Suntem și pe

ECONOMIE

INS: Managerii din România aşteaptă o creştere moderată a preţurilor în industrie şi construcţii până în septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere moderată a preţurilor în industrie şi construcţii până în luna septembrie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de News.ro.

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii unui indicator statistic. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

În industria prelucrătoare, managerii preconizează, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).

Pentru activitatea de fabricare a produselor din tutun se va înregistra tendinţă de creştere (sold conjunctural +29%), urmată de activitatea de fabricare a băuturilor (sold conjunctural +26%).

”Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +3% pe total industrie prelucrătoare. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +7%)”, se arată în comunicat.

În activitatea de construcţii, managerii estimează, pentru următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +18%). Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere moderată a acestora (sold conjunctural +12%).

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii aşteaptă, pentru următoarele trei luni, o creştere a activităţii economice (sold conjunctural +25%).

Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +14%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%).

Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +21%).

Cifra de afaceri din zona serviciilor, potrivit estimărilor managerilor, va cunoaşte o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +9%). În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%).

Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +2%).

Continuare
Comentează

Lasă un mesaj

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Activitatea economică în zona euro este în scădere, în octombrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Activitatea economică în zona euro a reintrat pe o pantă descendentă luna aceasta, după ce al doilea val al pandemiei de coronavirus (COVID-19) a afectat continentul, sporind temerile că va urma o recesiune profundă, arată rezultatele unui studiu realizat de compania de analize financiare Markit, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie și sectorul serviciilor, a scăzut la 49,4 puncte, de la 50,4 puncte în septembrie, potrivit unei estimări a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este ușor peste așteptările analiștilor, de 49,4 puncte.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte, indicatorul reflectă o contractare a economiei.

Indicele care măsoară activitatea în sectorul serviciilor din zona euro a scăzut mai mult decât se estima, la 46,2 puncte, de la 48 de puncte în septembrie. În schimb, industria a beneficiat de redresarea solidă a cererii pe plan global. Indicatorul PMI pentru industrie a urcat la 54,4 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele 26 de luni și peste estimările analiștilor.

Noile restricții impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei au forțat multe afaceri din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, să-și limiteze operațiunile, și aproape 90% dintre economiștii intervievați zilele trecute de Reuters au avertizat că există un risc ridicat ca al doilea val al pandemiei să oprească redresarea economiei regiunii.

„Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro confirmă că al doilea val de infecții afectează din ce în ce mai mult economia. O recesiune severă în trimestrul patru din 2020 pare din ce în ce în ce mai probabilă”, avertizează Bert Colijn de la ING.

Indicele privind așteptările mediului de afaceri a scăzut la 54,6 puncte, de la 59,2 puncte în septembrie. Este cel mai redus nivel din mai, când a început ridicarea restricțiilor impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei.

Continuare

ECONOMIE

Reuniunea informală a Consiliului UE Competitivitate

CECCAR FM

Publicat

pe

„Industria UE, motor pentru creșterea economică și redresare în UE: inovare pentru tranziția verde și digitală și obținerea de rezultate prin asigurarea unui nivel echitabil de concurență” a fost tema reuniunii informale a Consiliului UE Competitivitate, secțiunea Piață Internă și Industrie, format videoconferință, organizată organizată de Președinția germană a Consiliului UE, la finalul săptămânii trecute. Din țara noastră a participat la eveniment Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Președinția germană a propus spre dezbatere competitivitatea externă a UE și modul în care se pot asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă, având în vedere Cartea Albă privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine, adoptată recent de Comisia Europeană, rolul industriei ca principal motor pentru creșterea economică și redresare, perspectiva viitoarei strategii industriale a UE care va fi prezentată de Comisia Europeană la începutul anului 2021, precum și dubla tranziție verde și digitală și reziliența strategică a economiei. Un subiect important al dezbaterilor a vizat Proiectele Importante de Interes Comun European (IPCEI), care implică un nivel ridicat de inovare și cercetare în domenii de străpungere, dezvoltare tehnologică și fructificarea rezultatelor cercetării, precum și contribuția pe care aceste proiecte IPCEI o au la procesul de transformare și relansare a economiei europene, la tranziția către mobilitate durabilă și la performanța industriilor energointensive, fiind menționate IPCEI din domeniile baterii, sisteme și tehnologii bazate pe hidrogen, conectivitate și microelectronică.

Potrivit comunicatului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), Virgil Popescu a transmis o serie de mesaje politice în atenția omologilor și a Comisiei Europene pentru a indica poziționarea României, respectiv: necesitatea menținerii unei baze industriale puternice în UE și în România, modernizarea rapidă a companiilor industriale pentru a se face tranziția verde și digitală, asigurarea unei ponderi importante a industriei în PIB-ul UE și la nivel național, precum și stimularea investițiilor străine directe pe tot teritoriul UE, în special în domenii cu nivel tehnologic ridicat.

În ceeea ce privește subiectele de dezbatere propuse de Președinția Germană la Consiliul UE, oficialul român a declarat susținere pentru inițiativa Comisiei Europene de a elabora Cartea albă privind condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva completării cadrului de reglementare existent în domeniul concurenței cu o inițiativă legislativă privind subvențiile acordate companiilor străine care denaturează piața internă europeană, având impact direct în achizițiile publice sau în procedurile de finanțare UE. În acest context, ministrul Popescu a menționat necesitatea verificării rapide a subvențiilor primite de operatori economici din afara Uniunii Europene. A semnalat necesitatea coordonării discuțiilor privind subvențiile străine care au loc la OECD și în Consiliul COMPET cu Comisia Europeană, având în vedere perspectiva lansării unor noi propuneri legislative în 2021 de către Comisia Europeană precum si a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră.

Ministrul Popescu a anunțat interesul României de a lua parte la IPCEI alături de alte state membre, dând exemplu domeniile tehnologii și sisteme bazate pe hidrogen și microelectronică. De asemenea, a evidențiat necesitatea menținerii în UE a industriilor energo-intensive cum este cazul industriei chimice, a cimentului, siderurgiei și metalelor neferoase, pentru ca acestea să contribuie la autonomia strategică a Uniunii, demers care este sprijinit de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin schema de ajutor de stat în valoare de 291 milioane euro, pe o durată de doi ani, aflată în derulare.

În ceea ce privește investițiile în inovare, oficialul român a subliniat rolul hub-urilor de inovare digitală (Digital Innovation Hubs) și al clusterelor care vor avea o contribuție importantă la procesul de digitalizare și pot promova dezvoltarea și adoptarea inteligenței artificiale, a securității cibernetice și a internetului industrial al lucrurilor. Totodată, a menționat că România susține parteneriatele și complementaritatea în cercetare inovare.

Miniștrii COMPET au salutat adoptarea Cărții Albe privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva unor inițiative legislative europene. Au abordat situația industriei europene care, în contextul pandemiei COVID-19, a avut de suferit din cauza întreruperii lanțurilor valorice și de aprovizionare, restricțiilor de călătorie și scăderii cererii, și au susținut dezvoltarea lanțurilor valorice și a ecosistemelor industriale. În acest cadru industria europeană, alături de IMM-uri, a putut contribui la o redresare economică rapidă. Au exprimat interes pentru participarea în proiecte IPCEI în domeniile mai sus enumerate.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a prezentat elemente care au condus la elaborarea Cărții Albe privind subvențiile străine și a evidențiat rolul important pe care îl au investițiile străine directe pentru locuri de muncă și creștere, necesitatea accesului la informații pentru detectarea subvențiilor primite de companii străine, corelarea cu alte acte legislative cum este cazul directivelor de achiziții publice sau controlul concentrărilor economice și al procedurilor de finanțare UE. Pe lângă alte aspecte care au rezultat din consultarea publică. A anunțat perspectiva adoptării unei propuneri legislative în prima jumătate a anului 2021 și necesitatea continuării dialogului constructiv cu statele membre UE.

Comisarul Thierry Breton a atras atenția că, în această perioadă de criză generată de pandemia COVID-19, piața unică nu a funcționat și prețul este mare deoarece au fost întrerupte lanțurile de aprovizionare. Încă sunt bariere pe piața unică introduse de statele membre și care trebuie eliminate. A încurajat statele membre să depună eforturi pentru consolidarea ecosistemelor industriale și sprijin pentru identificarea părților slabe, finanțare, cadrul de reglementare favorabil politică comercială, pentru a se reduce dependența UE de terți în domenii strategice. A evocat cele două proiecte IPCEI în domeniul bateriilor electrice care vor face ca UE să devină lider mondial în domeniul producției de baterii pentru mobilitate electrică sau pentru alte sectoare cum este chimia. A recomandat miniștrilor să se gândească la investiții în comun în domeniile industriale forte ale UE pentru a putea întări rolul UE la nivel global.

Continuare

ECONOMIE

Rata șomajului în București s-a menținut la 1,29% în septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata șomajului înregistrat în luna septembrie în Capitală s-a menținut la 1,29%, la nivelul celei consemnate în luna august, potrivit datelor publicate de Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București, informează Agerpres. 15.343 de șomeri erau înregistrați la finalul lunii septembrie în evidențele AMOFM București, 8.200 dintre aceștia fiind femei.

Din totalul șomerilor înregistrați, 4.881 erau beneficiari de indemnizație de șomaj, iar 10.462 erau șomeri neindemnizați.

Din total, 397 șomeri aveau sub 25 de ani, 1.437 persoane fără loc de muncă aveau între 25-29 de ani, iar 3.641 șomeri aveau între 30-39 de ani. Alți 4.427 șomeri erau în grupa de vârstă 40-49 ani, 3.042 erau în vârstă de între 50-55 ani, iar 2.399 aveau peste 55 de ani.

În ceea ce privește nivelul de instruire, șomerii cu studii liceale au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele AMOFM București (34,11%), urmați de cei cu studii superioare (28,17%), iar 18,26% dintre șomeri au absolvit școala profesională/de arte și meserii.

Șomerii cu nivel de studii gimnaziale reprezintă 16,42% din totalul șomerilor înregistrați în septembrie, cei cu studii postliceale sunt 1,94%, iar cei cu studii primare și fără studii – 1,10%.

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 1.962 sunt persoane foarte greu ocupabile, 4.599 sunt persoane greu ocupabile, 4.388 – mediu ocupabile, iar 4.394 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activității de profilare a persoanelor înregistrate în evidențele AMOFM.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending