Connect with us

ECONOMIE

La 1 ianuarie 2019 intră în vigoare noi norme UE pentru combaterea evitării obligaţiilor fiscale de către companii

CECCAR FM

Publicat

pe

La 1 ianuarie 2019 vor intra în vigoare noi norme ale Uniunii Europene pentru eliminarea celor mai frecvente practici de evitare a obligaţiilor fiscale de către companii, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, citat de News.ro.

Astfel, de la 1 ianuarie 2019, toate statele membre vor aplica cinci măsuri antiabuz cu caracter juridic obligatoriu, care vizează principalele forme de evitare a obligaţiilor fiscale practicate de marile companii multinaţionale.

”Comisia a luptat constant şi pentru o perioadă lungă de timp împotriva planificării fiscale agresive. Bătălia nu este încă câştigată, dar astăzi facem un pas foarte important în lupta noastră împotriva celor care încearcă să profite de neconcordanţele dintre sisteme fiscale ale diferitelor state membre pentru a evita plata de obligaţii fiscale în valoare de miliarde de euro”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.

Normele se bazează pe standardele globale elaborate de OCDE în 2015 cu privire la erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor (BEPS) şi ar trebui să contribuie la prevenirea deturnării profiturilor neimpozitate în afara UE.

Toate statele membre vor putea să impoziteze profiturile transferate în ţări cu un nivel redus de impozitare în care compania nu are o activitate economică reală (norme privind societăţile străine controlate).

Câştigurile în ceea ce priveşte activele precum proprietatea intelectuală, care au fost transferate de pe teritoriul UE, vor deveni de acum încolo, de asemenea, impozabile în UE (norme privind impozitarea la ieşire).

Pentru a descuraja companiile să creeze acorduri de îndatorare artificiale menite să reducă la minimum impozitele, statele membre vor putea limita cuantumul dobânzii nete pe care o societate îl poate deduce din venitul său impozabil (norme privind limitarea deductibilităţii dobânzii).

Companiile vor fi împiedicate să exploateze neconcordanţele din legislaţia fiscală a două ţări diferite din UE pentru a evita impozitarea (norme privind tratamentul neuniform al elementelor hibride).

Statele membre vor avea posibilitatea de a aborda mecanismele de evitare a obligaţiilor fiscale care nu fac obiectul unor norme specifice de combatere a evitării obligaţiilor fiscale (norma generală anti-abuz).

Propuse mai întâi de Comisie în 2016, normele obligatorii din punct de vedere juridic, cunoscute sub numele de ATAD (Directiva împotriva evitării obligaţiilor fiscale), au fost convenite rapid, pentru a stimula eforturile globale de combatere a planificării fiscale agresive. Acordul a urmat acordului dintre ţările OCDE privind recomandările de limitare a erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor (BEPS) şi a făcut din UE un lider mondial în ceea ce priveşte abordarea politică şi economică a impozitării societăţilor.

Acordul a fost prelungit în februarie 2017, pentru a se asigura că schemele de orice tip, bazate pe tratamentul neuniform al elementelor hibride, nu pot fi utilizate pentru a se evita impozitarea în UE, chiar şi în cazul în care schemele respective implică ţări din afara UE. Normele care reglementează tratamentul neuniform al elementelor hibride care implică ţări din afara UE vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020.

Uniunea Europeană se află în prima linie a eforturilor globale de combatere a evitării obligaţiilor fiscale şi a evaziunii fiscale. Noile norme privind transparenţa au intrat treptat în vigoare pentru a se asigura că statele membre au informaţiile de care au nevoie pentru a combate societăţile care nu îşi plătesc impozitele în mod echitabil.

De asemenea, UE acţionează pentru a se asigura că partenerii săi internaţionali pun în aplicare standarde globale de combatere a evitării obligaţiilor fiscale, prin lucrările sale în curs privind lista jurisdicţiilor fiscale necooperante.

Comisia a propus, de asemenea, reforme ample ale impozitului pe profit, care ar urma să revizuiască modul în care companiile multinaţionale sunt impozitate în UE, asigurând în acelaşi timp un mediu de afaceri care face viaţa mai uşoară pentru societăţile care desfăşoară activităţi comerciale la nivel transfrontalier.

 Potrivit Comisiei Europene, unele companii exploatează diferenţele între reglementările statelor membre, pentru a-şi reduce obligaţiile fiscale prin transferarea profiturilor în cadrul UE. Planificarea fiscală agresivă se foloseşte şi de slăbiciunile dintr-un sistem fiscal naţional, sau de absenţa unor măsuri împotriva acestei practici într-un stat membru pentru a scăpa de impozitare pe piaţa unică. Impozitarea eficientă este dependentă în mare măsură de coordonarea strânsă între statele membre, pentru a elimina oportunităţile de evitare a plăţii taxelor şi prevenirea transferării profiturilor pe piaţa unică.

Noile reguli vor asigura că statele membre vor implementa măsuri coordonate împotriva evitării taxelor, pentru îmbunătăţirea instrumentelor colective de apărare împotriva planificării fiscale agresive. Totodată, stabilesc o abordare comună pentru combaterea riscurilor externe de eludare a taxelor şi împiedicarea companiilor să transfere profiturile netaxate din UE.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Deficit al bugetului general consolidat de 2,96% din PIB după primele șase luni

Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 mld lei (2,96% din PIB) în scădere, față de deficitul de 45,17 mld lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020, anunță Ministerul Finanțelor.

CECCAR FM

Publicat

pe

Acest rezultat a fost realizat în condițiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 mld lei (13,34 mld lei, respectiv 1,17% din PIB).

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 176,38 mld lei în prima jumătate a anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut. Acest avans a fost influențat de baza redusă aferentă 2020 (în principal perioada mar-mai – caracterizată preponderent de lockdown), redresarea indicatorilor economici, dar și de recuperarea parțială a unor categorii de venituri (contribuții de asigurări și TVA). Cele mai însemnate creșteri nominale s-au înregistrat în cazul TVA, contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene, accize, respectiv impozit pe salarii și venit.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 14,29 mld lei în primul semestru 2021, consemnând o creștere de 16,9% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+46,4%), impozitul pe dividende (+28,0%), respectiv Declarația unică (+27,5%).

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,9% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,6%, determinată de accelerarea încasărilor înregistrate în perioada martie-mai în condițiile bazei reduse de anul trecut.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 62,38 mld lei în prima jumătate a anului 2021, în creștere cu 13,8% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și se datorează atât bazei reduse din mar-mai 2020, cât și recuperării unor venituri din contribuțiile aferente anului trecut.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 8,43 mld lei în ian-iun 2021, în creștere cu 12,1% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 16,0% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 35,93 mld lei în primele șase luni ale anului curent, în creștere cu 41,5% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 12,21 mld lei în perioada analizată, cu 1% peste nivelul înregistrat în ian-iun 2020. Evoluția încasărilor din TVA a fost influențată atât de baza comparabilă (în principal intervalul mar-mai 2020 – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA), cât și de recuperarea parțială a TVA aferentă anului 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,53 mld lei în primul semestru 2021, în creștere cu 21,2% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,7% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, susținută și de majorarea accizei la țigarete , respectiv un avans de 22% al încasărilor din accizele pentru produse energetice, în condițiile normalizării consumului de carburanți față de perioada de referință.

Veniturile nefiscale au însumat 13,06 mld lei în ian-iun 2021, înregistrând o creștere de 11,4% (an/an), această creștere fiind determinată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,48 mld lei în primele șase luni ale anului 2021, în creștere cu 38,9% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 210,19 mld lei au crescut în termeni nominali cu 9,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Pe primele șase luni ale anului 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 mld lei.

Cheltuielile de personal au însumat 55,71 mld lei, în creștere cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 70,27 milioane lei, precum și alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicați în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1.520,62 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 27,47 mld lei, în creștere cu 8,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 33,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 7,9%, în principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,97 mld lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 75,25 mld lei în creștere cu 8,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.

Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, până la sfârșitul lunii iunie, s-au plătit pe măsuri active 1.377,97 mil lei, respectiv 571,59 mil lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 190,45 mil lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 268,5 mil lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 44,97 mil lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 302,46 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că la sfârșitul lunii iunie plățile au fost de 2.168,5 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,26 mld lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 3,49 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,76 mld lei, cu 32,7% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,35 mld lei, în creștere cu 32,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 16,12 mld lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele șase luni ale anului 2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 178,47 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

MEAT anunță finalizarea înscrierilor la schema de ajutor de stat pentru HoReCa

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) anunță că procesul de înscriere la schema de ajutor de stat pentru domeniul HoReCa s-a încheiat ieri (26 iulie 2021) la ora 20.00.

CECCAR FM

Publicat

pe

Au aplicat 10.185 de firme din domeniu (lista celor înscriși poate fi accesată aici), iar plafonul de finanțare asigurat de Guvernul României prin bugetul de stat, de 2,5 miliarde de lei a fost depășit, conform ultimelor date disponibile.

După închiderea procesului online de aplicare, urmează perioada de evaluare a dosarelor depuse, etapă care va fi asigurată de personalul ministerului. În această etapă, vor fi comunicate deciziile de admitere sau respingere. Evoluția numărului de dosare procesate va fi comunicată de minister printr-un update săptămânal.

„După finalizarea procesului se va stabili suma finală pentru care există cereri de finanțare, iar sumele solicitate vor fi pro-ratate, așadar toate firmele care au aplicat cu succes vor primi bani. Imediat după parcurgerea acestor pași începe trimiterea contractelor la semnat de către beneficiari și plata efectivă a ajutorului”, precizează MEAT.

Continuare

ECONOMIE

Finanțare pentru achiziția a două avioane noi destinate situațiilor de urgență

Două avioane noi mediu curier destinate situațiilor de urgență vor fi achiziționate de Inspectoratul General de Aviație, printr-o finanțare de peste 148 milioane lei, în cadrul proiectului Air Ambulance, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat citat de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Contractul de finanțare a fost semnat de MIPE, prin reprezentanții Autorității de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, și Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General de Aviație, în calitate de beneficiar.

Potrivit sursei citate, din fondurile alocate prin acest proiect, Inspectoratul General de Aviație va achiziționa două avioane noi mediu curier, capabile să transporte minimum doi pacienți în stare critică, pe o rază de 2.000 km.

„Proiectul contribuie la îmbunătățirea capacității de reacție la dezastre, prin dotarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne cu mijloace aeriene moderne pentru transport medical pe distanțe medii și mari. Datorită noilor achiziții, se va reduce timpul mediu de răspuns al intervențiilor de urgență, de la 12.52 minute la 12.05 minute”, notează ministerul de resort.

Avioanele vor fi operate de pe Aeroportul Internațional „Aurel Vlaicu” Băneasa, iar raza de acțiune din acest punct este pe aproape întreg teritoriul european.

Valoarea totală a proiectului este de 148.039.178,09 lei.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/