Suntem și pe

ECONOMIE

Noi norme pentru facilitarea procedurilor transfrontaliere de insolvenţă

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a anunţat că luni au intrat în vigoare noile norme privind procedurile transfrontaliere de insolvenţă, propuse de instituţie în 2012 şi adoptate de legislativul UE în 2015.

Obiectivul noilor norme este de a facilita recuperarea datoriilor în procedurile transfrontaliere de insolvenţă. Ele vor permite întreprinderilor să se restructureze şi creditorilor să îşi recupereze banii cu mai mare uşurinţă, prin garantarea eficacităţii şi eficienţei procedurilor colective de recuperare transfrontalieră a creanţelor.

Regulamentul se concentrează pe soluţionarea conflictelor de competenţă şi de legi în procedurile transfrontaliere de insolvenţă. Aceasta asigură, de asemenea, recunoaşterea hotărârilor în materie de insolvenţă în întreaga UE.

„Pe o adevărată piaţă internă, nu este normal ca întreprinderile nevoite să se restructureze să îşi vadă acest demers îngreunat de conflicte legate de stabilirea statului ale cărui norme sunt aplicabile. Pe de altă parte, frontierele naţionale nu ar trebui să fie un obstacol nici în calea demersurilor întreprinse de creditori pentru a-şi recupera creanţele. Noile norme vor sprijini întreprinderile şi investiţiile prin sporirea certitudinii juridice. Va fi necesar să mergem şi mai departe şi să adoptăm norme comune la nivelul UE care să asigure restructurarea timpurie a societăţilor, aşa cum a propus deja Comisia”, a subliniat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, citat de News.ro.

Věra Jourová, comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a declarat la rândul ei că „noul regulament privind insolvenţa va facilita procedurile transfrontaliere de insolvenţă în UE şi va preveni «turismul de faliment». Datorită noilor norme propuse privind restructurarea şi oferirea unei a doua şanse, cadrul în materie de insolvenţă va elimina obstacolele din calea investiţiilor şi îi va sprijini pe întreprinzătorii oneşti.”

Principalele caracteristici ale noilor norme sunt:

Un domeniu de aplicare mai larg, respectiv noile norme se aplică unei game mai largi de proceduri naţionale de restructurare. Anumite tipuri de proceduri naţionale de restructurare moderne şi eficiente nu erau reglementate de vechile norme, ceea ce înseamnă că acestea nu puteau fi folosite în litigiile transfrontaliere. Acum va exista posibilitatea de a utiliza procedurile naţionale de restructurare moderne pentru salvarea întreprinderilor sau recuperarea sumelor de bani de la debitorii din alte ţări ale UE.

O mai mare securitate juridică şi garanţii împotriva „turismului de faliment”. Astfel, în cazul în care un debitor se mută cu puţin timp înainte de iniţierea procedurii de insolvenţă, instanţa va trebui să analizeze cu atenţie toate circumstanţele cazului pentru a stabili dacă mutarea este autentică şi nu are loc pentru a permite debitorului să profite de norme mai favorabile privind falimentul. Instanţa va trebui să verifice dacă debitorul nu acţionează ca un „turist în scopul falimentului”.

Şanse sporite de a salva o societate, întrucât noile norme conduc la evitarea „procedurilor secundare” (proceduri iniţiate de instanţe dintr-o altă ţară a UE decât cea în care se află sediul social al societăţii). Acest lucru va facilita restructurarea societăţilor într-un context transfrontalier. În acelaşi timp, normele prevăd, de asemenea, garanţii privind interesele creditorilor locali.

Noile norme introduc un cadru privind procedurile de insolvenţă ale unui grup de societăţi. Aceste norme vor spori eficienţa procedurilor de insolvenţă care implică diferiţi membri ai unui grup de societăţi. La rândul său, acest lucru va spori şansele de salvare a grupului în ansamblul său.

Până în vara anului 2019 va exista o interconectare la nivelul UE a registrelor naţionale electronice de insolvenţă. Acest lucru va facilita obţinerea de informaţii cu privire la procedurile de insolvenţă din alte ţări ale UE.

În 2012, Comisia Europeană a prezentat o propunere de actualizare a regulamentului din 2000 pentru îmbunătăţirea punerii în aplicare a unora dintre dispoziţiile acestuia, în scopul de a perfecţiona administrarea efectivă a procedurilor transfrontaliere de insolvenţă. Propunerea a fost adoptată de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene la 20 mai 2015 şi intră în vigoare astăzi.

În 2014, Comisia a emis, de asemenea, o recomandare privind restructurarea şi cea de a doua şansă. Cu ocazia revizuirii de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării de către statele membre, a devenit evident faptul că normele sunt încă divergente şi rămân ineficiente în unele ţări.

Acesta este motivul pentru care, în noiembrie 2016, Comisia Europeană a propus o directivă privind insolvenţa întreprinderilor, care se axează pe facilitarea restructurării timpurii şi pe acordarea unei a doua şanse.

Aceste două instrumente juridice – noul Regulament privind insolvenţa şi propunerea de directivă – vor crea un cadru coerent de sprijinire a creşterii şi a întreprinzătorilor.

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Depozitele firmelor și populației au crescut în septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în septembrie cu 1,9% față de luna anterioară, până la nivelul de 397,146 miliarde lei și cu 14,7% (12,0% în termeni reali) față de aceeași lună a anului trecut, a anunțat astăzi Banca Națională a României (BNR).

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 64,4% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,9% față de luna august 2020, până la 255,944 miliarde lei, și cu 13,0% (10,3% în termeni reali) față de septembrie 2019. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,0% față de luna anterioară, până la 142,008 miliarde lei, iar față de luna septembrie 2019 au înregistrat o creștere de 13,7% (10,9% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 3,1% (până la 113,936 miliarde lei) față de luna precedentă și cu 12,3% (9,6% în termeni reali) față de luna septembrie a anului trecut.

Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 35,6% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, s-au majorat cu 2% față de luna august 2020, ajungând până la nivelul de 141,202 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 1,3%, până la 28,995 miliarde euro). Comparativ cu luna septembrie 2019, indicatorul a crescut cu 18,0%, exprimat în lei și cu 15,1%, dacă este exprimat în euro. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 1,8% față de luna august 2020, până la 101,981 miliarde lei; exprimate în euro, acestea au crescut cu 1,2%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 16,6% și de 13,7%, dacă indicatorul este exprimat în euro. Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut până la nivelul de 39,221 miliarde lei, înregistrând o creștere de 2,4% față de luna august 2020 (1,7% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu septembrie 2019, acest indicator, exprimat în lei, s-a majorat cu 21,9% (dacă este exprimat în euro, creșterea a fost de 18,9%).

Continuare

ECONOMIE

Eșalonarea datoriilor restante de la declanșarea stării de urgență

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a aprobat aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, informează Ministerul Finanțelor Publice (MFP), într-un comunicat. Totodată, Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență.

Astfel, până la 25 decembrie 2020, organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației lor fiscale. „Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal”, precizează MFP.

Potrivit reprezentanților ministerului de resort, „această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar, pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat”.

Pentru acordarea eșalonării, contribuabilul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare; b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior; c) să nu se afle în procedura insolvenței; d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale; f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.25 și 26 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

MFP precizează că eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvența pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală.

„Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere)”, se menționează în comunicat.

Debitorul poate solicita modificarea eșalonării prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de două ori pe perioada eșalonării. Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de două ori.

Debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată.

Potrivit MFP, avantajele acestei măsuri sunt următoarele:

 este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;

▪ este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente;

▪ termenul de soluționare este mult diminuat – 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;

▪ se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;

▪ nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare a eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;

▪ nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;

▪ pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;

▪ debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;

▪ debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

Continuare

ECONOMIE

Noi localități și zone din România atestate ca stațiuni turistice

CECCAR FM

Publicat

pe

Până în acest moment, în țara noastră sunt atestate 52 de stațiuni turistice de interes național și 87 de interes local

Lista stațiunilor turistice de interes național și local a fost completată de Guvern, prin Hotărâre, cu alte 13 localități sau zone din țară, potrivit unul comunicat al Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA)Astfel, în urma verificării îndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorităților administrației publice locale, și, totodată, ținând cont de potențialul turistic, dar și de resursele naturale și antropice, comuna Ocna Șugatag (jud. Maramureș) a fost atestată ca stațiune turistică de interes național, iar alte 12 localități, respectiv Anina (jud. Caraș-Severin), Cavnic (jud. Maramureș), Dorna-Arini (jud. Suceava), Ghioroc (jud. Arad), Gura Siriului (jud. Buzău), Sadova (jud. Suceava), Săcele (jud. Brașov), Sânnicolau Mare (jud. Timiș), Sighetu Marmației (jud. Maramureș), Ștei (jud. Bihor), Tulucești (jud. Galați), Vatra Moldoviței (jud. Suceava), cât și Zona turistică a comunei Borș (jud. Bihor), au fost atestate ca stațiuni turistice de interes local.

Pe termen lung și mediu, atestarea localităților menționate ca stațiuni turistice de interes național sau local, după caz, va crea un impact pozitiv. Acestea vor putea fi promovate cu noul statut și, astfel, vor avea șanse mai mari ȋn atragerea de finanțări nerambursabile, în condițiile în care unele programe impun acest criteriu, influențând și creșterea circulației turistice.

De asemenea, având în vedere efectul multiplicator al turismului în sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului în aceste stațiuni va genera un impact benefic din punct de vedere economic și, în egală măsură, va contribui creșterea calității vieții pentru rezidenții acestor zone.

Până la acest moment, în România sunt atestate 52 de stațiuni turistice de interes național și 87 de interes local.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending