Connect with us

ECONOMIE

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 14,6 miliarde de lei în primele opt luni

CECCAR FM

Publicat

pe

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele opt luni cu un deficit de 14,6 miliarde lei, 1,54% din Produsul Intern Brut (PIB), de peste două ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate vineri pe site-ul Ministerului Finanţelor și citate de News.ro.

În primele opt luni din 2017, deficitul bugetar a fost de 6,5 miliarde lei, respectiv 0,78% din PIB. În aceeaşi perioadă din 2016, deficitul bugetar era de 3,1 miliarde lei, respectiv 0,41% din PIB.

În ianuarie-august 2018, veniturile bugetului general consolidat, de 182,4 miliarde lei, reprezentând 19,3% din PIB, sunt cu 13,7% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

”Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+37,5%) şi din veniturile nefiscale (+19,8%). Începând cu luna februarie încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017. Se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA astfel, acestea au crescut cu 8,6% faţă de realizările aceleiaşi perioade din 2017, ajungând la o valoare de 37 miliarde lei pe primele opt luni ale anului în curs”, se arată în comunicat.

Veniturile din accize au fost în sumă de 18,3 miliarde lei (1,9% din PIB) cu 8,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 23,9% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018.

”De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 38,3% faţă de aceeaşi perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule”, se arată în comunicat.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 8,3 miliarde lei cu 19,7% mai mari decât cele încasate în anul 2017 în aceeaşi perioadă.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 196,9 miliarde lei după primele opt luni, cu 18% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

”Cheltuielile de personal sunt cu 25,2% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 8,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, se arată în comunicat.

Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare. Subvențiile sunt mai mari cu 3,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

”Dobânzile sunt cu 21,3% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând 1% din PIB, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 12,8%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum şi majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie”, se arată în comunicat.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 12,8 miliarde lei, cu 22,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În 2017, deficitul bugetului general consolidat a fost de 24,3 miliarde de lei, 2,88% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,96%.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Nivelul comisioanelor de administrare și de risc pentru IMM INVEST ROMÂNIA

CECCAR FM

Publicat

pe

Pentru anul 2023, comisionul de gestiune al garanțiilor acordate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii  S.A. – IFN (FNGCIMM), în numele și în contul statului român, în cadrul programului „Noua casă”, a fost stabilit la nivelul de 0,30% pe an, calculat la soldul garanției statului, potrivit OMF nr. 917/2023 privind stabilirea nivelului comisionului de gestiune și al comisionului unic de analiză în cadrul programului „Noua casă”, al comisionului de administrare și al comisionului de risc în cadrul Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, publicat în Monitorul Oficial nr. 97 din 3 februarie 2023. De asemenea, pentru anul 2023 s-a aprobat comisionul unic de analiză de 0,15% pe an din valoarea promisiunii de garantare emise de FNGCIMM în cadrul programului „Noua casă”.

Conform aceluiași act normativ, pentru anul 2023 a fost aprobat comisionul de administrare pentru prelungirea garanțiilor acordate în cadrul Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, la nivelul de 0,15% pe an, pentru toată perioada de valabilitate a garanțiilor, calculat la valoarea/soldul garanției statului. Pentru prelungirea garanțiilor acordate conform art. 1 alin. (3) lit. a) și b) din OUG nr. 110/2017 privind Programul IMM INVEST ROMÂNIA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 209/2018, cu modificările și completările ulterioare, de FNGCIMM și/sau Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR), în numele și în contul statului român, în anul 2023, în cadrul Programului IMM INVEST ROMÂNIA, se aprobă comisionul de risc la nivelul de 0,25% pentru primul an de garantare, de 0,5% pentru anii 2 și 3 de garantare, respectiv de 1% pentru anii 4 – 6 de garantare, aplicat la valoarea/soldul garanției de stat. Pentru prelungirea garanțiilor acordate de FNGCIMM și/sau FGCR, în numele și în contul statului român, în anul 2023, ai căror beneficiari se încadrează în categoria întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, în cadrul Programului IMM INVEST ROMÂNIA, se aprobă comisionul de risc la nivelul de 0,50% pentru primul an de garantare, de 1% pentru anii 2 și 3 de garantare, respectiv de 2% pentru anii 4 – 6 de garantare, aplicat la valoarea/soldul garanției de stat.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Material informativ privind stabilirea rezidenței fiscale pentru persoane fizice

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi, pe site-ul instituției, la secțiunea Asistență contribuabili, un material informativ privind stabilirea rezidenței fiscale pentru persoane fizice. Ghidul se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.

Ghidul cuprinde, între altele, informații referitoare la criteriile de stabilire a rezidenței persoanei fizice potrivit convenției de evitare a dublei impuneri. Astfel, dacă o persoană fizică este considerată rezidentă atât în România, cât și într-un stat semnatar al convenției de evitare a dublei impuneri, rezidența persoanei fizice se stabilește astfel:

  • persoana fizică este considerată rezidentă numai a statului în care are domiciliul, respectiv locuința permanentă aflată la dispoziția sa. O locuință se consideră permanentă dacă este proprietatea personală a persoanei fizice, dacă aceasta este închiriată de persoana respectivă sau dacă rămâne disponibilă oricând pentru această persoană și/sau familia sa;
  • dacă persoana deține o locuință permanentă aflată la dispoziția sa în ambele state, este considerată rezidentă numai a statului în care își are centrul intereselor vitale, respectiv în statul cu care relațiile sale personale și economice sunt mai apropiate. Dacă o persoană fizică deține o locuință într-un stat semnatar al unei convenții de evitare a dublei impuneri încheiate cu România și deține la dispoziția sa și o locuință în România în timp ce o păstrează pe prima, faptul că păstrează prima locuință în statul în care a locuit preponderent, unde a muncit și unde se află familia sa și toate proprietățile sale poate, împreună cu alte elemente, să demonstreze că persoana respectivă și-a păstrat centrul intereselor vitale în celălalt stat, și nu în România. Același criteriu de stabilire a centrului intereselor vitale este folosit în mod corespunzător și pentru persoanele fizice rezidente care părăsesc România. Prin centrul intereselor vitale se înțelege locul de care relațiile personale și economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. În analiza relațiilor personale se va acorda atenție familiei soțului/soției, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreținerea persoanei fizice și care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizație caritabilă, religioasă, participarea la activități culturale sau de altă natură. În analiza relațiilor economice se va acorda atenție dacă persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată într-o activitate de afaceri în România, dacă deține proprietăți imobiliare în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România;
  • dacă nu poate fi determinat statul în care persoana are centrul intereselor vitale sau dacă respectiva persoană nu deține o locuință permanentă aflată la dispoziția sa în niciunul dintre state, se consideră că este rezidentă a statului în care aceasta locuiește frecvent. Astfel, se vor avea în vedere șederile pe care le are persoana respectivă în toate locurile din același stat;
  • dacă persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state sau nu locuiește în niciunul dintre ele, se va considera că persoana respectivă este rezidentă a statului a cărui naționalitate/cetățenie o are;
  • dacă persoana are naționalitatea/cetățenia ambelor state sau nu are naționalitatea/cetățenia niciunuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva această problemă pe cale amiabilă la nivelul acestora, potrivit articolului „Procedura amiabilă” din convenția de evitare a dublei impuneri. La stabilirea rezidenței se vor avea în vedere și comentariile articolului 4 „Rezident” din Modelul convenției de evitare a dublei impuneri al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică .

Orice schimbare apărută, care poate aduce modificări în ceea ce privește rezidența, trebuie comunicată organului fiscal central competent de către persoana fizică în cauză.

De asemenea, materialul informativ publicat de ANAF include referiri care vizează sosirea pe teritoriul României a persoanei fizice nerezidente (elemente care atestă rezidența în România, stabilirea rezidenței de către organul fiscal central competent la sosirea persoanei fizice în România, completarea și depunerea chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România, documentele justificative, excepțiile de la depunerea „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice la sosirea în România”, notificarea emisă de organul fiscal ca urmare a Chestionarului depus de persoanele fizice la sosirea în România).

Persoanele fizice care sosesc în România și au o ședere în statul român o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, au obligația completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”. Persoanele fizice nerezidente trebuie să înregistreze chestionarul la organul fiscal central competent, în 30 de zile de la împlinirea termenului de 183 de zile de prezență în România. Chestionarul poate fi descărcat de pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro, secțiunea: „Asistență contribuabili” subsecțiunea „Declararea obligațiilor fiscale”, rubrica: „Toate formularele, cu explicații” și se poate depune depune la registratura organului fiscal central competent, personal sau prin împuternicit sau se poate transmite prin poștă, cu confirmare de primire. De asemenea, formularul se poate edita și/sau completa de către solicitanți și cu ajutorul programului de asistență, asigurat gratuit de ANAF . Formularul electronic al chestionarului este publicat pe portalul ANAF, secțiunea ”Servicii online” rubrica ”Descărcare Declarații electronice” – ”Descărcare Declarații” și poate fi descărcat de contribuabili utilizând următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/descarcare_declaratii.htm. Astfel, formularul se regăsește sub următoarea denumire: – Z015 – Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România. Chestionarele completate electronic se depun prin intermediul portalulului www.eguvernare.ro, respectiv pe portalul ANAF, prin intermediul link-ului ”Depunere Declarație unică și alte formulare SPV-PF” de către persoanele care sunt înregistrate în Spațiul Privat Virtual.

Ghidul conține, totodată, informații privind stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice care părăsesc România (elemente care atestă rezidența în România sau în statul străin, potrivit convenției de evitare a dublei impuneri, respectiv Codului fiscal, după caz, completarea și depunerea formularului necesar pentru stabilirea rezidenței fiscale, documentele justificative, excepțiile de la depunerea „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, notificarea emisă de organul fiscal ca urmare a Chestionarului depus de persoanele fizice la plecarea din România). Persoanele fizice rezidente în România, precum și persoanele fizice nerezidente care au avut obligația completării „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, care pleacă din țară pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, au obligația completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidentei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”. Formularul trebuie înregistrat cu 30 de zile înaintea plecării din România, la organul fiscal central competent unde persoana fizică își are domiciliul fiscal, respectiv unde a înregistrat „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, dacă persoana în cauză nu a informat cu privire la schimbarea domiciliului/locuinței permanente, după caz. Chestionarul poate fi descărcat de pe portalul ANAF, www.anaf.ro, secțiunea: „Asistență contribuabili” subsecțiunea „Declararea obligațiilor fiscale”, rubrica: „Toate formularele, cu explicații” și se poate depune, personal sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal central competent sau se transmite prin poștă, cu confirmare de primire. De asemenea, formularul se poate edita și/sau completa de către solicitanți și cu ajutorul programului de asistență, asigurat gratuit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Continuare

ECONOMIE

Furnizorul de electricitate are obligația să eșaloneze la plată sumele datorate de client

CECCAR FM

Publicat

pe

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat modificări consistente la regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienții finali, care întăresc drepturile acestora în scopul de a completa măsurile de protecție, potrivit unui comunicat citat de Agerpres. Modificările menționate au fost aprobate în cadrul ședinței extraordinare a Comitetului de reglementare din data de 3 februarie 2023.

Noul regulament introduce o serie de beneficii, printre cele mai importante fiind faptul că furnizorul are obligația să eșaloneze la plată sumele datorate de client, în cazul emiterii facturii cu întârziere, pe o perioadă cel puțin egală cu perioada de facturare.

Totodată, clientul vulnerabil are dreptul să beneficieze de eșalonarea la plată a facturii curente, fără penalități, la cerere, pe o perioadă de minimum 3 luni sau convenită de părți. De asemenea, clientul final are dreptul să i se notifice în mod corespunzător orice intenție de modificare a condițiilor/clauzelor contractuale.

Pe de altă parte, clientul final are dreptul să fie informat cu privire la consumul real de energie electrică și la costurile reale, suficient de frecvent, astfel încât să aibă posibilitatea să își regularizeze propriul consum de energie electrică

Conform ANRE, clientul final are dreptul să încheie contracte de energie electrică la prețuri dinamice, cu condiția să aibă un sistem de contorizare inteligentă.

„Furnizorul are obligația de a deține o pagină de internet prin care pune la dispoziția clientului final prin acces parolat, gratuit, în timp real și securizat informații esențiale la datele proprii privind valoarea facturilor emise și istoricul de consum aferent locului de consum propriu, transmiterea indexului autocitit, transmiterea și gestionarea solicitărilor/reclamațiilor, respectiv un ghid cu explicații privind elementele din conținutul modelului de factură de energie electrică utilizat în relația cu clienții”, se mai precizează în document.

Prin aprobarea noului Regulament, s-a avut în vedere inclusiv simplificarea conținutului facturii la energie electrică și a anexei aferente acesteia, fiind astfel transpuse în integralitate prevederile Anexei 1 – Cerințele minime privind facturarea și informațiile referitoare la facturare din Directiva (UE) 944/2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE.

În acest sens, conform noului Regulament, printre cele mai relevante elemente care vor fi cuprinse în viitoarele facturi ale clienților finali de energie electrică sunt: datele de identificare și de contact ale furnizorului, inclusiv o linie telefonică de asistență pentru clienți, adresă de e-mail și un formular electronic online care să permită înregistrarea automată a solicitării, precum și informații referitoare la intervalul de timp în care clientul poate transmite indexul autocitit, care nu poate fi mai mic de 5 zile.

Totodată, se va preciza numărul de telefon pus la dispoziție de operatorul de distribuție la care este racordat locul de consum la care clientul poate sesiza direct operatorului de distribuție întreruperile în alimentarea cu energie electrică, precum și alte probleme în alimentarea cu energie electrică.

Pe de altă parte, se va menționa data de încetare a contractului, dacă contractul este încheiat pe perioadă determinată, precum și intervalul de citire (în cazul clienților casnici se va specifica „maximum 3 luni”).

Totodată, pentru o mai bună înțelegere a facturii la energie electrică, clienții finali vor primi și o anexă care va cuprinde, obligatoriu, o serie de informații utile, cele mai relevante dintre acestea referindu-se, printre altele, la comparații între consumul actual de energie electrică al clientului și consumul clientului pentru aceeași perioadă a anului anterior, sub formă grafică, în cazul în care facturile au la bază consumul real sau o citire de la distanță de către operatorul de distribuție.

Informațiile se referă și la comparații cu un client mediu de energie, din aceeași categorie de consum, în cazul în care facturile au la bază consumul real sau o citire de la distanță de către operatorul de distribuție. De asemenea, se vor regăsi date cumulative cel puțin pentru ultimii trei ani sau pentru perioada calculată de la începutul contractului de furnizare a energiei electrice, dacă aceasta din urmă este mai mică, în cazul în care clientul final dispune de un contor care permite citirea de la distanță de către operatorul de distribuție.

„Datele trebuie să corespundă intervalelor pentru care au fost emise informațiile de facturare frecvente”, se mai precizează în document.

Potrivit ANRE, se vor regăsi informații privind drepturile clientului în ceea ce privește soluționarea alternativă a disputelor, inclusiv datele de contact ale entității responsabile.

Prevederile noului regulament se aplică atât clienților finali și furnizorilor de energie electrică, cât și operatorilor de distribuție a energiei electrice și operatorului de transport și de sistem.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM