Consultare a Comisiei Europene privind criteriile aferente informațiilor raportate în baza DAC7

Vineri, 20 ianuarie, Comisia Europeană a lansat un apel la comentarii referitoare la proiectul său de reglementare privind implementarea ce stabilește norme detaliate pentru determinarea măsurii în care informațiile schimbate automat în baza unui acord dintre autoritățile fiscale ale statelor membre și un stat din afara UE sunt echivalente cu cele specificate în Directiva Consiliului (EU) 2021/514 (DAC7). Începând cu 1 ianuarie 2023, DAC 7 prevede ca operatorii de platforme, inclusiv cei din afara UE care efectuează activități comerciale în cadrul blocului, să raporteze venitul obținut de vânzători prin intermediul lor și impune ca statele membre să schimbe automat aceste informații. DAC7 acoperă închirierea bunurilor imobile, furnizarea de servicii personale, vânzarea de bunuri și închirierea oricărui mijloc de transport. Pentru a evita dispozițiile de raportare duale, Directiva a inclus un mecanism care va suspenda raportarea către UE atât timp cât normele statului terț sunt considerate echivalente cu cele ale UE. Reglementarea propusă privind implementarea precizează că, în cazurile în care o jurisdicție non-UE nu include în legislația națională una sau mai multe dintre activitățile relevante, o determinare a echivalenței se va aplica doar informațiilor legate de o activitate relevantă așa cum este definit în legislația națională a acelei jurisdicții non-UE. Acest lucru înseamnă că platformele neacoperite de normele unui stat terț vor trebui să raporteze direct către UE. Termenul-limită pentru furnizarea comentariilor referitoare la reglementarea privind implementarea este 17 februarie 2023.

Părțile interesate discută cum ar trebui să arate BEFIT

Consultarea publică a Comisiei Europene cu privire la viitoarea sa inițiativă „Întreprinderile din Europa: Cadru pentru impozitarea veniturilor (BEFIT), preconizată pentru ultimul trimestru al anului 2023, s-a închis joi, 26 ianuarie. În comentariul transmis Comisiei, ETAF a recunoscut potențialul acestei inițiative pentru tratarea complexității și costurilor ridicate de conformitate pe care le suportă întreprinderile cu activități transfrontaliere ca rezultat al obligației de a se conforma cu 27 de sisteme diferite de impozitare a întreprinderilor. Totuși, întrucât această inițiativă va fi fundamentată pe câteva caracteristici principale ale Pilonului I al acordului OCDE, ETAF a recomandat ca prim pas însușirea lecțiilor învățate în urma implementării lor înainte de a decide orice pas suplimentar pentru implementarea unui cadru comun pentru impozitarea întreprinderilor în UE. De asemenea, ETAF a subliniat faptul că profesioniștii în domeniile financiar-contabil și fiscal vor trebui să învețe acest nou sistem de impozitare a întreprinderilor, iar aplicarea acestuia va necesita un nou set de cunoștințe și abilități profesionale. Concomitent, Parlamentul European pregătește propriul raport de inițiativă referitor la reforma suplimentară a normelor de impozitare pentru întreprinderi. În acest cadru, autoritatea legislativă a organizat o audiere publică, la 25 ianuarie 2023, referitoare la cum ar trebui să arate inițiativa BEFIT, cu scopul de a afla opiniile experților. În timpul audierii, numeroși reprezentanți ai companiilor au susținut implementarea graduală a BEFIT și a unui sistem opțional. Totodată, experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la măsura în care această nouă propunere va furniza un rezultat diferit de baza fiscală comună consolidată pentru întreprinderi (CCCTB) din 2011 și cele două propuneri din 2016 pentru baza fiscală comună pentru întreprinderi (CCTB) și (CCCTB), care au fost respinse de statele membre.

Parlamentul European: Discuții cu ministrul de finanțe al Suediei

Marți, 24 ianuarie, eurodeputații din comisia ECON a Parlamentului European au avut un schimb de opinii cu Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei. Oficialul suedez a discutat despre principalele priorități ale președinției suedeze a Consiliului UE cu privire la aspecte economice și financiare, respectiv continuarea sprijinului financiar acordat Ucrainei, revizuirea guvernanței economice și progresul soluționării dosarelor legate de fiscalitate. În domeniul fiscalității, Elisabeth Svantesson a declarat că țara sa intenționează să continue activitatea legată de directiva UNSHELL pentru a combate utilizarea abuzivă a companiilor fictive. Pe partea de TVA, Suedia își propune să dezvolte în continuare pachetul „TVA în era digitală” (ViDA). Un alt dosar important pentru președinția Suediei este cel de-al optulea amendament al Directivei privind Cooperarea Administrativă (DAC8), a declarat ministrul de finanțe suedez. Întrebată de stadiul revizuirii directivei privind impozitarea tutunului, Elisabeth Svantesson a răspuns că nu așteaptă o nouă propunere din partea Comisiei pe acest subiect în prima jumătate a anului 2023.

14 state membre nu au transpus încă DAC7 în legislația națională

Vineri, 27 ianuarie, Comisia Europeană a trimis o scrisoare oficială de notificare către 14 state membre solicitându-le să transpună în legislația națională cel de-al șaptelea amendament la Directiva privind Cooperarea Administrativă (Directiva (UE) 2021/514 – DAC7), care ar trebui să ajute autoritățile fiscale din statele membre ale contribuabililor în cauză să prevină evaziunea fiscală sau raportarea eronată prin utilizarea platformelor digitale. Toate statele membre au avut obligația de a transpune directiva în legislația națională și de a informa Comisia cu privire la acest aspect până la 31 decembrie 2022. Potrivit Comisiei, următoarele state membre nu au notificat sau au notificat parțial măsurile naționale care transpun DAC7: Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia.

Apel la Spania și Italia pentru aplicarea corectă a Directivei AML

Joi, 26 ianuarie, Comisia Europeană a trimis scrisori oficiale de notificare Spaniei și Italiei pe motivul aplicării incorecte a Directivei privind combaterea spălării banilor (cea de-a patra directivă AML, cu modificările aduse prin cea de-a cincea directivă AML). Deși aceste state membre au notificat o transpunere completă a directivei, Comisia a identificat numeroase cazuri de aplicare incorectă a Directivei, în special în ceea ce privește înființarea registrelor centrale ale beneficiarilor reali. Potrivit directivei, statele membre trebuie să se asigure că informațiile privind proprietarii reali ai acelor entități juridice sunt stocate într-un registru central. În acest sens, statele membre pot utiliza o bază de date centrală care colectează informațiile privind beneficiarii reali, sau registrul comerțului, ori alt registru central. În lipsa unui răspuns satisfăcător de la aceste state membre referitor la înființarea registrelor de beneficiari reali în termen de două luni, Comisia poate decide să continue procedura privind încălcarea dreptului comunitar și să transmită un aviz motivat.

Investigație EPPO privind o fraudă transfrontalieră majoră în materie de TVA

Parchetul European (EPPO) a anunțat, la 24 ianuarie, o operațiune în 10 state membre UE (Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Ungaria, Lituania, Țările de Jos, Slovacia și Slovenia), în cadrul unei investigații privind o fraudă transfrontalieră în materie de TVA desfășurate de EPPO în Munich. Au fost efectuate 61 de percheziții ale sediilor de întreprinderi și ale locuințelor persoanelor cu legături directe cu acestea, iar cinci persoane au fost arestate în Cehia, Bulgaria și Slovacia. Activitatea infracțională a grupului din spatele schemei de fraudă transfrontalieră în materie de TVA a generat daune estimate la 32 de milioane de euro, potrivit EPPO. Investigația privind schema de fraudă intracomunitară cu firme-fantomă a început în 2021, la scurt timp după începerea activităților EPPO. Operațiunea a fost sprijinită de unitățile germane de investigare a fraudei din Chemnitz, Würzburg, Nürnberg și Berlin.

Declinarea responsabilității

Acest buletin de știri conține informații despre politicile fiscale europene și evoluțiile colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerat drept declarație scrisă în numele ETAF. 

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) a emis Normele sectoriale privind aplicarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în domeniul serviciilor oferite de profesioniștii contabili, membri ai Corpului.

Normele, adoptate recent de organismul profesional și publicate în Monitorul Oficial nr. 56 din 20 ianuarie 2023, stabilesc, printre altele, obligațiile profesioniștilor contabili, în calitate de entități raportoare, cu privire la evaluarea și gestionarea riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la nivelul entității, detaliază politicile și normele interne, precum și cele la nivel de grup, procedura privind desemnarea persoanelor cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 la nivelul entității și mecanismele de protecție a acestora, factorii de risc, cerințele privind măsurile de cunoaștere a clientelei, aplicabile profesioniștilor contabili.

Normele fac referire, de asemenea, la tranzacțiile raportabile și tranzacțiile suspecte și indicatorii pentru detectarea acestora, precum și obligațiile membrilor CECCAR în raportarea lor către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).

Normele sectoriale au fost elaborate și emise de Corp în baza prevederilor Legii nr. 129/2019, potrivit cărora autoritățile de supraveghere și organismele de autoreglementare au obligația de a emite reglementări sectoriale în vederea aplicării dispozițiilor acestei legi.

Normele sunt aplicabile membrilor Corpului cu drept de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România, și anume:

a) experți contabili sau contabili autorizați, persoane fizice române sau străine, liber-profesioniști care își desfășoară activitatea în mod individual;

b) societăți de expertiză contabilă, societăți de contabilitate, companii și alte entități juridice autorizate să desfășoare activitățile profesionale prevăzute de OG nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, cu capital autohton, străin sau mixt.

Prevederile normelor sectoriale se aplică membrilor CECCAR prevăzuți la lit. a) doar în măsura în care desfășoară activitate și pentru serviciile prestate în calitate de liber-profesioniști.

Propunerea SAFE, preconizată în iunie 2023

Comisia Europeană plănuiește să prezinte la 7 iunie 2023 propunerea pentru o directivă care să trateze rolul facilitatorilor fenomenului de evaziune fiscală și planificare fiscală agresivă (Securing the Activity Framework for Enablers – SAFE), potrivit unei agende provizorii pentru ședințele viitoare ale Comisiei publicate marți, 17 ianuarie. La începutul acestei luni, relatările din presă menționau 5 aprilie ca dată posibilă de publicare. Conținutul viitoarei propuneri rămâne neclar. În documentul de consultare publică, Comisia a analizat numeroase opțiuni, inclusiv proceduri de verificare prealabilă pentru efectuarea unui test de autoevaluare cu scopul de a demonstra că o schemă fiscală nu conduce la evaziune fiscală sau planificare fiscală agresivă, un cod de conduită care ar interzice facilitatorii care proiectează sau contribuie la crearea de scheme de evaziune fiscală și planificare fiscală agresivă, precum și un registru european al facilitatorilor. În aceeași zi, Comisia plănuiește să emită și o propunere privind un sistem comun pentru evitarea dublei impozitări și prevenirea abuzului fiscal în domeniul impozitelor reținute la sursă.

OCDE: Volumul veniturilor rezultate în urma reformei fiscale internaționale va depăși estimările

Veniturile obținute din implementarea acordului OCDE pe doi piloni vor fi mai mari decât s-a preconizat, potrivit unei noi analize OCDE emise miercuri, 18 ianuarie. Potrivit documentului citat, OCDE preconizează că impozitul minim global propus (Pilonul II) va aduce venituri anuale globale de aproximativ 220 de miliarde de dolari sau 9% din veniturile aferente impozitului pe profit global. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de estimarea anterioară a OCDE de 150 de miliarde de dolari în venituri anuale suplimentare din impozite. Referitor la Pilonul I, OCDE preconizează o realocare a drepturilor de impozitare de aproximativ 200 de miliarde de dolari în profituri către jurisdicțiile de pe piață anual. Acest lucru va conduce, potrivit analizei menționate, la câștiguri de venituri din impozite globale cuprinse între 13 și 36 de miliarde de dolari, pe baza datelor din 2021. Noile estimări reflectă o creștere semnificativă comparat cu profiturile de 125 de miliarde de dolari estimate anterior. Aceste noi estimări sunt bazate pe date actualizate și includ majoritatea caracteristicilor de proiectare convenite recent incluse în Raportul de progres privind măsura „Amount A” și normele GloBE, explică OCDE. O analiză economică de impact completă, precum și un raport detaliat de metodologie vor fi publicate în următoarele luni.

Parlamentul European a adoptat poziția finală privind Directiva UNSHELL

Marți, 17 ianuarie, Parlamentul European a adoptat opinia fără caracter obligatoriu cu privire la propunerea Comisiei pentru o directivă ce stabilește criterii pentru determinarea unei companii fictive utilizate pentru evitarea obligațiilor fiscale și evaziune fiscală (UNSHELL). În document, eurodeputații au adus modificări propunerii Comisiei, în special prin reducerea ușoară a pragurilor sub care o companie este exclusă din domeniul de aplicare al dispozițiilor de raportare ale directivei și prin introducerea prevederii ca penalitățile să fie impuse și asupra companiilor cu venituri scăzute sau fără venituri (zero). De asemenea, aceștia au afirmat că acele companii care intră sub incidența dispozițiilor de raportare ar trebui obligate să furnizeze informații mai detaliate. În timpul dezbaterii dinaintea votului, numeroși eurodeputați au făcut apel la Consiliu să se asigure că textul este adoptat cât mai repede posibil. Comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager, a oferit asigurări eurodeputaților că aceste consecințe fiscale, așa cum sunt stabilite în propunerea pentru entitățile neconforme, nu vor interfera cu acordurile fiscale bilaterale existente între statele membre și țările terțe. În timpul negocierilor dintre statele membre au apărut întrebări cu privire la măsura în care o directivă UE poate anula obligațiile pe care statele membre le au față de țările terțe în acorduri sau în tratate fiscale.

BCE solicită UE să trateze abordarea de favorizare a îndatorării în detrimentul utilizării capitalului

În discursul susținut joi, 19 ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că statele membre UE ar trebui să încurajeze utilizarea capitalului, inclusiv prin măsuri fiscale, pentru finanțarea tranzițiilor în domeniile ecologic și digital ale blocului comunitar. „Capitalul reprezintă cel mai bun mod de a direcționa bani către acele sectoare care necesită inovație”,a declarat oficialul BCE. „Dacă normele fiscale sunt în așa fel încât încurajează îndatorarea mai degrabă decât utilizarea capitalului, cum vom mobiliza capitalul?”, a adăugat președintele BCE. Comisia Europeană a prezentat o propunere referitoare la o indemnizație pentru reducerea tendinței de favorizare a îndatorării (DEBRA) în mai 2022, dar statele membre au decis să suspende discuțiile referitoare la propunere până când se vor cunoaște mai multe detalii despre planul Comisiei legat de un nou cadru pentru impozitarea veniturilor (BEFIT).

Declinarea responsabilității

Acest buletin de știri conține informații despre politicile fiscale europene și evoluțiile colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerat drept declarație scrisă în numele ETAF.