Rețele sociale

ECONOMIE

Ministerul Economiei: Sectorul construcţiilor are un mare potenţial de creştere, poate ajunge la 15% din PIB

Radio CECCAR FM

După ce în perioada de creştere economică din 2007-2008 ponderea construcţiilor în Produsul Intern Brut (PIB) al ţării depăşise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condiţiile în care există potenţial să ajungă chiar la 15%, arată Ministerul Economiei într-un proiect de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru competitivitate 2015-2020, transmite News.ro.

”Pentru a realiza investiţiile necesare dezvoltării economiei este nevoie de un sector al construcţiilor bine dezvoltat. Pe când la nivel european sectorul construcţiilor generează aproape 10% din PIB şi oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, în România  înregistrîndu-se un declin accentuat al acestui sector”, arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Astfel, sectoarele identificate ca fiind ”de viitor” în Strategia naţională pentru competitivitate 2015-2020 sunt: turism şi ecoturism; textile şi pielărie; lemn şi mobilă; construcţii; industrii creative; industria auto şi componente; tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor; procesarea alimentelor şi a băuturilor; sănătate şi produse farmaceutice; energie şi management de mediu; bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură), bio – farmaceutică şi biotehnologii.

Sectorul de construcţii are un mare potenţial de creştere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economică, putând fi considerat un sector de viitor, spun autorii documentului.

”Chiar dacă sectorul construcţiilor este un sector cu valoare adăugată medie, datorită importanţei sale economice, performanţa sectorului construcţiilor poate influenţa în mod semnificativ atât dezvoltarea economiei în ansamblu dar şi la ocuparea forţei de muncă”, se mai menţionează în document.

Astfel, construcţiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice şi electronice etc.) şi de servicii conexe.

”Pe lângă sectoarele  productive de viitor identificate ca fiind sectoare cu potenţial de export şi  de specializare inteligentă, pentru asigurarea competitivităţii economiei româneşti pe ansamblu, este nevoie şi de un sistem de distribuţie eficient care să asigure legătura între produsele sectoarelor identificate ca fiind de viitor şi utilizatorii finali în siguranţă şi cu costuri minime”, se mai arată în proiect.

Strategia Naţională de Competitivitate (SNC) 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, este un document strategic al Ministerului Economiei, elaborat în vederea corelării intervenţiilor dedicate competitivităţii.

Documentul a avut ca scop oferirea unei soluţii pentru dezvoltarea economică pe termen scurt şi mediu, care să permită punerea în valoare a potenţialului competitiv incomplet exploatat, pentru a crea valoare adăugată şi prosperitate, se arată în proiect.

Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate propune ca obiectiv general dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare şi creativitate, care să pună accent pe încredere, eficienţă şi excelenţă şi să plaseze România în primele 10 economii la nivel european.

Documentul a identificat cinci priorităţi strategice pentru asigurarea competitivităţii: îmbunătăţirea mediului de reglementare; acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat; factori şi servicii suport; promovarea celor 10 sectoare de viitor şi pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending