Connect with us

ECONOMIE

Economia României a crescut în al doilea trimestru cu 5,9%

CECCAR FM

Publicat

pe

Economia românească a accelerat în al doilea trimestru al acestui an, înregistrând un avans de 5,9%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată primele estimări publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS), estimări ce depăşesc sensibil prognozele analiştilor.

Datele publicate arată o accelerare a creşterii economice în al doilea trimestru din 2017 faţă de primul trimestru, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, şi pe serie brută şi pe cea ajustată, şi cu 1,8% faţă de trimestrul precedent.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din al doilea trimestru din acest an a fost de 1,6%, după +1,8% în primul trimestru, +1,6% în trimestrul IV din 2016 şi +0,7% în al treilea trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS și citate de News.ro.

Trimestrul II din 2017 a fost al optulea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.

Pentru primul semestru, creşterea economică a fost de 5,8%, pe serie brută, şi de 5,7%, pe seria ajustată.

În primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contribuţie determinantă la creşterea economică.

Astfel, activitatea din sectorul informaţii şi comunicaţii a crescut cu 15,3% faţă de primul trimestru din 2016, iar activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport – categorie care cuprinde cele mai multe servicii – au urcat cu 9,4%.

De asemenea, sectorul comerţului a crescut în primul trimestru cu 7,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce industria – sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB – a avansat cu 6,8%.

Statisticile oficiale arată că, în primul trimestru, un singur sector a fost pe minus, cel al intermedierilor financiare (ce include în special băncile, asigurărirl şi pensiile private), care a scăzut cu 0,7%.

De asemenea, rate mici de creştere faţă de trimestrul I din 2016 au fost înregistrate în agricultură (+0,9%), construcţii (+1,2%) şi tranzacţii imobiliare (+2,8%).

Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în primul trimestru în principal de consum, aşa cum estimau toţi analiştii.

Astfel, cheltuielile pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei au urcat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la creşterea PIB, iar variaţia stocurilor a avut o contribuţie de +0,2%, arată datele revizuite ale INS.

În schimb, formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a scăzut în primul trimestru cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primul trimestru, agricultura a continuat să aibă o pondere redusă la formarea PIB-ului României, de doar 1,7%, industria a contribuit cu 22,5%, construcţiile – cu 3,3%, comerţul – cu 19%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 6,2%, trazacţiile imobiliare – cu 8,8%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 13,8%, restul fiind aportul altor sectoare.

Anul trecut, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere anuală la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcţiile – cu 6%, comerţul – cu 18,1%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 5,6%, trazacţiile imobiliare – cu 8,2%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 10,2%, restul fiind aportul altor sectoare.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 5%.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani. Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Comisia Europeană, proceduri pentru neîndeplinirea obligațiilor în audiovizual

Comisia Europeană a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 22 de state membre pentru neadoptarea noilor norme care reglementează coordonarea la nivelul UE a tuturor serviciilor mass-media audiovizuale. Este vorba atât de programele de televiziune tradiționale, cât și de serviciile la cerere, precum și de platformele de partajare a materialelor video.

CECCAR FM

Publicat

pe

Noile norme ale UE vizează crearea unui cadru de reglementare adecvat erei digitale, care să conducă la un peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai diversificat. Se consolidează astfel protecția telespectatorilor, acordându-se o atenție specială siguranței persoanelor celor mai vulnerabile, cum ar fi minorii, se extinde aplicarea normelor privind discursul de incitare la ură la platformele de partajare a materialelor video și se promovează diversitatea culturală în cadrul serviciilor mass-media audiovizuale. În același timp, se introduc, pentru prima dată, noi cerințe de independență pentru autoritățile naționale de reglementare a mass-media și se protejează pluralismul mediatic.

Termenul pentru transpunerea Directivei revizuite a serviciilor mass-media audiovizuale în legislația națională a fost 19 septembrie 2020 și numai Danemarca, Ungaria, Țările de Jos și Suedia au notificat măsuri de transpunere și au declarat că notificarea este completă.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Greciei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei, precum și Regatului Unit, solicitându-le să furnizeze informații suplimentare. Aceste țări au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Actuala Directivă UE a serviciilor mass-media audiovizuale reglementează coordonarea la nivelul UE a legislației naționale în materie de servicii mass-media audiovizuale, care includ atât programele de televiziune tradiționale și serviciile la cerere, cât și platformele de partajare a materialelor video. În același timp, peisajul mediatic s-a schimbat radical în mai puțin de un deceniu. Milioane de europeni, în special tinerii, vizionează conținut online, la cerere și pe diferite dispozitive mobile. Luând în considerare aceste noi evoluții, Comisia a propus, în mai 2016, o Directivă revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale, care include o nouă abordare a platformelor online care difuzează conținut audiovizual. În iunie 2018, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la normele revizuite, care au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene în noiembrie 2018.

Principalul obiectiv al directivei este de a crea și de a asigura buna funcționare a pieței interne a serviciilor mass-media audiovizuale, contribuind în același timp la promovarea diversității culturale, asigurând un nivel adecvat de protecție a consumatorilor și protejând pluralismul mass-mediei.

Statele membre au avut la dispoziție 21 de luni pentru a o transpune în legislația lor națională, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Prețul petrolului crește în urma știrilor legate de vaccinurile anti-COVID-19

Prețurile petrolului au crescut cu mai mult de 1% luni, după câștigurile de săptămâna trecută, în condițiile în care comercianții anticipau că viitoarele vaccinări pentru coronavirus vor stimula o recuperare a cererii, relatează Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Sentimentul pozitiv a fost întărit și de așteptările ca Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC), Rusia și alți producători, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, să prelungească un acord de restrângere a producției.

Țițeiul Brent a crescut cu 66 de cenți, la 45,62 dolari pe baril, până la 12:47 GMT, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate a câștigat 52 de cenți, la 42,94 dolari pe baril. Ambele referințe au crescut cu 5% săptămâna trecută.

Perspectivele cererii s-au îmbunătățit, odată cu știrile care indică progresul în dezvoltarea vaccinurilor pentru COVID-19. Un oficial american a declarat că primele vaccinări în Statele Unite ar putea începe o zi sau două după obținerea aprobării autorităților de reglementare.

Compania farmaceutică AstraZeneca a anunțat luni că vaccinul său, dezvoltat împreună cu Universitatea din Oxford, este eficient în 90% din cazuri.

În ceea ce privește oferta, OPEC +, care se întrunește pe 30 noiembrie și pe 1 decembrie, va analiza opțiunile de prelungire a înțelegerii privind reducerea producției cu cel puțin trei luni, începând din ianuarie, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an

Guvernul a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an, construită pe o contracție economică de 4,2% și un PIB nominal de 1.050 miliarde lei.

CECCAR FM

Publicat

pe

Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 5 miliarde de lei, a anunțat ministrul Finanțelor Florin Cîțu, după ședința de Guvern. Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 337 de miliarde de lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat la 433 de miliarde de lei.

Cîțu spune că au fost suplimentaate cheltuielile pentru sănătate, agricultură, asistență socială și educație.

Bugetul Ministerului Sănătății a fost majorat cu 1 miliard de lei, 1 miliard de lei au fost alocat pentru plata facturilor aferente proiectelor din Planul Național de Dezvoltare Locală, 1,1 miliarde de lei pentru subvenții în agricultură, 179 de milioane de lei la Ministerul Transporturilor, 1,2 miliarde lei pentru Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și 567 de miliarde de lei reprezentând contribuția la bugetul UE pentru suplimentarea instrumentului financiar pentru sprijin de urgență în vederea refinanțări producătorilor de vaccinuri SARS-COV 2.

Economii de 134 de milioane de lei au fost realizate la Ministerul Finanțelor, potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending