Connect with us

ECONOMIE

Indicele Robor la trei luni a stagnat la 3,19%

CECCAR FM

Publicat

pe

Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,19%, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR) și citate de News.ro.

Robor la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Luni, indicele a scăzut la 3,19%, cel mai mic nivel din 18 octombrie, când a fost 3,17%.

Totodată, indicele Robor la şase luni a stagnat marţi la 3,43%.

Acest indice a scăzut luni la 3,43%, cel mai mic nivel din 17 octombrie, când a fost 3,42%.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

O echipă FMI va efectua revizuirea anuală a economiei românești

CECCAR FM

Publicat

pe

O echipă FMI condusă de Jan Kees Martijn va discuta cu autoritățile române, în întâlniri virtuale, în perioada 10 – 28 mai 2021, pentru pentru a efectua revizuirea anuală a economiei românești, cunoscută sub denumirea de consultările asupra articolului IV.

Echipa FMI va organiza întâlniri virtuale cu oficiali din Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și alte agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți din sectorul privat și organizații neguvernamentale.

La sfârșitul vizitei virtuale, misiunea va prezenta o declarație finală, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

MEAT a publicat proiectul de OUG pentru liberalizarea promovării exportului românesc

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat, pe site-ul instituției, la secțiunea Transparență decizionalăproiectul de OUG pentru liberalizarea promovării exportului românesc prin modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și prin modificarea OUG nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat. „Proiectul urmărește desființarea actualului Program de Promovare a Exporturilor, care a dovedit grave disfuncționalități în urma mai multor controale  interne și semnalări ale Curții de Conturi. Din anul 2002, România implementează un program de promovare a exporturilor (PPE) dirijat prin intermediul Ministerului Economiei, în baza OUG 120/2002. PPE este un instrument de subvenții în administrarea Ministerului Economiei, cu finanțare de la bugetul de stat. Prin PPE se subvenționează parțial sau total, în principal cheltuielile privind participarea la târguri internaționale și organizarea de misiuni economice. Beneficiile principale ale PPE sunt direcționate către o minoritate, care pe deasupra este nesemnificativă pentru export”, se menționează într-un comunicat al MEAT.

Potrivit reprezentanților ministerului de resort, cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape 3 ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei. Între anii 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari ai PPE participanți la târguri a fost de 395. În același timp, numărul mediu anual de beneficiari participanți la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan și participanți la diverse târguri. „În realitate, numărul beneficiarilor scade atunci când sunt identificați participanții cu aceiași asociați, din același grup de societăți, cu aceiași administratori sau cu adrese identice. Raportat la numărul de târguri și misiuni finanțate în 2015, respectiv 2019, se constată că numărul mediu al societăților care au participat la târguri a scăzut de la 9 firme/târg și 8 firme/misiune la 8 firme/târg și 7 firme/misiune. Așadar, creșterea cheltuielilor PPE, a avut loc fără extinderea, sau chiar cu restrângerea, numărului de societăți beneficiare de finanțare. Mai degrabă, s-a mărit finanțarea către același număr de societăți”, afirmă MEAT.

Analizând distribuția sumelor de finanțare către societățile beneficiare, suma de bani medie cheltuită cu finanțarea societăților pentru participarea la târguri a fost 118.000 lei în 2019. „Cu toate acestea o discrepanță importantă există între firmele care au mai beneficiat în trecut și cele noi (care nu au mai fost beneficiat de finanțare și anii anteriori). Pentru firmele noi, suma medie a fost de 89.000 lei, în timp ce pentru firmele care au fost finanțate și în fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finanțată în 2019 a fost de 145.000 lei”, se relevă în comunicat.

De asemenea, inițiatorii spun că, raportat la numărul societăților finanțate în anul 2019 pentru participare la târguri internaționale, peste jumătate dintre ele au fost finanțate și în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ele au avut legături prin intermediul asociaților/administratorilor comuni cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți. Totodată, în 2019, numărul de firme care nu au mai beneficiat de finanțare și în anii anteriori a fost sub 35% din beneficiarii anului 2019, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut același tip de legături cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți.

„Astfel, programul este departe de a «beneficia tuturor agenților economici», așa cum se pretinde. În ciuda acestui fapt, în «Bilanțul PPE 2019» prezentat în ședința Consiliului de Export din 23.12.2019, copreședintele consiliului notează succesul programului printr-un număr de «peste 900 de beneficiari». Așadar, deși costurile PPE au crescut de aproape 3 ori, creșterea cheltuielii bugetare nu a reflectat neapărat o extindere a beneficiilor PPE către un număr semnificativ mai mare de antreprenori, ci dublarea subvenției medii per beneficiar, care a crescut de la 63.000 lei în 2015 la 118.000 lei în 2019”, se arată în comunicatul MEAT.

Proiectul lansat în dezbatere publică de ministerul de resort a fost elaborat, potrivit inițiatorilor, „pentru că este necesară o politică de promovare a exportului care să fie accesibilă tuturor potențialilor exportatori. Una care să nu avantajeze anumiți beneficiari în defavoarea altora. Programele care dau banii statului preferențial afectează existența și succesul unor întreprinderi în defavoarea altora. Implementarea lor prin intermediul unui comitet central de decizie, chiar și în parteneriat cu anumite structuri private, contribuie la limitarea accesibilității acestor ajutoare și la crearea unui segment de firme conectate politic care sunt eterne beneficiare de ajutoare”.

În acest context, inițiatorii au în vedere „implementarea unui sistem de deductibilitate extinsă a cheltuielilor legate de activitatea de export pentru toate firmele care își doresc acest lucru. Astfel, statul poate să încurajeze exportul într-un mod prin care să poată beneficia orice întreprindere română și fără a le favoriza pe unele în pofida altora. Acest sistem este accesibil tuturor, nu conferă avantaje doar unor firme și, mai mult, încurajează responsabilitatea antreprenorială a deciziilor de cheltuire a banilor. Încurajează responsabilitatea deoarece costul participării la acțiuni de promovare este împărțit între firmă și stat. Astfel, întreprinderile au stimulentul să fie chibzuite cu cheltuielile ocazionate. Un astfel de stimulent nu există atunci când un organism central poate cheltui banii publici”.

Alte beneficii sunt reprezentate de extinderea opțiunilor de evenimente pentru exportatori. „Acestea nu ar mai fi decise în mod limitativ în cadrul Consiliului de Export, în funcție de negocierea unui buget între diferite sectoare. Ar deschide oportunitatea participării exportatorilor la târguri și misiuni țintite pe piețe sau nișe alese conform propriilor nevoi și planuri de afaceri. Nu în ultimul rând se evită costurile administrative, de implementare, contractarea în cadrul procedurilor de achiziții publice, costuri legate de implementarea măsurilor Curții de Conturi, litigiile generate și pierdute în legătură cu incidentele ivite în PPE”, subliniază MEAT.

Continuare

ECONOMIE

Acord cu Banca Mondială pentru finanțarea proiectului „Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Tatiana Proskuryakova, director de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria, au semnat un acord de împrumut în valoare de 100 de milioane de euro pentru susținerea proiectului ,,Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor (MF), proiectul – implementat de Ministerul Educației – are ca obiectiv modernizarea infrastructurii școlare, prin consolidarea sau construirea și echiparea a cel puțin 55 de școli din mediul urban și rural din zone cu risc seismic ridicat. Astfel, se va asigura sporirea rezistenței la dezastre și la schimbările climatice, facilitându-se medii de învățare mai sigure, eficiente energetic și incluzive pentru elevi și profesori, precum și creșterea capacității instituționale pentru viitoare investiții integrate în școlile din România.

,,Am convingerea că prin implementarea acestui proiect pilot vom face un mare pas înainte spre îmbunătățirea infrastructurii educaționale. Dorim să ne asigurăm că un număr din ce în ce mai mare de școli oferă condițiile de siguranță, sănătate și sustenabilitate pe care ni le dorim pentru copiii din România. Acordul de împrumut semnat astăzi va finanța integral consolidarea și modernizarea primelor 55 de școli din zone cu risc seismic ridicat, precum și o serie de investiții în infrastructura școlară, digitalizare și dotarea unor săli de clasă inteligente, atât de necesare în țara noastră”, a declarat Alexandru Nazare.

Proiectul se va implementa pe o perioadă de 6 ani, data finală de tragere a sumelor din împrumut fiind 30 iunie 2027. Împrumutul este acordat pe o perioadă de 10 ani, iar rambursarea se va efectua într-o singură tranșă, la data de 1 martie 2031.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

Din motive tehnice, emisia CECCAR FM poate suferi întreruperi.

 

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!