Rețele sociale

ECONOMIE

Apartamentele s-au scumpit cu 30% faţă de 2014

Radio CECCAR FM

Suma medie solicitată pentru apartamentele vechi şi noi scoase la vânzare la nivel naţional a crescut în luna septembrie cu 1,9%, de la 1.141 de euro pe metru pătrat util la finele lunii august, până la 1.163 de euro pe metru pătrat util, preţul actual fiind cu 30,5% peste cea mai mică valoare consemnată de la declanşarea crizei încoace, respectiv 891 de euro pe metru pătrat util, în decembrie 2014, arată datele transmise marţi de portalul Imobiliare.ro și citate de News.ro.

Timişoara este singurul dintre marile oraşe analizate în care preţurile apartamentelor au scăzut în septembrie.

”Cel mai semnificativ avans de la pragul de jos al pieţei a avut loc în Cluj-Napoca – alimentând astfel, o dată în plus, părerea că această piaţă este în pericol de supraîncălzire”, arată datele Imobiliare.ro.

În Capitală, pretenţiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat, per ansamblu, cu 0,3% în ultima lună, de la 1.250 la 1.254 de euro pe metru pătrat util.

Faţă de pragul de jos al pieţei, atins în februarie 2015, când o astfel de unitate locativă costa 1.034 de euro pe metru pătrat util, diferenţa este de 21%.

Pe parcursul lui septembrie, locuinţele vechi s-au apreciat cu 1,6% (de la 1.154 la 1.173 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 0,3%, de la 1.315 la 1.319 euro pe metru pătrat util.

În Braşov, indicele Imobiliare.ro a înregistrat, cumulat, un avans de 2,8% în septembrie, de la 952 la 979 de euro pe metru pătrat util. Valoarea actuală este cu 21% mai mare decât nivelul minim atins pe piaţa braşoveană din 2008 încoace, respectiv 806 euro pe metru pătrat util (în iulie 2014).

Pe parcursul lunii trecute, apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,7%, de la 966 la 982 de euro pe metru pătrat util. Unităţile locative nou-construite au consemnat însă un avans lunar de 5,2%, de la 924 la 972 de euro pe metru pătrat util – cu toate acestea, ele sunt cu 0,3% mai ieftine decât în urmă cu 12 luni (când ajungeau la 975 de euro pe metru pătrat util).

În Cluj-Napoca, aşteptările proprietarilor de apartamente, noi şi vechi deopotrivă, s-au majorat cu 2% în septembrie, de la 1.426 la 1.455 de euro pe metru pătrat util.

”Clujul este, de departe, oraşul în care locuinţele s-au scumpit cel mai mult faţă de pragul de jos al pieţei, valoarea actuală fiind cu aproape 78% mai mare decât punctul minim atins în ianuarie 2014, respectiv 818 euro pe metru pătrat util”, spun specialiştii.

Luna trecută, locuinţele din blocurile vechi din acest oraş s-au apreciat cu 3,3% (de la 1.459 la 1.507 euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 0,8% (de la 1.379 la 1.390 de euro pe metru pătrat util), potrivit Imobiliare.ro.

În Constanţa, preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi şi vechi disponibile spre vânzare a crescut cu 0,7% luna trecută, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, de la 1.055 la 1.062 de euro pe metru pătrat util.

Faţă de pragul de jos al pieţei, respectiv 839 de euro pe metru pătrat util (atins în decembrie 2013), nivelul actual este cu 27% mai ridicat.

Pe parcursul lunii precedente, locuinţele vechi s-au scumpit cu 0,9% (de la 1.054 la 1.063 de euro pe metru pătrat util), dar cele noi s-au ieftinit uşor, cu 0,1% mai exact, de la 1.059 la 1.058 de euro pe metru pătrat util.

Timişoara este singurul dintre marile oraşe analizate în care preţurile apartamentelor au scăzut în septembrie: este vorba despre un recul de 0,4% per ansamblu, de la 1.134 la 1.129 de euro pe metru pătrat util.

Faţă de punctul minim al pieţei, de 776 de euro pe metru pătrat util (atins în octombrie 2012), valoarea actuală este cu circa 45% mai mare, conform Imobiliare.ro.

În prima lună de toamnă a acestui an, apartamentele vechi din oraş s-au depreciat cu 0,2%, de la 1.132 la 1.130 de euro pe metru pătrat util, iar cele noi cu 1,4%, de la 1.143 la 1.127 de euro pe metru pătrat util.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending