Connect with us

ECONOMIE

Ministerul Finanţelor amână impunerea plăţii defalcate a TVA

Publicat

pe

Ministerul Finanţelor a modificat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) privind plata defalcată a TVA şi a decis amânarea aplicării obligatorii a mecanismului plăţii defalcate de la 1 octombrie 2017 la 1 ianuarie 2018, în urma unor consultări publice cu mediul de afaceri.

”Ca urmare a consultărilor publice, cu mediul de afaceri, patronate, sindicate, asociaţii profesionale, inclusiv cu cele reprezentate în cadrul Comisiei de dialog social, Ministerul Finanţelor Publice a adus o serie de modificări proiectului de ordonanţă privind plata defalcată a TVA”, se arată în comunicatul publicat vineri și citat de News.ro.

Principala măsură vizează ”amânarea aplicării obligatorii a mecanismului plăţii defalcate a TVA de la 1 octombrie 2017 la 1 ianuarie 2018”.

Totodată, ministerul a avizat amânarea aplicării opţionale a mecanismului plăţii defalcate a TVA de la 1 septembrie 2017 la 1 octombrie 2017 şi prelungirea perioadei de aplicare opţională a mecanismului de la o lună la trei luni, respectiv 1 octombrie – 31 decembrie 2017.

În plus, instituţia a decis instituirea de facilităţi pentru persoanele care optează pentru aplicarea plăţii defalcate a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, respectiv anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, în anumite condiţii.

Totodată, ministerul a decis şi acordarea unei bonificaţii de 5% la plata impozitului pe profit sau, după caz, a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Instituţia a luat şi măsura extinderii termenului în care ”persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA au obligaţia virării în contul de TVA a TVA aferente diferenţei între încasările şi plăţile în numerar, precum şi a TVA aferente plăţilor cu carduri de debit/credit sau substitute de numerar, de la 3 zile lucrătoare la 7 zile lucrătoare”.

În plus, se instituie obligaţia persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a îşi vira în contul de TVA ”în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018 sau, după caz, înainte de data la care aplică opţional mecanismul”.

Ministerul a decis şi înfiinţarea registrului persoanelor care aplică plata defalcată a TVA organizat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi în care sunt înscrise persoanele care optează pentru aplicarea plăţii defalcate a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017. Instituţia a mai decis instituirea unui termen de maximum 3 zile lucrătoare în care ANAF aprobă transferul sumelor din contul de TVA în contul curent al titularului şi modificarea prevederilor referitoare la contravenţii şi sancţiuni.

Referitor la acestea din urmă, este stabilită o perioadă de graţie de 7 zile lucrătoare în cadrul căreia să se corecteze erorile, iar în cazul în care erorile nu au fost corectate în termenul de 7 zile lucrătoare, se aplică o penalitate de 0,06% pe zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile.

În plus, după termenul de 30 de zile, pentru fapte precum ”nevirarea în contul de TVA al furnizorului sau debitarea eronată a contului de TVA, se aplică o amendă de 50% din suma reprezentând TVA, iar pentru fapte precum nevirarea sumelor reprezentând TVA din contul curent al titularului în contul de TVA al acestuia sau plata TVA datorată furnizorului din alt cont decât contul de TVA, se aplică o amendă de 10% din suma reprezentând TVA”.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Studiu: 56% dintre români nu vor reveni la obiceiurile de cumpărare anterioare pandemiei

Pandemia a adus schimbări permanente în comportamentul de consum al clienților. Astfel, românii s-au îndreptat cu precădere spre canalele digitale pentru a-și face cumpărăturile, iar 56% dintre aceștia afirmă că nu vor reveni la obiceiurile anterioare.

Publicat

pe

Potrivit unui studiu recent realizat de SAS, lider în analytics, pandemia a adus schimbări permanente în comportamentul de consum al clienților. Spre exemplu, românii s-au îndreptat cu precădere spre canalele digitale pentru a-și face cumpărăturile, 56% dintre aceștia afirmând că nu vor reveni la obiceiurile anterioare. Doar 29% declară că se vor întoarce la „vechiul normal”, iar circa 34% spun că vor folosi chiar mai multe aplicații digitale decât utilizează în prezent.

„Pandemia a dat lumea peste cap și una dintre cele mai clare dovezi în acest sens este modul în care prioritățile consumatorilor s-au schimbat. Agilitatea proceselor de business reprezintă o necesitate, cu precădere în cadrul companiilor B2C, unde digitalizarea proceselor face mult mai facilă adaptarea businessului la comportamentul consumatorilor aflat mereu în schimbare. Pentru a aborda acest lucru cu viteza și precizia adecvate, companiile trebuie să ia în considerare implementarea soluțiilor analytics în canalele lor digitale”, a declarat Radoslaw Grabiec, Customer Intelligence Practice Head CEMEA SAS.

Pentru a obține o experiență cât mai personalizată, clienții sunt acum mai dispuși să furnizeze date cu caracter personal companiilor. O treime (33%) dintre aceștia s-au declarat mai deschiși în acest sens, față de 20% care spun că sunt mai puțin dispuși să facă acest lucru.

Cu toate acestea, companiile trebuie să ia în considerare și faptul că, în timpul pandemiei, clienții au devenit mai conștienți de pericolul fraudelor. Aproape 70% sunt fie mai vigilenți când vine vorba de fraudă, fie au experimentat-o personal. Dintre aceștia, 16% au observat o creștere a mesajelor de tip fraudă.

Potrivit unui comunicat al SAS, prețurile mici și reducerile speciale nu vor fi suficiente pentru a împiedica clienții să schimbe brandul. În timp ce 23% dintre oameni au schimbat furnizorii pentru prețuri mai mici și reduceri mai mari, 20% au trecut la un furnizor care oferă o experiență online mai simplă și mai facilă. De asemenea, 16% și-au schimbat furnizorul pentru a beneficia de opțiuni de livrare mai rapide sau mai convenabile, iar alți 13% din cauza unei experiențe negative cu brandul.

„În timp ce majoritatea (60%) consideră că prețurile mici și reducerile speciale sunt o prioritate, pandemia a demonstrat că nu doar acest element dictează comportamentul clienților. (…) Putem observa o creștere accelerată a interesului clienților pentru alți factori reprezentativi ai segmentului customer experience”, se mai arată în comunicat.

Studiul a fost realizat pentru SAS de agenția 3Gem. Consumatorii au completat un chestionar online în august 2020, participanții aparținând mai multor țări din regiune CEMEA: Cehia, Egipt, Grecia, Ungaria, Polonia, Qatar, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite. În total, eșantionul a cuprins 6.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Turiștii străini din România au cheltuit în medie 2.675 lei/persoană, în trimestrul 1

În trimestrul I al anului 2021, turiştii străini sosiți în România au cheltuit în medie 2675,4 lei/persoană, potrivit Institutului Național de Statistic (INS).

Publicat

pe

Conform INS, numărul total de turiști străini cazaţi în structurile de cazare turistică colective în trimestrul I 2021 a fost de 64,1 mii persoane, cheltuielile acestora însumând 171,5 milioane de lei.

Călătoriile pentru afaceri, inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 68,5% dintre turiştii străini sosiți în România în trimestrul I 2021, cheltuielile acestora reprezentând 66,2% din totalul cheltuielilor.

31,5% dintre turiștii sosiți în România au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (66,7%), pentru evenimente culturale și sportive (10,7%) și pentru vizitarea prietenilor și rudelor (8,4%).

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, în trimestrul I 2021, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (51,8%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (86,4% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor străini în restaurante şi baruri au fost de 18,8%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 14,6% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 48,5% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 30,2% cumpărării de cadouri și suveniruri.

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 79,2% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 27,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Potrivit INS, 41,3% dintre turiștii străini şi-au organizat singuri sejurul, 28,5% prin agenţii de turism, 22,7% prin alte modalităţi de organizare a călătoriei, în timp ce 7,5% și-au organizat călătoria atât pe cont propriu cât și prin agenția de turism.

Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România, în trimestrul I 2021, a fost avionul, folosit de 75,1% din numărul total de turişti, în timp ce 21,5% au utilizat autoturisme proprii, 2,5% autocare și autobuze, iar 0,9% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.), conform informațiilor transmise de Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

APIA anunță o nouă formă de sprijin acordată producătorilor din sectorul vitivinicol

O nouă formă de sprijin acordată producătorilor din sectorul vitivinicol, ce vizează măsura de recoltare înainte de coacere, va fi pusă în aplicare de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al instituției, citat de Agerpres, în urma intrării în vigoare la data de 31 mai 2021 a HG nr. 590/2021 pentru completarea HG nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a emis Ordinul nr. 118/2021, care reglementează condițiile de punere în aplicare a măsurii de recoltare înainte de coacere, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019 – 2023.

„Operațiunea de recoltare înainte de coacere se referă la înlăturarea totală a ciorchinilor înainte de ajungerea lor la maturitate, din întreaga exploatație sau de pe o parte a acesteia, cu condiția ca recoltarea înainte de coacere să se realizeze pe parcele întregi. În ceea ce privește domeniul de aplicare pe durata exercițiului financiar 2021, precizăm că recoltarea înainte de coacere se realizează manual, termenul limită pentru realizarea operațiunilor fiind 21 iulie 2021. Totodată, suprafața parcelelor pentru care se acordă sprijin pentru recoltarea înainte de coacere nu se ia în considerare pentru calcularea limitelor de randament stabilite în specificațiile tehnice ale vinurilor cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată”, se menționează în comunicat.

Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul măsurii de recoltare înainte de coacere, solicitanții trebuie să depună până la data de 25 iunie 2021, la Centrele județene și al Municipiului București ale APIA, o cerere de plată, însoțită de următoarele documente: copie BI/CI solicitant sau al/a reprezentantului legal, dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit; împuternicire/procură notarială în situația în care cererea se face prin intermediul unui reprezentant legal/împuternicit; copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/ Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice; dovadă cont activ bancă/trezorerie; copie a declarației de recoltă aferentă ultimei campanii viticole, depusă potrivit prevederilor legale în vigoare; copie a autorizației de producător de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale, obținută pentru anul 2021.

APIA precizează că toate copiile documentelor ce vor însoți cererea trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant.

De asemenea, Agenția anunță că facilitează solicitanților și modalitatea electronică de transmitere a documentațiilor, cu precizarea că acestea trebuie trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant. Totodată, este posibilă și transmiterea prin curierat.

Conform APIA, în situația în care un producător aplică recoltarea înainte de coacere în plantațiile viticole cu soiuri de struguri pentru vin, ale căror suprafețe sunt situate în județe diferite, acesta formulează și depune cereri de plată la Centrele APIA în a căror rază de competență administrativă sunt situate plantațiile viticole pentru care se solicită sprijin.

Solicitanții trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a fi eligibili în cadrul acestei măsuri. Una dintre condiții este să aibă înscrisă în Registrul plantațiilor viticole suprafața de viță-de-vie cultivată cu soiuri care produc struguri pentru vin, pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere.

Totodată, suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită recoltarea înainte de coacere trebuie să fie autorizată în anul 2021 pentru producerea de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicație geografică sau varietale.

În plus, suprafața cultivată cu viță-de-vie pentru care se solicită sprijin a fost declarată la APIA pe declarația de suprafață aferentă cererii unice de sprijin, Campania 2021, iar potrivit prevederilor legale în vigoare va fi nevoie de Declarația de recoltă menționată la articolul 33 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/273 al Comisiei, aferentă campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2020.

O altă condiție este ca suprafața minimă a parcelei viticole pentru care poate solicită sprijin să fie de 0,1 hectare, iar suprafața minimă a exploatației care face obiectul cererii unice de plată în Campania 2021 să fie de un hectar. În același timp, suprafața maximă pentru care se poate solicită sprijin este de 50 hectare, indiferent de numărul cererilor de plată depuse.

Cuantumul sprijinului financiar pentru recoltarea înainte de coacere este de: 5.840 lei/hectar pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu denumire de origine controlată; 5.548 lei/hectar pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri cu indicație geografică; 4.906 lei/ hectar pentru plantația producătoare de struguri destinați obținerii de vinuri varietale.

Plățile se finanțează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei, urmând ca sprijinul să fie acordat beneficiarilor declarați eligibili până la data de 15 octombrie 2021, notează APIA.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!

  • http://5.154.233.5:8000/