Connect with us

PROFESIA CONTABILĂ

Congresul al XXII-lea al Profesiei Contabile: Panelul internațional Fiscalitatea în economia digitală

CECCAR FM

Publicat

pe

În continuarea sintezelor privind lucrările Congresului profesiei contabile – care s-au desfășurat la Palatul Parlamentului, în zilele de 28-29 septembrie a.c. –  prezentăm principalele aspecte examinate în Panelul internațional, organizat în cooperare cu ETAF, cu tema Fiscalitatea în economia digitală.

În cuvântul introductiv, moderatorul dezbaterii, președintele Consiliului Superior (CS) al CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, expert contabil, s-a referit la sfera de preocupări legate de tema Congresului, și anume partea de tehnologie, avându-se în vedere modificările de paradigmă și de modele de afaceri, cu implicațiile lor asupra autorităților de reglementare care doresc să se adapteze la aceste evoluții. „La nivel european există o efervescență în procesul de modificare a reglementărilor fiscale, fapt confirmat și de cea mai recentă  Directivă cu impact, aceea a raportării schemelor fiscale. De asemenea, un nou proiect de Directivă vizează o integrare mai bună, la nivel european, în privința mobilității; practic, o firmă se va putea muta dintr-un stat membru în alt stat membru pe o procedură similară cu una națională, fără să mai fie nevoie de lichidarea respectivei firme în statul-gazdă. Lucrurile evoluează, iar noi, ca profesie, suntem responsabili, iată, și de partea aceasta fiscală. Trebuie să fim la curent cu aceste modificări, astfel încât să știm ce ne va aștepta în viitor”. Președintele CS al CECCAR a precizat că, la dezbateri, participă  Philippe Arraou, membru în Consiliul IFAC, președinte de onoare Conseil Supérieur de l’Ordre des Experts-Comptables (CSOEC) Franța, prim-vicepreședinte Comité de Integración Latino Europa-América (CILEA) și președinte European Tax Adviser Federation (ETAF), implicat direct în dialogul cu Comisia Europeană, în componenta de reglementare, inclusiv în proiectul de reglementare a fiscalității, a taxării în economia digitală. În acest context, Philippe Arraou a fost invitat să prezinte o sinteză a situației actuale, propunerile existente în momentul de față pentru această reglementare, astfel încât să se discute despre soluția optimă din punctul de vedere al interesului  public.

În ampla sa intervenție, Philippe Arraou a precizat că ETAF a fost înființată la 1 ianuarie 2016, moment prefațat – când era președintele Corpului francez – de discuții cu reprezentanții altor țări, mai ales sub impactul cazului Panama Papers. Atunci, Comisia Europeană s-a gândit să facă ceva pentru evitarea unor asemenea situații. În aceste condiții, s-a pus accentul pe necesitatea elaborării, cu participarea activă a contabililor, a unor reglementări la nivel comunitar, inclusiv cu contribuția contabililor români. „Până acum, impozitarea nu era un subiect pentru Uniunea Europeană deoarece nu se dorea promovarea unei politici comune și în legătură cu fiscalitatea. (…) Noi, în calitate de contabili, sperăm că vom avea o politică europeană pe fiscalitate. Trebuie să avem o regulă comună. Aceasta este poziția noastră și ETAF trebuie să participe la această dezbatere”. În continuare, referindu-se la economia digitală, Philippe Arraou a remarcat că și economia tradițională migrează către internet, devenind din ce în ce mai digitală. Companiile tradiționale migrează către economia digitală. „Valoarea de piață a GAFA – Google, Apple, Facebook, Amazon – cei patru mari jucători digitali, este de 1,5 ori mai mare decât întreaga piață financiară din Franța. Aceste companii au devenit o economie în sine. Doar compania Apple, la 2 august a.c., a fost evaluată la 1.000 de miliarde dolari, cel mai înalt nivel la care a ajuns o companie vreodată. Dacă ne referim la activitatea Google, anul trecut era de 110 miliarde dolari. Serviciile Google sunt complet gratuite pentru toți, dar, în spatele acestui fapt, există foarte mulți bani. Apoi, avem cele patru start-up-uri, toate vin din Silicon Valley: Netflix, Airbnb, Tesla și Uber. Nu uitați însă ce se întâmplă în China. Este o țară atât de mare încât și-a dezvoltat propria economie pe internet și acum încearcă să se deschidă către restul lumii. Avem și aici companii similare cu GAFA, foarte puternice, foarte bogate, au foarte mulți bani. Cum de fac atât de mulți bani? Se bazează pe transferul de date, pe publicitate folosind date”. Referindu-se la asemenea companii, a menționat și cazul Uber, care activează și în România. Asemenea companii au rețele internaționale foarte extinse, bazându-se în foarte mare măsură pe avantajele fiscale din unele țări. În general, regula de bază în materie de fiscalitate se referă la sediul permanent. „Dacă ai un sediu permanent într-o țară, acolo plătești impozite. Dumneavoastră sunteți consultanți în contabilitate și știți cum stau lucrurile. Însă pentru o companie pe internet nu este nevoie să existe un sediu fizic într-o țară. E vorba despre o platformă, iar platforma e în programul cloud. Deci, nu o țară, nu ai adresă cu număr, cu stradă, și poți să îți desfășori afacerile de unde dorești. (…) Astăzi, întrebarea este: «Cum să fie impozitată economia digitală?», pentru că această economie intră în concurență acerbă cu economia din lumea reală. E foarte simplu să zici: «Gata! De acum înainte impozităm Google din România». Nu merg lucrurile așa. Și să vrei, nu poți pentru că trebuie să existe un cadru legal. Există deja un Tratat care ar trebui modificat. Deocamdată, cadrul existent trebuie respectat. Singura modalitate de a ajunge la impunerea unui impozit este să fie schimbate regulile la nivel internațional. Nu la nivel național. Și asta e problema. Subiectul este dezbătut intens în grupul G20. Se caută un consens. Nu e foarte ușor. (…) G20 a dat mandat OCDE, care a venit cu idei menite să contureze noi reguli. În urmă cu câteva luni, a fost produs un raport interimar de către mai multe țări și, pentru că lucrurile se doresc a fi mai stabile și mai sigure, trebuie să existe o înțelegere la nivel global, un consens la nivel global, iar raportul final se așteaptă a fi publicat în anul 2020”. În Uniunea Europeană, se află în atenție proiecte care menționează două etape: una ar fi să se introducă imediat impozitarea pe venituri, iar într-o a doua etapă să fie impozitate beneficiile. „Aici ar trebui introduse noi reguli. Deci, într-un prim moment, primul proiect de Directivă spune că trebuie introdus un impozit pe serviciile digitale, pe venituri, calculându-se spațiul de publicitate virtual și impozitându-se activitățile intermediare, de genul Google și Apple. (…) În UE, în cazul regulilor de impozitare, ai nevoie de unanimitate. Comisarul Moscovici a spus că trebuie schimbate regulile de impozitare. Deocamdată, nu s-a făcut nimic, iar trei țări sunt total împotrivă – Irlanda, Luxemburg și Malta. Ele obțin profituri din faptul că au o legislație foarte simplă și nu vor să introducă alte impozite. Alte state nu sunt împotrivă, dar vor să fie impozitate doar profiturile. În urmă cu trei săptămâni, a mai venit o propunere de la președinția Consiliului, din partea Austriei – să fie introdusă impozitarea de 3% imediat, dar cu o clauză numită «clauza apusului». Aceasta este un fel de evoluție, adică atunci când va fi făcut public raportul OCDE, impozitarea se va face pe beneficii și nu pe cifra de afaceri. Atunci va înceta plata aceasta de 3%, pentru că țările se tem că atunci când vor fi introduse noi reguli, ele vor fi pentru veșnicie”. ETAF participă la dezbateri, discută regulat cu Comisia Europeană, organizează conferințe la care invită reprezentanții Comisiei, iar aceasta invită, la rândul ei, ETAF, la evenimente de profil pe care le organizează. „Încercăm să găsim o soluție. Cea mai recentă conferință a avut loc în mai, legat de fiscalitatea corectă într-o lume digitală, iar următoarea conferință va fi la 20 noiembrie. Subiectul este «Digitalizarea va face fiscalitatea mai ușoară?»”.

Prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova l-a rugat pe Philippe Arraou să expună, în continuare, considerațiile sale privind Directiva care instituie obligația declarării schemelor fiscale. Președintele ETAF a precizat că, în acest sens, se pregătește un proiect. „Mulți sunt îngrijorați de ceea ce se întâmplă. Știți, însă, cum se petrec lucrurile în viața reală. Știți cât de «creatoare» sunt mințile respectivilor. Chiar dacă te ocupi de astfel de cazuri – și asta și facem acum – putem să ne imaginăm că noi cazuri și noi scheme vor fi inventate ca să facă lucrurile altfel. Legile vin din urmă, nu țin pasul cu realitățile din economie”.  În acest sens, moderatorul panelului a propus să se dezbată impactul taxării digitale prin prisma provocărilor acesteia asupra profesiei contabile.

Adrian Groșanu, președintele Filialei CECCAR Cluj, a subliniat impactul extraordinar pe care digitalizarea îl are în lumea în care trăim, în special asupra profesiei contabile. „Este evident că impactul taxării economiei digitale va fi unul profund, deoarece 8 din 10 companii cotate sunt din domeniul tehnologiei. Pe de altă parte, economia digitală și-a pus amprenta foarte mult și continuă să «intre» în toate profesiile, ceea ce va crea un cadru de dezvoltare mai puternic. De aceea, taxarea economiei digitale va crea și condiții de echitate față de economia tradițională, care ar putea să se dezvolte prin scăderea potențială a presiunii fiscale, dar și prin beneficiile care vor fi aduse în momentul în care veniturile bugetelor publice vor crește. Demersurile la nivel internațional sunt îndreptate spre taxarea economiei digitale, însă va fi un proces care va dura ceva timp, atât din pricina puterii companiilor din acest domeniu, care fac un lobby important, cât și din pricina statelor care sunt paradisuri fiscale. (…) Toate acestea vor genera pentru noi provocări pe care, probabil, le vom rezolva prin aplicarea raționamentului profesional. De fapt, acesta va deveni componenta de bază a profesiei contabile – aplicarea obiectivă a raționamentului profesional –, astfel încât să răspundem cât mai bine nevoii de informații a utilizatorilor informației contabile”.

La rândul său, Maria-Iulia Sobolevschi-David, vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali, a relevat conexiunea dintre economia digitală și cea tradițională, aceasta din urmă având alte caracteristici decât cele clasice. Impactul economiei digitale este regăsit și la firmele mici, locale, nu numai la multinaționale, iar toate modificările care vin de sus, de la acești coloși, se vor răsfrânge, într-o formă sau alta, asupra fiscalității pentru firmele mici, naționale. Dacă discutăm despre firmele multinaționale, firmele mari, cu putere, atunci principala modificare va fi generată de ceea ce înseamnă sediul permanent, de recunoaștere a sediului permanent. La ora actuală, sediul permanent înseamnă locul unde se desfășoară o activitate, dar, așa cum s-a spus, în viitor trebuie să vedem sediul permanent ca pe un loc generator de venituri, fără a fi nevoie de o prezență efectivă în acel loc. Modificările trebuie să aibă loc într-un timp scurt, pentru că, în prezent, nu ținem pasul cu evoluția tehnologică. Nu cred că va fi o fiscalitate mai ușoară. Cred că va fi o fiscalitate mai interesantă. Și cred că va fi o mai bună relație între contabilitate și fiscalitate. Fiscalitatea va avea nevoie de mai multe informații din contabilitate pentru a asigura stabilirea sarcinii fiscale”.

Moderatorul dezbaterii a constatat, pe de-o parte, interesul statelor de a dezvolta domeniul IT, uneori chiar, așa cum este și cazul României, cu stabilirea de facilități fiscale, iar, pe de altă parte, în contradicție, intenția de a dezvolta domeniul, dar existând problema impozitării economiei digitale. În acest sens, a adresat următoarele întrebări: „Considerați că reglementările contabil-fiscale la acest moment – cazul României, și de ce nu, al Franței și al altor țări din Europa – sunt suficiente? Către ce direcție ar trebui să mergem și ce propuneri ar trebui să susținem către reglementatorul european și cel al profesiei contabile, care emite standarde naționale și internaționale?”.

Maria-Iulia Sobolevschi-David a subliniat că, în opinia sa, toate reglementările contabile generează, până la urmă, dimensiunea sarcinii fiscale. De asemenea, pornind de la un exemplu oferit de realitățile economice, a remarcat necesitatea adaptării regulilor la evoluția schimburilor internaționale. În ceea ce privește situația actuală, a precizat că „avem facilități fiscale, avem o scutire de impozit pe veniturile salariilor pentru persoanele care lucrează în domeniul IT, avem o scutire pe profit pentru firmele care desfășoară activitate de cercetare. Există facilități. Urmează să vedem și cum înregistrăm tranzacțiile internaționale și cum le impozităm”.

A intervenit în dezbatere Philippe Arraou, care a subliniat că „acum, cu digitalizarea, nu mai există frontiere. Impozitarea a devenit un subiect internațional. Activitățile comerciale sunt acum diferite și trebuie să avem noi reguli privind fiscalitatea. Noi suntem între piață și autoritățile fiscale. Rolul nostru este ca aceste companii pentru care lucrăm să se conformeze cu obligațiile fiscale și trebuie să ne educăm clienții ca ei să accepte să plătească impozite. Una dintre responsabilitățile noastre este de a ajuta societatea în colectarea de impozite. Avem nevoie de bani pentru serviciile publice și contabilii trebuie să-și desfășoare activitățile în interesul public. Nu este ușor, în anumite cazuri, dar este rolul nostru”.

În continuare, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova s-a referit la noua modalitate de a gândi un business, și anume gândirea integrată, condiție în care companiile nu mai trebuie să se concentreze doar pe remunerarea capitalului financiar, adică pe dividendele pentru acționari. 

Philippe Arraou a precizat că „gândirea integrată ține de capitalul social. Trebuie, într-un fel, prin gândirea integrată, să ne asumăm responsabilitatea de a ne integra în societate, nu numai să facem profit. Ca patron, angajezi oameni, faci afaceri cu alte părți implicate, cu clienți, cu furnizori, ai o relație cu tot mediul economic și trebuie să plătești impozite. Asta face parte din procesul integrat și impozitele fac parte din activitatea comercială. Trebuie să acceptăm asta”.

În aceeași ordine de idei, Adrian Groșanu a subliniat că firmele din domeniul tehnologiei și comunicațiilor au o caracteristică specială, mobilitatea, iar aceasta face foarte greu de impus sisteme de taxare asupra lor. „Statele fac tot posibilul să le atragă ca să încaseze contribuțiile sociale, în special. (…) În România, programatorii și cei care lucrează în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt scutiți de impozit pe venit, însă lucrurile s-au schimbat un pic, cel puțin în țara noastră, de când cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Prin scăderea cotei de impozit de la 16% la 10%, programatorii au pierdut. Statul a venit apoi, în februarie, cu o măsură reparatorie, prin Ordonanța 3 din 2018, prin care s-au reglat puțin lucrurile cu condiția să se majoreze salariul brut cu 20%. Însă, din discuțiile pe care le-am avut cu diverși proprietari ai companiilor de soft din Cluj – care este un pol al informaticii din țară – acest efect a fost limitat. Presiunea este atât de mare încât trebuie majorate salariile. În ceea ce privește impozitarea companiilor, în România nu există diferențe față de companiile tradiționale. Cota de impozitare este aceeași, atât timp cât au sediul permanent la noi. Problema este cu celelalte companii, care operează la nivel internațional, care nu au un sediu permanent sau îl au în paradisuri fiscale”.

În calitatea sa de cadru didactic, Maria-Iulia Sobolevschi-David a precizat că formează anual peste 300 de tineri în domeniul financiar-contabil. „Vorbesc cu ei, îi pregătesc, facem împreună proiecte. Noua generație vrea o lege clară, pe care să o respecte. Ei vor să plătească impozite, dar impozite corecte”.

În această ordine de idei, moderatorul dezbaterii a remarcat: „Sperăm să fie o veste bună pentru bugetul de stat, în viitor, dacă tinerii sunt mai implicați. Credeți că, în viitorul apropiat sau mai îndepărtat, vom reuși să găsim o schemă de impozitare a acestor tranzacții care să fie echitabilă pentru toată lumea?”.

Philippe Arraou a subliniat: „Nu este deloc ușor de răspuns la o astfel de întrebare deoarece fiscalitatea nu este încă un subiect internațional. Devine unul internațional, dar aceasta este o abordare nouă. Statele nu vor ca acest subiect să devină internațional pentru că apreciază fiscalitatea drept un privilegiu. (…) O structură care să împace pe toată lumea ar fi minunată, dar este ca un fel de vis. Trebuie să existe o nouă mentalitate, o mentalitate globală”. După ce s-a referit la unele procese și fenomene la scară europeană și mondială, Philippe Arraou a pledat pentru intensificarea eforturilor îndreptate spre armonizarea pozițiilor, spre realizarea unui consens, fie el chiar unul minimal.

Continuând ideea, Adrian Groșanu a spus că „în orice domeniu este greu să mulțumești pe toată lumea și, cu siguranță, nici nu poți, chiar dacă încerci. Cu atât mai mult în domeniul fiscalității, al sistemelor fiscale, unde cotele de impunere variază de la zero la 40%. Tendința, probabil, va fi de diminuare a diferențelor, dar, în opinia mea, sub nicio formă nu vom putea ajunge la o echitate absolută în acest domeniu”.

În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, Maria-Iulia Sobolevschi-David a relevat că există două propuneri: „Inițial s-a discutat despre plata unui impozit pe profit după care, avându-se în vedere timpul îndelungat necesar pentru stabilirea regulilor, s-a trecut la cea de-a doua propunere, la plata unui impozit pe veniturile realizate, o cotă de 3%. Indiferent de sistemul aplicat, nu o să fie mulțumiți toți contribuabilii. De ce? Cota de impozit pe profit normal că va fi facilă celor care practică marje comerciale mici, iar o cotă de impozit pe veniturile microîntreprinderilor va fi bineînțeles facilă celor care au marje mari. Unii vor câștiga, alții vor pierde. Dar, cu siguranță, vom asista la creșterea costurilor, indiferent de sistemul aplicat”.

În concluzie, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova a spus: „Eu sper să câștigăm noi, cetățenii Europei, din această taxare. Sper ca discuțiile noastre să fi conturat un cadru general de evoluție a ceea ce înseamnă sistemul fiscal și modul în care el va fi influențat de evoluția societății noastre, de globalizare și de digitalizare. Ca profesie, ne vom implica cu tot ceea ce putem în a gândi acest sistem și pentru a influența mediul de afaceri și – de ce nu? – și autoritățile de reglementare pentru a conștientiza necesitatea realizării unui sistem fiscal echitabil”

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

PROFESIA CONTABILĂ

Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – luni, 6 februarie 2023

CECCAR FM

Publicat

pe

etaf

Comisia Europeană sugerează beneficii fiscale ca răspuns la Actul privind reducerea inflației emis de SUA

Comisia Europeană a dat publicității, miercuri, 1 februarie, o comunicare intitulată Planul industrial al acordului verde pentru era cu zero emisii nete, în care sugerează potențiale beneficii fiscale pentru întreprinderile din sectoarele în care au fost identificate riscuri de delocalizare, ca răspuns la Actul privind reducerea inflației, emis de SUA. Documentul va fi discutat în cadrul summitului european extraordinar din 9 și 10 februarie. Planul se bazează pe patru piloni: un mediu de reglementare predictibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, îmbunătățirea abilităților și comerțul deschis pentru lanțurile de aprovizionare reziliente. Potrivit documentului, Comisia intenționează să ofere mai multă flexibilitate statelor membre pentru ca acestea să acorde sprijin limitat domeniilor atent definite și în regim temporar. În acest scop, Comisia va consulta statele membre referitor la o propunere de adaptare a normelor de sprijin guvernamental în regim temporar, până la sfârșitul lui 2025, pentru a continua demersurile de accelerare și simplificare, implementând calcule mai facile, proceduri mai simple și aprobări accelerate. Adaptările ar include: simplificarea acordării sprijinului pentru implementarea energiei regenerabile; simplificarea acordării sprijinului pentru procesele industriale de decarbonizare; scheme de sprijin îmbunătățite pentru investiții în vederea producției de tehnologii strategice pentru eliminarea emisiilor de carbon, inclusiv prin beneficii fiscale; sprijin mai țintit pentru proiectele de producție noi importante din lanțurile valorice strategice cu zero emisii de carbon. Totodată, Comisia încurajează statele membre să sprijine industriile tehnologice/lanțurile valorice curate și să îmbunătățească competitivitatea utilizând scutiri de taxe sau alte forme de sprijin, cum ar fi creditele fiscale, amortizarea accelerată sau subvențiile legate de achiziția sau îmbunătățirea activelor verzi de investiții.

A fost publicat raportul de sinteză al consultării publice privind SAFE

Miercuri, 1 februarie, Comisia Europeană a publicat un raport de sinteză în care analizează răspunsurile primite la consultarea publică referitoare la o propunere pentru tratarea rolului facilitatorilor fenomenului de evaziune fiscală și planificare fiscală agresivă (Securing the Activity Framework for Enablers – SAFE), consultare încheiată la 12 octombrie 2022. Comisia a primit 132 de contribuții transmise sub diferite forme, în principal de asociații din domeniile financiar-contabil și fiscal, avocați sau întreprinderi. Raportul arată, în special, că mai puțin de jumătate dintre respondenții la sondajul Comisiei (20 de respondenți din totalul de 59) consideră că facilitatorii joacă un rol important în facilitarea evaziunii fiscale și planificării fiscale agresive, în timp ce 16 dintre aceștia au o opinie contrară. Numeroase părți interesate au solicitat o definiție clară a planificării fiscale agresive pentru a asigura certitudinea legală și unele dintre ele au invocat problema termenului „facilitator” care ar putea afecta reputația intermediarilor. Referitor la opțiunile de politică propuse de Comisie, numeroși respondenți la sondaj sunt de părere că procedurile de verificare prealabilă nu sunt o măsură eficientă pentru a trata problema. Sprijinul acordat ideii de înregistrare obligatorie într-un registru european al facilitatorilor a fost mixt. Dintre cei 59 de respondenți, 17 o consideră foarte eficientă, 15 – foarte ineficientă, 8 – eficientă și 4 – ineficientă. Unele asociații de afaceri și întreprinderi au menționat existența unor astfel de registre în unele state membre și au solicitat Comisiei să ia în considerare acest sistem la proiectarea legislației. Numeroși respondenți (27 din 59 de răspunsuri) au sugerat și o altă cale pentru viitor. Dintre aceștia, 11 respondenți consideră că, mai întâi, Comisia Europeană ar trebui să evalueze eficacitatea legislației existente. Comisia va continua să analizeze răspunsurile la consultarea publică pentru a le integra în proiectul de propunere legislativă, programat pentru iunie 2023.

OCDE a emis îndrumări suplimentare pentru implementarea Pilonului II

Cadrul incluziv al G20/OCDE cu privire la BEPS a emis joi, 2 februarie, îndrumări administrative pentru a sprijini guvernele în implementarea reformei sistemului de impozitare internațional, care va asigura că multinaționalele (MNE-urile) vor face obiectul unei rate minime de impozitare de 15% (Pilonul II). Documentul include îndrumări cu privire la recunoașterea impozitului minim al Statelor Unite (cunoscut drept Impozitarea redusă a veniturilor aferente imobilizărilor necorporale sau „GILTI”) și la proiectarea impozitelor suplimentare naționale limitate. De asemenea, sunt incluse îndrumări generale referitoare la domeniul de aplicare, elementele operaționale și de tranziție ale normelor Pilonului II pentru a permite țărilor care sunt în proces de implementare a normelor să reflecte aceste îndrumări în legislația lor națională într-o manieră coordonată. Alături de publicarea documentului privind sferele de influență și scutirea de penalități și consultările publice referitoare la declarația informativă a GloBE și certitudinea fiscală emise în decembrie 2022, acest document încheie implementarea cadrului. Noul document de îndrumări va fi încorporat într-o versiune revizuită a Comentariului ce va fi emis spre finalul acestui an și va înlocui versiunea originală a Comentariului, emisă în martie 2022. Cadrul incluziv va continua să emită îndrumări suplimentare în mod regulat.

Curtea Europeană de Justiție va repartiza Tribunalului UE hotărârile preliminare în materie de TVA, în 2024

O propunere a Curții Europene de Justiție (ECJ) de a repartiza hotărârile preliminare în materie de TVA judecătorilor specializați ai Tribunalului UE va fi decisă în acest an și implementată în 2024. ECJ a transmis o solicitare Parlamentului European și Consiliului UE la finalul anului 2022 pentru a plasa Tribunalului UE responsabilitatea de a gestiona cererile depuse de instanțele din statele membre pentru hotărâri preliminare în materie de TVA, accize, clasificarea codurilor și tarifelor vamale, compensațiile acordate pasagerilor și sistemul de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră. Această solicitare este făcută în contextul unor niveluri ridicate susținute ale activității judiciare marcate atât de volumul, cât și de complexitatea cazurilor aflate pe rolul Curții Europene de Justiție, a explicat ECJ. Cazurile pe care Curtea dorește să le transfere Tribunalului implică domenii ce invocă puține chestiuni de principiu și pentru care există suficientă jurisprudență a Curții Europene de Justiție ce poate ghida Tribunalul în exercitarea noii sale jurisdicții și poate preveni potențialul risc de inconsecvențe sau divergențe în jurisprudență, a adăugat instituția europeană.

María José Garde, noul președinte al Grupului de lucru privind Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor

Grupul de pregătire al Consiliului UE care supraveghează implementarea Codului de conduită al UE în domeniul impozitării întreprinderilor a ales-o pe María José Garde în funcția de președinte. Aceasta a preluat funcția la 5 februarie 2023 pentru o perioadă de doi ani și o va înlocui pe Lyudmila Petkova, care a fost președintele grupului începând cu 2019. María José Garde este directorul general pentru impozitare din cadrul ministerului de finanțe al Spaniei. Ea a deținut și funcția de președinte al Forumului Global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale. Președintele grupului, sprijinit de secretariatul general al Consiliului și cu asistența tehnică a Comisiei, este responsabil pentru relaționarea cu jurisdicțiile țărilor terțe în ceea ce privește procesul european de întocmire a listei jurisdicțiilor necooperante pe probleme fiscale.

Declinarea responsabilității:

Acest buletin de știri conține informații despre politicile fiscale europene și evoluțiile colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerat drept declarație scrisă în numele ETAF.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Newsletterul lunii ianuarie 2023, publicat de ETAF

CECCAR FM

Publicat

pe

European Tax Adviser Federation (ETAF) a publicat newsletterul pe luna ianuarie 2023, document în care se regăsesc principalele noutăți fiscale europene care au fost prezentate detaliat în buletinele de știri săptămânale. În acest număr puteți citi despre:

Introducere

• Philippe Arraou, Președintele ETAF

Legislație profesională

• Eurodeputații extrag lecții în urma dezvăluirilor investigației Pandora Papers
• Pachetul de măsuri de combatere a spălării banilor – Situația actuală
• ECJ clarifică regulile pentru avocații-intermediari în planificarea fiscală agresivă

Legislație fiscală

• Prioritățile Suediei pentru președinția Consiliului UE
• Seria discuțiilor privind Pilonul II se încheie cu un acord între statele membre
• BEFIT: către o simplificare reală sau mai multă complexitate?
• DAC8: noutăți și implicații pentru profesie
• Comisia Europeană prezintă o reformă majoră a TVA
• Acord privind un Cod de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor revizuit
• PE și Consiliul convin asupra CBAM
• Ce structură fiscală va avea UE în viitor?

Știri ETAF

• Conferința ETAF „TVA devine digitală: perspectiva practicianului în domeniu”

Newsletterul integral, tradus în limba română de CECCAR, poate fi consultat aici.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – luni, 30 ianuarie 2023

CECCAR FM

Publicat

pe

etaf

Consultare a Comisiei Europene privind criteriile aferente informațiilor raportate în baza DAC7

Vineri, 20 ianuarie, Comisia Europeană a lansat un apel la comentarii referitoare la proiectul său de reglementare privind implementarea ce stabilește norme detaliate pentru determinarea măsurii în care informațiile schimbate automat în baza unui acord dintre autoritățile fiscale ale statelor membre și un stat din afara UE sunt echivalente cu cele specificate în Directiva Consiliului (EU) 2021/514 (DAC7). Începând cu 1 ianuarie 2023, DAC 7 prevede ca operatorii de platforme, inclusiv cei din afara UE care efectuează activități comerciale în cadrul blocului, să raporteze venitul obținut de vânzători prin intermediul lor și impune ca statele membre să schimbe automat aceste informații. DAC7 acoperă închirierea bunurilor imobile, furnizarea de servicii personale, vânzarea de bunuri și închirierea oricărui mijloc de transport. Pentru a evita dispozițiile de raportare duale, Directiva a inclus un mecanism care va suspenda raportarea către UE atât timp cât normele statului terț sunt considerate echivalente cu cele ale UE. Reglementarea propusă privind implementarea precizează că, în cazurile în care o jurisdicție non-UE nu include în legislația națională una sau mai multe dintre activitățile relevante, o determinare a echivalenței se va aplica doar informațiilor legate de o activitate relevantă așa cum este definit în legislația națională a acelei jurisdicții non-UE. Acest lucru înseamnă că platformele neacoperite de normele unui stat terț vor trebui să raporteze direct către UE. Termenul-limită pentru furnizarea comentariilor referitoare la reglementarea privind implementarea este 17 februarie 2023.

Părțile interesate discută cum ar trebui să arate BEFIT

Consultarea publică a Comisiei Europene cu privire la viitoarea sa inițiativă „Întreprinderile din Europa: Cadru pentru impozitarea veniturilor (BEFIT), preconizată pentru ultimul trimestru al anului 2023, s-a închis joi, 26 ianuarie. În comentariul transmis Comisiei, ETAF a recunoscut potențialul acestei inițiative pentru tratarea complexității și costurilor ridicate de conformitate pe care le suportă întreprinderile cu activități transfrontaliere ca rezultat al obligației de a se conforma cu 27 de sisteme diferite de impozitare a întreprinderilor. Totuși, întrucât această inițiativă va fi fundamentată pe câteva caracteristici principale ale Pilonului I al acordului OCDE, ETAF a recomandat ca prim pas însușirea lecțiilor învățate în urma implementării lor înainte de a decide orice pas suplimentar pentru implementarea unui cadru comun pentru impozitarea întreprinderilor în UE. De asemenea, ETAF a subliniat faptul că profesioniștii în domeniile financiar-contabil și fiscal vor trebui să învețe acest nou sistem de impozitare a întreprinderilor, iar aplicarea acestuia va necesita un nou set de cunoștințe și abilități profesionale. Concomitent, Parlamentul European pregătește propriul raport de inițiativă referitor la reforma suplimentară a normelor de impozitare pentru întreprinderi. În acest cadru, autoritatea legislativă a organizat o audiere publică, la 25 ianuarie 2023, referitoare la cum ar trebui să arate inițiativa BEFIT, cu scopul de a afla opiniile experților. În timpul audierii, numeroși reprezentanți ai companiilor au susținut implementarea graduală a BEFIT și a unui sistem opțional. Totodată, experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la măsura în care această nouă propunere va furniza un rezultat diferit de baza fiscală comună consolidată pentru întreprinderi (CCCTB) din 2011 și cele două propuneri din 2016 pentru baza fiscală comună pentru întreprinderi (CCTB) și (CCCTB), care au fost respinse de statele membre.

Parlamentul European: Discuții cu ministrul de finanțe al Suediei

Marți, 24 ianuarie, eurodeputații din comisia ECON a Parlamentului European au avut un schimb de opinii cu Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei. Oficialul suedez a discutat despre principalele priorități ale președinției suedeze a Consiliului UE cu privire la aspecte economice și financiare, respectiv continuarea sprijinului financiar acordat Ucrainei, revizuirea guvernanței economice și progresul soluționării dosarelor legate de fiscalitate. În domeniul fiscalității, Elisabeth Svantesson a declarat că țara sa intenționează să continue activitatea legată de directiva UNSHELL pentru a combate utilizarea abuzivă a companiilor fictive. Pe partea de TVA, Suedia își propune să dezvolte în continuare pachetul „TVA în era digitală” (ViDA). Un alt dosar important pentru președinția Suediei este cel de-al optulea amendament al Directivei privind Cooperarea Administrativă (DAC8), a declarat ministrul de finanțe suedez. Întrebată de stadiul revizuirii directivei privind impozitarea tutunului, Elisabeth Svantesson a răspuns că nu așteaptă o nouă propunere din partea Comisiei pe acest subiect în prima jumătate a anului 2023.

14 state membre nu au transpus încă DAC7 în legislația națională

Vineri, 27 ianuarie, Comisia Europeană a trimis o scrisoare oficială de notificare către 14 state membre solicitându-le să transpună în legislația națională cel de-al șaptelea amendament la Directiva privind Cooperarea Administrativă (Directiva (UE) 2021/514 – DAC7), care ar trebui să ajute autoritățile fiscale din statele membre ale contribuabililor în cauză să prevină evaziunea fiscală sau raportarea eronată prin utilizarea platformelor digitale. Toate statele membre au avut obligația de a transpune directiva în legislația națională și de a informa Comisia cu privire la acest aspect până la 31 decembrie 2022. Potrivit Comisiei, următoarele state membre nu au notificat sau au notificat parțial măsurile naționale care transpun DAC7: Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia.

Apel la Spania și Italia pentru aplicarea corectă a Directivei AML

Joi, 26 ianuarie, Comisia Europeană a trimis scrisori oficiale de notificare Spaniei și Italiei pe motivul aplicării incorecte a Directivei privind combaterea spălării banilor (cea de-a patra directivă AML, cu modificările aduse prin cea de-a cincea directivă AML). Deși aceste state membre au notificat o transpunere completă a directivei, Comisia a identificat numeroase cazuri de aplicare incorectă a Directivei, în special în ceea ce privește înființarea registrelor centrale ale beneficiarilor reali. Potrivit directivei, statele membre trebuie să se asigure că informațiile privind proprietarii reali ai acelor entități juridice sunt stocate într-un registru central. În acest sens, statele membre pot utiliza o bază de date centrală care colectează informațiile privind beneficiarii reali, sau registrul comerțului, ori alt registru central. În lipsa unui răspuns satisfăcător de la aceste state membre referitor la înființarea registrelor de beneficiari reali în termen de două luni, Comisia poate decide să continue procedura privind încălcarea dreptului comunitar și să transmită un aviz motivat.

Investigație EPPO privind o fraudă transfrontalieră majoră în materie de TVA

Parchetul European (EPPO) a anunțat, la 24 ianuarie, o operațiune în 10 state membre UE (Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Ungaria, Lituania, Țările de Jos, Slovacia și Slovenia), în cadrul unei investigații privind o fraudă transfrontalieră în materie de TVA desfășurate de EPPO în Munich. Au fost efectuate 61 de percheziții ale sediilor de întreprinderi și ale locuințelor persoanelor cu legături directe cu acestea, iar cinci persoane au fost arestate în Cehia, Bulgaria și Slovacia. Activitatea infracțională a grupului din spatele schemei de fraudă transfrontalieră în materie de TVA a generat daune estimate la 32 de milioane de euro, potrivit EPPO. Investigația privind schema de fraudă intracomunitară cu firme-fantomă a început în 2021, la scurt timp după începerea activităților EPPO. Operațiunea a fost sprijinită de unitățile germane de investigare a fraudei din Chemnitz, Würzburg, Nürnberg și Berlin.

Declinarea responsabilității

Acest buletin de știri conține informații despre politicile fiscale europene și evoluțiile colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerat drept declarație scrisă în numele ETAF. 

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM