Connect with us

PROFESIA CONTABILĂ

Congresul al XXII-lea al Profesiei Contabile: Panelul internațional Fiscalitatea în economia digitală

CECCAR FM

Publicat

pe

În continuarea sintezelor privind lucrările Congresului profesiei contabile – care s-au desfășurat la Palatul Parlamentului, în zilele de 28-29 septembrie a.c. –  prezentăm principalele aspecte examinate în Panelul internațional, organizat în cooperare cu ETAF, cu tema Fiscalitatea în economia digitală.

În cuvântul introductiv, moderatorul dezbaterii, președintele Consiliului Superior (CS) al CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, expert contabil, s-a referit la sfera de preocupări legate de tema Congresului, și anume partea de tehnologie, avându-se în vedere modificările de paradigmă și de modele de afaceri, cu implicațiile lor asupra autorităților de reglementare care doresc să se adapteze la aceste evoluții. „La nivel european există o efervescență în procesul de modificare a reglementărilor fiscale, fapt confirmat și de cea mai recentă  Directivă cu impact, aceea a raportării schemelor fiscale. De asemenea, un nou proiect de Directivă vizează o integrare mai bună, la nivel european, în privința mobilității; practic, o firmă se va putea muta dintr-un stat membru în alt stat membru pe o procedură similară cu una națională, fără să mai fie nevoie de lichidarea respectivei firme în statul-gazdă. Lucrurile evoluează, iar noi, ca profesie, suntem responsabili, iată, și de partea aceasta fiscală. Trebuie să fim la curent cu aceste modificări, astfel încât să știm ce ne va aștepta în viitor”. Președintele CS al CECCAR a precizat că, la dezbateri, participă  Philippe Arraou, membru în Consiliul IFAC, președinte de onoare Conseil Supérieur de l’Ordre des Experts-Comptables (CSOEC) Franța, prim-vicepreședinte Comité de Integración Latino Europa-América (CILEA) și președinte European Tax Adviser Federation (ETAF), implicat direct în dialogul cu Comisia Europeană, în componenta de reglementare, inclusiv în proiectul de reglementare a fiscalității, a taxării în economia digitală. În acest context, Philippe Arraou a fost invitat să prezinte o sinteză a situației actuale, propunerile existente în momentul de față pentru această reglementare, astfel încât să se discute despre soluția optimă din punctul de vedere al interesului  public.

În ampla sa intervenție, Philippe Arraou a precizat că ETAF a fost înființată la 1 ianuarie 2016, moment prefațat – când era președintele Corpului francez – de discuții cu reprezentanții altor țări, mai ales sub impactul cazului Panama Papers. Atunci, Comisia Europeană s-a gândit să facă ceva pentru evitarea unor asemenea situații. În aceste condiții, s-a pus accentul pe necesitatea elaborării, cu participarea activă a contabililor, a unor reglementări la nivel comunitar, inclusiv cu contribuția contabililor români. „Până acum, impozitarea nu era un subiect pentru Uniunea Europeană deoarece nu se dorea promovarea unei politici comune și în legătură cu fiscalitatea. (…) Noi, în calitate de contabili, sperăm că vom avea o politică europeană pe fiscalitate. Trebuie să avem o regulă comună. Aceasta este poziția noastră și ETAF trebuie să participe la această dezbatere”. În continuare, referindu-se la economia digitală, Philippe Arraou a remarcat că și economia tradițională migrează către internet, devenind din ce în ce mai digitală. Companiile tradiționale migrează către economia digitală. „Valoarea de piață a GAFA – Google, Apple, Facebook, Amazon – cei patru mari jucători digitali, este de 1,5 ori mai mare decât întreaga piață financiară din Franța. Aceste companii au devenit o economie în sine. Doar compania Apple, la 2 august a.c., a fost evaluată la 1.000 de miliarde dolari, cel mai înalt nivel la care a ajuns o companie vreodată. Dacă ne referim la activitatea Google, anul trecut era de 110 miliarde dolari. Serviciile Google sunt complet gratuite pentru toți, dar, în spatele acestui fapt, există foarte mulți bani. Apoi, avem cele patru start-up-uri, toate vin din Silicon Valley: Netflix, Airbnb, Tesla și Uber. Nu uitați însă ce se întâmplă în China. Este o țară atât de mare încât și-a dezvoltat propria economie pe internet și acum încearcă să se deschidă către restul lumii. Avem și aici companii similare cu GAFA, foarte puternice, foarte bogate, au foarte mulți bani. Cum de fac atât de mulți bani? Se bazează pe transferul de date, pe publicitate folosind date”. Referindu-se la asemenea companii, a menționat și cazul Uber, care activează și în România. Asemenea companii au rețele internaționale foarte extinse, bazându-se în foarte mare măsură pe avantajele fiscale din unele țări. În general, regula de bază în materie de fiscalitate se referă la sediul permanent. „Dacă ai un sediu permanent într-o țară, acolo plătești impozite. Dumneavoastră sunteți consultanți în contabilitate și știți cum stau lucrurile. Însă pentru o companie pe internet nu este nevoie să existe un sediu fizic într-o țară. E vorba despre o platformă, iar platforma e în programul cloud. Deci, nu o țară, nu ai adresă cu număr, cu stradă, și poți să îți desfășori afacerile de unde dorești. (…) Astăzi, întrebarea este: «Cum să fie impozitată economia digitală?», pentru că această economie intră în concurență acerbă cu economia din lumea reală. E foarte simplu să zici: «Gata! De acum înainte impozităm Google din România». Nu merg lucrurile așa. Și să vrei, nu poți pentru că trebuie să existe un cadru legal. Există deja un Tratat care ar trebui modificat. Deocamdată, cadrul existent trebuie respectat. Singura modalitate de a ajunge la impunerea unui impozit este să fie schimbate regulile la nivel internațional. Nu la nivel național. Și asta e problema. Subiectul este dezbătut intens în grupul G20. Se caută un consens. Nu e foarte ușor. (…) G20 a dat mandat OCDE, care a venit cu idei menite să contureze noi reguli. În urmă cu câteva luni, a fost produs un raport interimar de către mai multe țări și, pentru că lucrurile se doresc a fi mai stabile și mai sigure, trebuie să existe o înțelegere la nivel global, un consens la nivel global, iar raportul final se așteaptă a fi publicat în anul 2020”. În Uniunea Europeană, se află în atenție proiecte care menționează două etape: una ar fi să se introducă imediat impozitarea pe venituri, iar într-o a doua etapă să fie impozitate beneficiile. „Aici ar trebui introduse noi reguli. Deci, într-un prim moment, primul proiect de Directivă spune că trebuie introdus un impozit pe serviciile digitale, pe venituri, calculându-se spațiul de publicitate virtual și impozitându-se activitățile intermediare, de genul Google și Apple. (…) În UE, în cazul regulilor de impozitare, ai nevoie de unanimitate. Comisarul Moscovici a spus că trebuie schimbate regulile de impozitare. Deocamdată, nu s-a făcut nimic, iar trei țări sunt total împotrivă – Irlanda, Luxemburg și Malta. Ele obțin profituri din faptul că au o legislație foarte simplă și nu vor să introducă alte impozite. Alte state nu sunt împotrivă, dar vor să fie impozitate doar profiturile. În urmă cu trei săptămâni, a mai venit o propunere de la președinția Consiliului, din partea Austriei – să fie introdusă impozitarea de 3% imediat, dar cu o clauză numită «clauza apusului». Aceasta este un fel de evoluție, adică atunci când va fi făcut public raportul OCDE, impozitarea se va face pe beneficii și nu pe cifra de afaceri. Atunci va înceta plata aceasta de 3%, pentru că țările se tem că atunci când vor fi introduse noi reguli, ele vor fi pentru veșnicie”. ETAF participă la dezbateri, discută regulat cu Comisia Europeană, organizează conferințe la care invită reprezentanții Comisiei, iar aceasta invită, la rândul ei, ETAF, la evenimente de profil pe care le organizează. „Încercăm să găsim o soluție. Cea mai recentă conferință a avut loc în mai, legat de fiscalitatea corectă într-o lume digitală, iar următoarea conferință va fi la 20 noiembrie. Subiectul este «Digitalizarea va face fiscalitatea mai ușoară?»”.

Prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova l-a rugat pe Philippe Arraou să expună, în continuare, considerațiile sale privind Directiva care instituie obligația declarării schemelor fiscale. Președintele ETAF a precizat că, în acest sens, se pregătește un proiect. „Mulți sunt îngrijorați de ceea ce se întâmplă. Știți, însă, cum se petrec lucrurile în viața reală. Știți cât de «creatoare» sunt mințile respectivilor. Chiar dacă te ocupi de astfel de cazuri – și asta și facem acum – putem să ne imaginăm că noi cazuri și noi scheme vor fi inventate ca să facă lucrurile altfel. Legile vin din urmă, nu țin pasul cu realitățile din economie”.  În acest sens, moderatorul panelului a propus să se dezbată impactul taxării digitale prin prisma provocărilor acesteia asupra profesiei contabile.

Adrian Groșanu, președintele Filialei CECCAR Cluj, a subliniat impactul extraordinar pe care digitalizarea îl are în lumea în care trăim, în special asupra profesiei contabile. „Este evident că impactul taxării economiei digitale va fi unul profund, deoarece 8 din 10 companii cotate sunt din domeniul tehnologiei. Pe de altă parte, economia digitală și-a pus amprenta foarte mult și continuă să «intre» în toate profesiile, ceea ce va crea un cadru de dezvoltare mai puternic. De aceea, taxarea economiei digitale va crea și condiții de echitate față de economia tradițională, care ar putea să se dezvolte prin scăderea potențială a presiunii fiscale, dar și prin beneficiile care vor fi aduse în momentul în care veniturile bugetelor publice vor crește. Demersurile la nivel internațional sunt îndreptate spre taxarea economiei digitale, însă va fi un proces care va dura ceva timp, atât din pricina puterii companiilor din acest domeniu, care fac un lobby important, cât și din pricina statelor care sunt paradisuri fiscale. (…) Toate acestea vor genera pentru noi provocări pe care, probabil, le vom rezolva prin aplicarea raționamentului profesional. De fapt, acesta va deveni componenta de bază a profesiei contabile – aplicarea obiectivă a raționamentului profesional –, astfel încât să răspundem cât mai bine nevoii de informații a utilizatorilor informației contabile”.

La rândul său, Maria-Iulia Sobolevschi-David, vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali, a relevat conexiunea dintre economia digitală și cea tradițională, aceasta din urmă având alte caracteristici decât cele clasice. Impactul economiei digitale este regăsit și la firmele mici, locale, nu numai la multinaționale, iar toate modificările care vin de sus, de la acești coloși, se vor răsfrânge, într-o formă sau alta, asupra fiscalității pentru firmele mici, naționale. Dacă discutăm despre firmele multinaționale, firmele mari, cu putere, atunci principala modificare va fi generată de ceea ce înseamnă sediul permanent, de recunoaștere a sediului permanent. La ora actuală, sediul permanent înseamnă locul unde se desfășoară o activitate, dar, așa cum s-a spus, în viitor trebuie să vedem sediul permanent ca pe un loc generator de venituri, fără a fi nevoie de o prezență efectivă în acel loc. Modificările trebuie să aibă loc într-un timp scurt, pentru că, în prezent, nu ținem pasul cu evoluția tehnologică. Nu cred că va fi o fiscalitate mai ușoară. Cred că va fi o fiscalitate mai interesantă. Și cred că va fi o mai bună relație între contabilitate și fiscalitate. Fiscalitatea va avea nevoie de mai multe informații din contabilitate pentru a asigura stabilirea sarcinii fiscale”.

Moderatorul dezbaterii a constatat, pe de-o parte, interesul statelor de a dezvolta domeniul IT, uneori chiar, așa cum este și cazul României, cu stabilirea de facilități fiscale, iar, pe de altă parte, în contradicție, intenția de a dezvolta domeniul, dar existând problema impozitării economiei digitale. În acest sens, a adresat următoarele întrebări: „Considerați că reglementările contabil-fiscale la acest moment – cazul României, și de ce nu, al Franței și al altor țări din Europa – sunt suficiente? Către ce direcție ar trebui să mergem și ce propuneri ar trebui să susținem către reglementatorul european și cel al profesiei contabile, care emite standarde naționale și internaționale?”.

Maria-Iulia Sobolevschi-David a subliniat că, în opinia sa, toate reglementările contabile generează, până la urmă, dimensiunea sarcinii fiscale. De asemenea, pornind de la un exemplu oferit de realitățile economice, a remarcat necesitatea adaptării regulilor la evoluția schimburilor internaționale. În ceea ce privește situația actuală, a precizat că „avem facilități fiscale, avem o scutire de impozit pe veniturile salariilor pentru persoanele care lucrează în domeniul IT, avem o scutire pe profit pentru firmele care desfășoară activitate de cercetare. Există facilități. Urmează să vedem și cum înregistrăm tranzacțiile internaționale și cum le impozităm”.

A intervenit în dezbatere Philippe Arraou, care a subliniat că „acum, cu digitalizarea, nu mai există frontiere. Impozitarea a devenit un subiect internațional. Activitățile comerciale sunt acum diferite și trebuie să avem noi reguli privind fiscalitatea. Noi suntem între piață și autoritățile fiscale. Rolul nostru este ca aceste companii pentru care lucrăm să se conformeze cu obligațiile fiscale și trebuie să ne educăm clienții ca ei să accepte să plătească impozite. Una dintre responsabilitățile noastre este de a ajuta societatea în colectarea de impozite. Avem nevoie de bani pentru serviciile publice și contabilii trebuie să-și desfășoare activitățile în interesul public. Nu este ușor, în anumite cazuri, dar este rolul nostru”.

În continuare, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova s-a referit la noua modalitate de a gândi un business, și anume gândirea integrată, condiție în care companiile nu mai trebuie să se concentreze doar pe remunerarea capitalului financiar, adică pe dividendele pentru acționari. 

Philippe Arraou a precizat că „gândirea integrată ține de capitalul social. Trebuie, într-un fel, prin gândirea integrată, să ne asumăm responsabilitatea de a ne integra în societate, nu numai să facem profit. Ca patron, angajezi oameni, faci afaceri cu alte părți implicate, cu clienți, cu furnizori, ai o relație cu tot mediul economic și trebuie să plătești impozite. Asta face parte din procesul integrat și impozitele fac parte din activitatea comercială. Trebuie să acceptăm asta”.

În aceeași ordine de idei, Adrian Groșanu a subliniat că firmele din domeniul tehnologiei și comunicațiilor au o caracteristică specială, mobilitatea, iar aceasta face foarte greu de impus sisteme de taxare asupra lor. „Statele fac tot posibilul să le atragă ca să încaseze contribuțiile sociale, în special. (…) În România, programatorii și cei care lucrează în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt scutiți de impozit pe venit, însă lucrurile s-au schimbat un pic, cel puțin în țara noastră, de când cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Prin scăderea cotei de impozit de la 16% la 10%, programatorii au pierdut. Statul a venit apoi, în februarie, cu o măsură reparatorie, prin Ordonanța 3 din 2018, prin care s-au reglat puțin lucrurile cu condiția să se majoreze salariul brut cu 20%. Însă, din discuțiile pe care le-am avut cu diverși proprietari ai companiilor de soft din Cluj – care este un pol al informaticii din țară – acest efect a fost limitat. Presiunea este atât de mare încât trebuie majorate salariile. În ceea ce privește impozitarea companiilor, în România nu există diferențe față de companiile tradiționale. Cota de impozitare este aceeași, atât timp cât au sediul permanent la noi. Problema este cu celelalte companii, care operează la nivel internațional, care nu au un sediu permanent sau îl au în paradisuri fiscale”.

În calitatea sa de cadru didactic, Maria-Iulia Sobolevschi-David a precizat că formează anual peste 300 de tineri în domeniul financiar-contabil. „Vorbesc cu ei, îi pregătesc, facem împreună proiecte. Noua generație vrea o lege clară, pe care să o respecte. Ei vor să plătească impozite, dar impozite corecte”.

În această ordine de idei, moderatorul dezbaterii a remarcat: „Sperăm să fie o veste bună pentru bugetul de stat, în viitor, dacă tinerii sunt mai implicați. Credeți că, în viitorul apropiat sau mai îndepărtat, vom reuși să găsim o schemă de impozitare a acestor tranzacții care să fie echitabilă pentru toată lumea?”.

Philippe Arraou a subliniat: „Nu este deloc ușor de răspuns la o astfel de întrebare deoarece fiscalitatea nu este încă un subiect internațional. Devine unul internațional, dar aceasta este o abordare nouă. Statele nu vor ca acest subiect să devină internațional pentru că apreciază fiscalitatea drept un privilegiu. (…) O structură care să împace pe toată lumea ar fi minunată, dar este ca un fel de vis. Trebuie să existe o nouă mentalitate, o mentalitate globală”. După ce s-a referit la unele procese și fenomene la scară europeană și mondială, Philippe Arraou a pledat pentru intensificarea eforturilor îndreptate spre armonizarea pozițiilor, spre realizarea unui consens, fie el chiar unul minimal.

Continuând ideea, Adrian Groșanu a spus că „în orice domeniu este greu să mulțumești pe toată lumea și, cu siguranță, nici nu poți, chiar dacă încerci. Cu atât mai mult în domeniul fiscalității, al sistemelor fiscale, unde cotele de impunere variază de la zero la 40%. Tendința, probabil, va fi de diminuare a diferențelor, dar, în opinia mea, sub nicio formă nu vom putea ajunge la o echitate absolută în acest domeniu”.

În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, Maria-Iulia Sobolevschi-David a relevat că există două propuneri: „Inițial s-a discutat despre plata unui impozit pe profit după care, avându-se în vedere timpul îndelungat necesar pentru stabilirea regulilor, s-a trecut la cea de-a doua propunere, la plata unui impozit pe veniturile realizate, o cotă de 3%. Indiferent de sistemul aplicat, nu o să fie mulțumiți toți contribuabilii. De ce? Cota de impozit pe profit normal că va fi facilă celor care practică marje comerciale mici, iar o cotă de impozit pe veniturile microîntreprinderilor va fi bineînțeles facilă celor care au marje mari. Unii vor câștiga, alții vor pierde. Dar, cu siguranță, vom asista la creșterea costurilor, indiferent de sistemul aplicat”.

În concluzie, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova a spus: „Eu sper să câștigăm noi, cetățenii Europei, din această taxare. Sper ca discuțiile noastre să fi conturat un cadru general de evoluție a ceea ce înseamnă sistemul fiscal și modul în care el va fi influențat de evoluția societății noastre, de globalizare și de digitalizare. Ca profesie, ne vom implica cu tot ceea ce putem în a gândi acest sistem și pentru a influența mediul de afaceri și – de ce nu? – și autoritățile de reglementare pentru a conștientiza necesitatea realizării unui sistem fiscal echitabil”

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

PROFESIA CONTABILĂ

Reprezentantul CECCAR, prezent la cel de-al 44-lea Congres anual al EAA

CECCAR FM

Publicat

pe

Cel de-al 44-lea Congres anual al Asociației Europene de Contabilitate (EAA), care a avut loc în Bergen, Norvegia, în perioada 11-13 mai, a reprezentat o oportunitate pentru mediul academic și pentru profesioniștii din domeniul contabil din întreaga lume de a se reuni și de a dezbate problemele curente și viitoare în materie de contabilitate și cercetare. Cele două domenii de interes au fost abordate din diverse perspective, cum ar fi contabilitatea socială și de mediu, etica, raportarea financiară, raportarea integrată, contabilitatea de management, contabilitatea sectorului public și nonprofit, audit, guvernanță, impactul digitalizării.

Reprezentantul CECCAR, Adriana Florina Popa, membru în Panelul Internațional de Educație Contabilă (IPAE) al IFAC, a fost invitat să participe ca vorbitor în cadrul Simpozionului Abordarea sustenabilității prin educația contabilă. În timpul dezbaterii moderate de Gia Chevis a avut loc un schimb interesant de idei între vorbitorii panelului – Brigitte de Graaff, Charles Cho și Ken McPhail. Scopul simpozionului organizat de comitetul de educație a fost de a dezbate rolul educației contabile în crearea unui viitor sustenabil, în condițiile în care, în prezent, curricula este reproiectată și abordarea pedagogică, regândită.

Evenimentul a generat o dezbatere deschisă cu privire la modul în care profesorii trebuie să joace un rol principal în integrarea sustenabilității în procesul de învățare, dar și să contribuie la „alfabetizarea sustenabilă”, atât din punctul de vedere al formării academice, cât și din punctul de vedere al dezvoltării profesionale inițiale și continue în cadrul profesiei contabile. Din punct de vedere istoric, rolul profesioniștilor contabili a fost asociat în principal cu contabilitatea financiară și raportarea. Cu toate acestea, provocările globale în materie de sustenabilitate cu care se confruntă lumea în secolul 21 transformă ecosistemul de afaceri, precum și informațiile disponibile pentru profesioniștii contabili care iau decizii de afaceri.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Amendamente de concordanță și amendamente corelative aduse altor standarde ale IAASB ca urmare a standardelor privind managementul calității noi și revizuite, traduse de CECCAR

CECCAR FM

Publicat

pe

Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB) a publicat, la începutul acestui an, amendamente de concordanță și amendamente corelative suplimentare aduse altor standarde ale IAASB ca urmare a emiterii în decembrie 2020 a standardelor privind managementul calității noi și revizuite.

Amendamentele de concordanță elimină inconsecvențele reale sau percepute dintre ansamblul de standarde IAASB și standardele de management al calității. Ca urmare a acestui demers, toate standardele IAASB pot funcționa împreună fără confuzii, ceea ce reprezintă un aspect esențial, dată fiind importanța managementului calității la nivelul firmei pentru desfășurarea consecventă a misiunilor de calitate.

Documentul Amendamente de concordanță și amendamente corelative aduse altor standarde ale IAASB ca urmare a standardelor privind managementul calității noi și revizuite, tradus de CECCAR în limba română, nu tratează Standardele Internaționale de Audit (ISA-urile). Amendamentele de concordanță și amendamentele corelative la ISA-uri au fost finalizate în decembrie 2020 alături de standardele de management al calității.

Obiectivul IAASB este de a servi interesul public prin elaborarea unor standarde de audit, asigurare și a altor standarde conexe de înaltă calitate și prin facilitarea convergenței standardelor internaționale și naționale de audit și asigurare, crescând astfel calitatea și consecvența activității în întreaga lume și întărind încrederea publicului în profesia globală de audit și asigurare.

Amendamentele de concordanță la standardele internaționale ale IAASB intră în vigoare începând cu 15 decembrie 2022. Documentul integral poate fi consultat pe site-ul Cod etic – Standarde internaționale.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 16 mai 2022

CECCAR FM

Publicat

pe

CE: Propunere referitoare la o indemnizație pentru reducerea tendinței de favorizare a îndatorării

Miercuri, 11 mai, Comisia Europeană și-a prezentat propunerea referitoare la o indemnizație pentru reducerea tendinței de favorizare a îndatorării (DEBRA), care îmbină o indemnizație pentru noile capitaluri proprii și o limitare la deductibilitatea costurilor aferente datoriilor. Cu această propunere de directivă, obiectivul CE este de a asigura că tratamentul fiscal pentru capitalurile proprii este similar celui pentru datorii, astfel încât companiile să poată avea în vedere, în egală măsură, ambele opțiuni și să aleagă cea mai potrivită sursă de finanțare pentru modelul lor de afaceri. Indemnizația s-ar aplica tuturor contribuabililor care intră sub incidența impozitului pe profit în unul sau mai multe state membre, cu excepția întreprinderilor financiare. Practic, creșterile înregistrate de capitalurile proprii ale unui contribuabil de la un an fiscal la altul vor fi deductibile din baza de impozitare a acestuia, similar cu ceea ce se întâmplă în cazul datoriilor. De asemenea, Comisia propune prevederi anti-abuz împotriva schemelor care ar putea fi implementate pentru a eluda condițiile în care o creștere a capitalurilor proprii se califică pentru o indemnizație în baza acestei directive. Odată adoptată, directiva ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024. Este prevăzută o perioadă de tranziție pentru cele șase state membre (Belgia, Cipru, Italia, Malta, Polonia și Portugalia) care au implementat deja norme în acest sens.

CE va elimina treptat cadrul general de ajutor de stat temporar, acordat în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19

Comisia Europeană va elimina treptat Cadrul general de ajutor de stat temporar, adoptat la 19 martie 2020 și modificat ultima dată la 18 noiembrie 2021, care permite statelor membre să contracareze efectele crizei economice provocate de pandemia de coronavirus, a anunțat organizația joi, 12 mai. Comisia Europeană a precizat că măsura nu va fi extinsă după data planificată de expirare, de 30 iunie 2022, pentru majoritatea instrumentelor puse la dispoziție prin acest mecanism. Planul existent de eliminare treptată și de tranziție nu va fi modificat, inclusiv posibilitatea ca statele membre să furnizeze măsuri specifice de sprijinire a investițiilor și a solvabilității până la 31 decembrie 2022, respectiv 31 decembrie 2023. Prin intermediul acestui cadru general, Comisia a adoptat peste 1.300 de decizii, aprobând aproximativ 950 de măsuri naționale pentru o valoare totală estimată a unui ajutor de stat aprobat de circa 3,2 trilioane de euro.

Eurodeputații solicită Comisiei să adauge Emiratele Arabe Unite pe lista neagră AML

La inițiativa grupului Partidul Verde/Alianța Liberă Europeană din Parlamentul European, mai mulți eurodeputați au transmis o scrisoare, miercuri, 11 mai, Comisiei Europene prin care solicită adăugarea de urgență a Emiratelor Arabe Unite pe lista EU a țărilor terțe cu risc ridicat în ceea ce privește spălarea banilor după dezvăluirile „Dubai Uncovered”. Emiratele Arabe Unite sunt incluse pe lista „gri” a Financial Action Task Force încă din martie 2022, au remarcat aceștia. În scrisoarea lor, eurodeputații încurajează Comisia să împărtășească mai multe informații privind activitatea desfășurată de grupul operativ de „înghețare și confiscare” („Freeze and Seize”) și sugerează publicarea unui rezumat al activelor înghețate aferent fiecărui stat membru.

Conferința privind viitorul Europei: alegerea propunerilor în materie de fiscalitate

Reprezentanții cetățenilor care au participat la Conferința privind viitorul Europei și-au prezentat, luni 9 mai, la Strasbourg, propunerile redactate pe parcursul unui an, care acoperă o gamă largă de aspecte la nivel european, cum ar fi democrația, migrația, lupta împotriva schimbărilor climatice și o economie care deservește populația. „Cetățenii vor ca impozitarea să-și mute atenția de la indivizi și IMM-uri la evazioniștii fiscali, marii poluatori și impozitarea giganților digitali”, au scris aceștia în raportul final. Ei solicită, în mod special, introducerea unei baze fiscale comune pentru întreprinderi sau a unei rate minime efective și asigurarea că impozitele sunt plătite de companii acolo unde se realizează profiturile. De asemenea, ei susțin că deciziile cu privire la anumite aspecte fiscale ar trebui adoptate de o majoritate calificată în Consiliul UE. În timpul discursului cu privire la starea Uniunii de la mijlocul lunii septembrie, Comisia Europeană ar trebui să specifice ce intenționează să facă pentru a implementa propunerile înaintate la Conferință.

14 iunie – Conferința ETAF: Reglementarea profesiei: un punct de cotitură pentru limitarea evitării abuzive a obligațiilor fiscale

ETAF organizează marți, 14 iunie, la Bruxelles, conferința Reglementarea profesiei: un punct de cotitură pentru limitarea evitării abuzive a obligațiilor fiscale. Evenimentul, planificat să se desfășoare în intervalul orar 14.30-17.00, va dezbate modul în care un sector reglementat al consilierii fiscale poate face diferența, consilierii fiscali ajutând întreprinderile să-și îndeplinească obligațiile referitoare la impozite, îndeplinind un rol important în asigurarea conformității fiscale și, prin urmare, contribuind la veniturile fiscale ale statelor. Benjamin Angel, director pentru impozitare directă, coordonare fiscală, analiză și evaluare economică la Comisia Europeană, eurodeputatul Markus Ferber, vicepreședintele subcomisiei FISC din Parlamentul European, Sarah Godar, cercetător la Observatorul fiscal al UE, Philippe Vanclooster, fost partener la PwC și membru al Consiliului ITAA, și Philippe Arraou, președintele ETAF, vor participa la dezbaterea moderată de Todd Buell, jurnalist în domeniul fiscal. Conferința va fi transmisă live pe rețelele sociale ale ETAF, cu traducere simultană în limba franceză și germană. Pentru a participa la eveniment, este necesară înregistrarea pe pagina dedicată Conferinței. Aici sunt disponibile și informații referitoare la programul evenimentului.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM