea menținerii în UE a industriilor energo-intensive cum este cazul industriei chimice, a cimentului, siderurgiei și metalelor neferoase, pentru ca acestea să contribuie la autonomia strategică a Uniunii, demers care este sprijinit de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin schema de ajutor de stat în valoare de 291 milioane euro, pe o durată de doi ani, aflată în derulare.

În ceea ce privește investițiile în inovare, oficialul român a subliniat rolul hub-urilor de inovare digitală (Digital Innovation Hubs) și al clusterelor care vor avea o contribuție importantă la procesul de digitalizare și pot promova dezvoltarea și adoptarea inteligenței artificiale, a securității cibernetice și a internetului industrial al lucrurilor. Totodată, a menționat că România susține parteneriatele și complementaritatea în cercetare inovare.

Miniștrii COMPET au salutat adoptarea Cărții Albe privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva unor inițiative legislative europene. Au abordat situația industriei europene care, în contextul pandemiei COVID-19, a avut de suferit din cauza întreruperii lanțurilor valorice și de aprovizionare, restricțiilor de călătorie și scăderii cererii, și au susținut dezvoltarea lanțurilor valorice și a ecosistemelor industriale. În acest cadru industria europeană, alături de IMM-uri, a putut contribui la o redresare economică rapidă. Au exprimat interes pentru participarea în proiecte IPCEI în domeniile mai sus enumerate.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a prezentat elemente care au condus la elaborarea Cărții Albe privind subvențiile străine și a evidențiat rolul important pe care îl au investițiile străine directe pentru locuri de muncă și creștere, necesitatea accesului la informații pentru detectarea subvențiilor primite de companii străine, corelarea cu alte acte legislative cum este cazul directivelor de achiziții publice sau controlul concentrărilor economice și al procedurilor de finanțare UE. Pe lângă alte aspecte care au rezultat din consultarea publică. A anunțat perspectiva adoptării unei propuneri legislative în prima jumătate a anului 2021 și necesitatea continuării dialogului constructiv cu statele membre UE.

Comisarul Thierry Breton a atras atenția că, în această perioadă de criză generată de pandemia COVID-19, piața unică nu a funcționat și prețul este mare deoarece au fost întrerupte lanțurile de aprovizionare. Încă sunt bariere pe piața unică introduse de statele membre și care trebuie eliminate. A încurajat statele membre să depună eforturi pentru consolidarea ecosistemelor industriale și sprijin pentru identificarea părților slabe, finanțare, cadrul de reglementare favorabil politică comercială, pentru a se reduce dependența UE de terți în domenii strategice. A evocat cele două proiecte IPCEI în domeniul bateriilor electrice care vor face ca UE să devină lider mondial în domeniul producției de baterii pentru mobilitate electrică sau pentru alte sectoare cum este chimia. A recomandat miniștrilor să se gândească la investiții în comun în domeniile industriale forte ale UE pentru a putea întări rolul UE la nivel global.

Continuare

ECONOMIE

Rata șomajului în București s-a menținut la 1,29% în septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata șomajului înregistrat în luna septembrie în Capitală s-a menținut la 1,29%, la nivelul celei consemnate în luna august, potrivit datelor publicate de Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București, informează Agerpres. 15.343 de șomeri erau înregistrați la finalul lunii septembrie în evidențele AMOFM București, 8.200 dintre aceștia fiind femei.

Din totalul șomerilor înregistrați, 4.881 erau beneficiari de indemnizație de șomaj, iar 10.462 erau șomeri neindemnizați.

Din total, 397 șomeri aveau sub 25 de ani, 1.437 persoane fără loc de muncă aveau între 25-29 de ani, iar 3.641 șomeri aveau între 30-39 de ani. Alți 4.427 șomeri erau în grupa de vârstă 40-49 ani, 3.042 erau în vârstă de între 50-55 ani, iar 2.399 aveau peste 55 de ani.

În ceea ce privește nivelul de instruire, șomerii cu studii liceale au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele AMOFM București (34,11%), urmați de cei cu studii superioare (28,17%), iar 18,26% dintre șomeri au absolvit școala profesională/de arte și meserii.

Șomerii cu nivel de studii gimnaziale reprezintă 16,42% din totalul șomerilor înregistrați în septembrie, cei cu studii postliceale sunt 1,94%, iar cei cu studii primare și fără studii – 1,10%.

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 1.962 sunt persoane foarte greu ocupabile, 4.599 sunt persoane greu ocupabile, 4.388 – mediu ocupabile, iar 4.394 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activității de profilare a persoanelor înregistrate în evidențele AMOFM.

Continuare

ECONOMIE

Fonduri pentru combaterea pandemiei și protejarea mediului

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a aprobat o serie de măsuri prin care este extins sprijinul asigurat din fonduri europene în combaterea pandemiei cauzate de COVID-19, precum și pentru protejarea mediului înconjurător, potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene (MFE). Concret, în contextul creșterii numărului de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, precum și al deceselor cauzate de acesta, în urma Memorandului înaintat de MFE, a fost decisă redeschiderea apelului de proiecte „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19”, pentru acțiuni de tip B: crearea unor capabilități medicale mobile/ formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19/ spitale modulare/ containere de logistică medicală. Pentru finanțarea acestor echipamente va fi alocată suma de 62 milioane euro. Categoria beneficiarilor, alături de IGSU, va fi extinsă astfel: spitale județene de urgență/ spitale de urgență/ institute medicale de urgență (din municipiul București și județele Timișoara, Iași, Cluj, Mureș, Craiova, Constanța, Bihor, Bacău).

Apelul, finanțat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, a fost deschis în perioada mai-septembrie. În cadrul apelului au fost depuse 297 de proiecte, în valoare de aproximativ 1,271 miliarde de euro.

De asemenea, a fost discutată extinderea tipurilor de instituții care pot beneficia de tablete școlare și alte echipamente/ dispozitive electronice necesare desfășurării activității didactice. Astfel, dacă în prezent acestea pot fi finanțate în cadrul programului Operațional Competitivitate doar prin intermediul unor proiecte-pilot, MFE a solicitat Comisiei Europene modificarea POC pentru a putea fi acordate finanțări pentru toate școlile gimnaziale, iar unitățile de învățământ preuniversitar de stat și autoritățile publice locale să devină beneficiari eligibili. Recent, Comisia Europeană a agreat modificarea POC pentru a acorda acest tip de finanțări. Apelul POC pentru finanțarea proiectelor va fi deschis în perioada 2 noiembrie 2020 – 1 februarie 2021. Informații suplimentare sunt disponibile aici. Finanțările POC vor sprijini achiziția de tablete școlare și alte echipamente/dispozitive electronice necesare desfășurării activității didactice în mediul online pentru desfășurarea în bune condiții a activităților didactice în anul școlar 2020-2021.

„Reamintim că din fondurile alocate POIM, MFE a alocat 85 milioane euro pentru a finanța  unitățile de învățământ să cumpere echipamente de protecție medicală/ dispozitive medicale și dezinfectanți, precum și containere sanitare mobile. În cadrul acestui apel, proiectele pot fi depuse în perioada 25 octombrie 2020 – 15 ianuarie 2021”, se menționează în comunicat.

De asemenea, Executivul a fost adoptat modificarea HG nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune 2014-2020 pentru a permite finanțarea de autovehicule de transport rutier nepoluante.

HG 399/2015 reglementa eligibilitatea cheltuielilor pentru achiziția de autovehicule în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene la echivalentul a 15.000 euro/ autovehicul. Însă, conform legislației în vigoare din 2018, autoritățile și instituțiile publice pot achiziționa autoturisme nepoluante cu prețuri de până la 35.000 euro, inclusiv TVA. În acest context, a fost decisă majorarea plafonului la 35.000 euro/ autovehicul și în cazul achizițiilor finanțate din fonduri europene.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending