Connect with us

ECONOMIE

INS a confirmat creşterea economică a României din trimestrul al doilea

CECCAR FM

Publicat

pe

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii august referitoare la rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din trimestrul al doilea al acestui an, la care au contribuit toate ramurile economice cu excepţia construcţiilor, industria având cel mai mare aport, de 1,7%, conform News.ro.

În 16 august, primele estimări publicate de către INS indicau că PIB-ul, principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat în trimestrul al doilea cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută, şi cu 1,6% faţă de trimestrul anterior.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

Datele publicate marţi arată o valoare a PIB din trimestrul al doilea de 196,64 miliarde lei pe serie brută, şi de 207,63 miliarde lei pe seria ajustată.

Pe asamblul primului semestru, valoarea PIB a atins 360,85 miliarde lei pe serie brută şi 411,30 miliarde de lei pe seria ajustată.

În privinţa evoluţiei sectoarelor economice, patru dintre acestea au avut cea mai mare contribuţie la creşterea PIB, cea mai mare fiind cea a industriei, de 1,7%. Totodată, industria a avut o pondere de 23,3% la formarea PIB, în timp ce volumul activităţilor s-a majorat cu 7,3%.

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transporturile şi depozitarea şi hotelurile şi restaurantele au contribuit cu 1,5% la creşterea economică, având o pondere de 19,5% la formarea PIB, în timp ce volumul de activitate s-a majorat cu 8,1%.

Pe locul al treilea s-a plasat domeniul Informaţiilor şi comunicaţiilor (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%), dar care a înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,7%).

Sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au contribuit cu 0,7% la creşterea PIB, cu o pondere de 6,7% la formarea PIB şi o majorare a volumului de activitate s-a majorat cu 10,6%.

Contrucţiile au avut în schimb un impact negativ de 0,3% în PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de -0,2%.

Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în trimestrul al doilea, ca şi în primul trimestru, în principal de consum.

Astfel, volumul cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 7,7%, contribuind cu 5,0% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creşterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 10,0%.

Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avut o contribuţie de 0,6% la formarea PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de doar 0,2%. În primul trimestru, formarea brută de capital fix a scăzut cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 5%. Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, în Parlament, că cifrele prezentate de organismele interne şi internaţionale arată realitatea economică din România, el reafirmând că cifra de 5,2% anunţată ca creştere economică va fi depăşită.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani. Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Noutăți legislative fiscal-contabile: Sinteza principalelor prevederi

CECCAR FM

Publicat

pe

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil

1. Ordinul ANAF nr. 59/2023 privind modificarea Ordinului președintelui ANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, publicat în Monitorul Oficial nr. 59 din 20 ianuarie 2023

Motivația apariției acestui ordin este modificarea legislației în ceea ce privește contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, astfel că, începând cu 1 septembrie 2022, pe lângă producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro, și partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică plătesc această contribuție.

Principalele modificări/completări aduse de Ordinul nr. 59/2023

Declarația 100

La poziția 87 din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat se declară contribuția datorată de către producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează, începând cu 1 septembrie 2022, cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro, precum și de partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică.

La poziția 87 din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat se declară și contribuția la Fondul de Tranziție Energetică reținută la sursă din veniturile obținute de entități rezidente/nerezidente aferente produselor de acoperire a riscurilor de piață pe termen lung.

Declarația rectificativă 710

Rubrica „Declarație depusă potrivit art. 9 din anexa nr. 6 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022” se bifează în situația în care producătorii de energie electrică/entitățile agregate depun declarația la 15 zile de la publicarea de către OPCOM a prețurilor finale aferente pieței de echilibrare pentru luna de decontare.

Prevederile Ordinului ANAF nr. 59/2023 au intrat în vigoare la 20 ianuarie 2023.

2. Ordinul MF nr. 626/2023 privind indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual, publicat în Monitorul Oficial nr. 62 din 25 ianuarie 2023

Principala prevedere a actului normativ

Pentru anul fiscal 2023, indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este 109,6%.

La ce folosește acest indice:

Potrivit Codului fiscal, contribuabilii (cu unele excepții) pot opta pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial.

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate.

Ordinul MF nr. 626/2023 a intrat în vigoare la 25 ianuarie 2023.

Continuare

ECONOMIE

Proiect ANAF: Două noi poziții în Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat

Este vorba despre „Impozit pe veniturile din înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan” și „Impozit pe veniturile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate”.

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) intenționează să introducă două noi obligații în Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, anexă la formularul 100, ca urmare a unor reglementări intrate recent în vigoare. În acest context, ANAF a publicat, în transparență decizională, un proiect de ordin privind modificarea și completarea OPANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit Legii nr.142/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2023, veniturile sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate se impun prin reținere la sursă prin aplicarea unei cote de 1% sau 3% asupra fiecărui câștig, în funcție de perioada de deținere a titlurilor de valoare/instrumentelor financiare derivate (pe o perioadă mai mare/mai mică de 365 de zile). Impozitul pe venit calculat și reținut la sursă se declară și se virează la bugetul de stat de către entitățile prevăzute la art.96^1 alin.(1) din Codul fiscal, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.

De asemenea, prin OUG nr. 104/2022 au fost aduse modificări și completări Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. Astfel, potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligația plății de către vânzători a unui impozit în cotă de 80% aplicată asupra diferenței pozitive dintre valoarea terenurilor agricole de la data vânzării și cea de la data cumpărării, determinată potrivit valorii orientative stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici sau a valorii minime stabilită prin studiul de piață realizat de camerele notarilor publici, după caz, din respectiva perioadă. În cazul înstrăinării, prin vânzare, impozitul se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului notarial prin care se transmite dreptul de proprietate și se virează și se declară până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat.

Totodată – se mai menționează în documentul citat – Potrivit Legii nr. 376/2022 pentru modificarea și completarea OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați sunt calificate ca venituri din alte surse și se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV “Impozitul pe venit”, Capitolul X din Codul fiscal. Impozitul pe venit datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri și se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Impozitul reținut la sursă se declară de plătitorii de venit în formularul 100 “Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, la poziția 12 “Impozit pe veniturile din alte surse” din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat.

În contextul prevederilor menționate, ANAF precizează că este necesară modificarea și completarea OPANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă. Astfel, noul proiect de Ordin elaborat de ANAF include modificări/completări care vizează, în principal, următoarele:

 modificarea Nomenclatorului obligațiilor de plată la bugetul de stat, anexă la formularul 100 “Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, prin introducerea a două noi obligații la poziția 89 ”Impozit pe veniturile din înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan”, poziția 90 “Impozit pe veniturile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate”, precum și abrogarea poziției 80 “Impozit pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică” ca urmare a modificării dispozițiilor art. 15 din OUG nr. 27/2022;

▪ modificarea și completarea instrucțiunilor de completare a formularului 100, conform prevederilor legislative mai sus menționate.

Continuare

ECONOMIE

Depunerea cererilor de finanțare pentru investiții în stocarea energiei electrice, prelungită

CECCAR FM

Publicat

pe

Perioada de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice a fost prelungită până la data de 28 ianuarie 2023, informează Ministerul Energiei, citat de Agerpres.

„Prin Ordinul nr. 94/27.01.2023 privind modificarea Ghidului specific – Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii) a fost prelungită perioada de depunere a cererilor de finanțare de la data de 31 ianuarie 2023, ora 18:00, până la data 28 februarie 2023 – ora 18:00”, conform anunțului postat pe pagina de Facebook a ministerului.

Decizia a fost luată pentru a veni în ajutorul potențialilor aplicanți, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a făcut publice reglementările referitoare la stocarea energiei și conectarea la rețea a acestor proiecte.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM