Connect with us

ECONOMIE

La 1 ianuarie 2019 intră în vigoare noi norme UE pentru combaterea evitării obligaţiilor fiscale de către companii

CECCAR FM

Publicat

pe

La 1 ianuarie 2019 vor intra în vigoare noi norme ale Uniunii Europene pentru eliminarea celor mai frecvente practici de evitare a obligaţiilor fiscale de către companii, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, citat de News.ro.

Astfel, de la 1 ianuarie 2019, toate statele membre vor aplica cinci măsuri antiabuz cu caracter juridic obligatoriu, care vizează principalele forme de evitare a obligaţiilor fiscale practicate de marile companii multinaţionale.

”Comisia a luptat constant şi pentru o perioadă lungă de timp împotriva planificării fiscale agresive. Bătălia nu este încă câştigată, dar astăzi facem un pas foarte important în lupta noastră împotriva celor care încearcă să profite de neconcordanţele dintre sisteme fiscale ale diferitelor state membre pentru a evita plata de obligaţii fiscale în valoare de miliarde de euro”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.

Normele se bazează pe standardele globale elaborate de OCDE în 2015 cu privire la erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor (BEPS) şi ar trebui să contribuie la prevenirea deturnării profiturilor neimpozitate în afara UE.

Toate statele membre vor putea să impoziteze profiturile transferate în ţări cu un nivel redus de impozitare în care compania nu are o activitate economică reală (norme privind societăţile străine controlate).

Câştigurile în ceea ce priveşte activele precum proprietatea intelectuală, care au fost transferate de pe teritoriul UE, vor deveni de acum încolo, de asemenea, impozabile în UE (norme privind impozitarea la ieşire).

Pentru a descuraja companiile să creeze acorduri de îndatorare artificiale menite să reducă la minimum impozitele, statele membre vor putea limita cuantumul dobânzii nete pe care o societate îl poate deduce din venitul său impozabil (norme privind limitarea deductibilităţii dobânzii).

Companiile vor fi împiedicate să exploateze neconcordanţele din legislaţia fiscală a două ţări diferite din UE pentru a evita impozitarea (norme privind tratamentul neuniform al elementelor hibride).

Statele membre vor avea posibilitatea de a aborda mecanismele de evitare a obligaţiilor fiscale care nu fac obiectul unor norme specifice de combatere a evitării obligaţiilor fiscale (norma generală anti-abuz).

Propuse mai întâi de Comisie în 2016, normele obligatorii din punct de vedere juridic, cunoscute sub numele de ATAD (Directiva împotriva evitării obligaţiilor fiscale), au fost convenite rapid, pentru a stimula eforturile globale de combatere a planificării fiscale agresive. Acordul a urmat acordului dintre ţările OCDE privind recomandările de limitare a erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor (BEPS) şi a făcut din UE un lider mondial în ceea ce priveşte abordarea politică şi economică a impozitării societăţilor.

Acordul a fost prelungit în februarie 2017, pentru a se asigura că schemele de orice tip, bazate pe tratamentul neuniform al elementelor hibride, nu pot fi utilizate pentru a se evita impozitarea în UE, chiar şi în cazul în care schemele respective implică ţări din afara UE. Normele care reglementează tratamentul neuniform al elementelor hibride care implică ţări din afara UE vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020.

Uniunea Europeană se află în prima linie a eforturilor globale de combatere a evitării obligaţiilor fiscale şi a evaziunii fiscale. Noile norme privind transparenţa au intrat treptat în vigoare pentru a se asigura că statele membre au informaţiile de care au nevoie pentru a combate societăţile care nu îşi plătesc impozitele în mod echitabil.

De asemenea, UE acţionează pentru a se asigura că partenerii săi internaţionali pun în aplicare standarde globale de combatere a evitării obligaţiilor fiscale, prin lucrările sale în curs privind lista jurisdicţiilor fiscale necooperante.

Comisia a propus, de asemenea, reforme ample ale impozitului pe profit, care ar urma să revizuiască modul în care companiile multinaţionale sunt impozitate în UE, asigurând în acelaşi timp un mediu de afaceri care face viaţa mai uşoară pentru societăţile care desfăşoară activităţi comerciale la nivel transfrontalier.

 Potrivit Comisiei Europene, unele companii exploatează diferenţele între reglementările statelor membre, pentru a-şi reduce obligaţiile fiscale prin transferarea profiturilor în cadrul UE. Planificarea fiscală agresivă se foloseşte şi de slăbiciunile dintr-un sistem fiscal naţional, sau de absenţa unor măsuri împotriva acestei practici într-un stat membru pentru a scăpa de impozitare pe piaţa unică. Impozitarea eficientă este dependentă în mare măsură de coordonarea strânsă între statele membre, pentru a elimina oportunităţile de evitare a plăţii taxelor şi prevenirea transferării profiturilor pe piaţa unică.

Noile reguli vor asigura că statele membre vor implementa măsuri coordonate împotriva evitării taxelor, pentru îmbunătăţirea instrumentelor colective de apărare împotriva planificării fiscale agresive. Totodată, stabilesc o abordare comună pentru combaterea riscurilor externe de eludare a taxelor şi împiedicarea companiilor să transfere profiturile netaxate din UE.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

UE vrea consolidarea sistemului financiar şi intensificarea rolului euro pe plan global

Uniunea Europeană intenţionează să consolideze sistemul economic şi financiar comunitar şi să promoveze rolul monedei euro la nivel mondial, pentru intensificarea rolului în guvernarea economică internaţională, conform unui plan strategic prezentat de Comisia Europeană.

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a prezentat o strategie care prevede „stimularea deschiderii, forţei şi rezistenței sistemului economic şi financiar al UE pentru anii care vor urma”. „Strategia are scopul de a permite Europei să joace un rol de conducere în guvernarea economică mondială, în acelaşi timp protejând UE de practici incorecte şi abuzive”, anunţă Comisia Europeană, potrivit unui comunicat postat pe site-ul propriu şi accesat de Mediafax.

Strategia prevede consolidarea rolului internaţional al monedei euro, prin promovarea utilizării în ţări terţe partenere, dezvoltarea infrastructurii financiare de piaţă şi îmbunătăţirea rezistenței, precum şi promovarea implementării uniforme a sancţiunilor impuse de UE.

„Uniunea Europeană este campioană a multilateralismului şi a asumat angajamentul de a colabora mai strâns cu partenerii. În acelaşi timp, UE trebuie să îşi cimenteze poziţia internaţională la nivel economic şi financiar”, afirmă Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Afaceri economice.

„Economia UE şi piaţa financiară trebuie să fie în continuare atractive pentru investitorii internaţionali. (…) Pentru continuarea eforturilor şi în contextul noilor provocări geopolitice, propunem o serie de măsuri suplimentare pentru creşterea rezistenței economiei UE şi a infrastructurii pieţelor financiare, propunem consolidarea statutului euro ca monedă internaţională de referinţă şi intensificarea aplicării sancţiunilor UE”, a declarat, la rândul său, Mairead McGuiness, comisarul UE pentru Servicii financiare, Stabilitate financiară şi Uniunea capitalului de piaţă.

Continuare

ECONOMIE

Forumul Economic Mondial: Pandemia a amplificat rivalitatea SUA-China

Pandemia de coronavirus a intensificat rivalitatea dintre Statele Unite şi China, amplificând instabilitatea în relaţiile diplomatice internaţionale în viitor, relevă un raport privind riscurile la nivel mondial realizat de Forumul Economic Mondial.

CECCAR FM

Publicat

pe

Pandemia riscă să amplifice diferenţele de venit şi alte disparități în interiorul societăţilor şi între diverse ţări, generând riscuri suplimentare în relaţiile internaţionale, arată raportul, elaborat pe baza opiniilor a sute de manageri de companii, academicieni şi specialişti în gestionarea riscurilor asociați Forumului Economic Mondial, informează publicația The Wall Street Journal.

„Pandemia a consolidat puterea de stat şi a intensificat rivalitatea între Statele Unite şi China”, forțând alte ţări să aleagă de ce parte sunt, arată raportul.

„În contextul în care forţa unor alianțe s-a diminuat, relaţiile diplomatice vor deveni mai instabile în punctele în care se întâlnesc plăcile tectonice ale superputerilor”, subliniază raportul, elaborat de Forumul Economic Mondial.

„Dezvoltarea mai multor vaccinuri ar putea prefigura începutul relansării după criza Covid-19, dar fisurile structurale pe care criza le-a exacerbat, cu impact asupra bunăstării individuale, rezistenței societale şi stabilităţii mondiale, riscă să genereze o relansare profund inegală”, concluzionează raportul citat de Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

International Energy Agency și-a redus estimările privind cererea de petrol din 2021

International Energy Agency (IEA) și-a redus estimările privind cererea de petrol din 2021, în condițiile în care noile blocaje Covid influențează vânzările de combustibili, arată CNBC.

CECCAR FM

Publicat

pe

IEA a declarat că se așteaptă ca pe piața petrolului cererea să își revină cu 5,5 milioane de barili pe zi, până la 96,6 milioane de barili în acest an, ceea ce înseamnă o revizuire în scădere cu 0,3 milioane de barili față de evaluarea de luna trecută, după o prăbușire fără precedent de 8,8 milioane de barili pe zi anul trecut, când pandemia a afectat puternic piețele mondiale.

Agenția energetică cu sediul la Paris a declarat că preconizează că majorarea cererii de petrol se va diminua ușor în primele trei luni ale anului, ca urmare a restricțiilor suplimentare de călătorie. În aceste condiții IEA ți-a redus prognoza pentru creșterea cererii de petrol în primul trimestru la 94,1 milioane de barili pe zi. „Lansarea globală a vaccinurilor pune fundamentele pe o traiectorie mai puternică în acest an, atât cererea, cât și oferta revenind pe creștere, după colapsul fără precedent din 2020”, a declarat IEA în raportul său.

Prețurile petrolului s-au majorat în ultimele săptămâni, susținute de optimismul legat de lansarea vaccinului Covid și de reducerea surpriză a producției de petrol din Arabia Saudită. Cu toate acestea, ritmul relativ lent al vaccinărilor a ridicat îndoieli cu privire la cât de repede se pot recupera economiile.

Petrolul Brent s-a tranzacționat marți dimineață la 55,26 dolari pe baril, în creștere cu peste 0,9%, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate s-au situat la 52,51 dolari, cu aproximativ 0,3% mai mari.

Ambele valori de referință au scăzut cu peste 2,2% în sesiunea precedentă, înregistrând cea mai slabă performanță zilnică din 21 decembrie.

Săptămâna trecută, OPEC a menținut neschimbată prognoza pentru 2021 privind cererea mondială de petrol. Grupul de 13 membri a anticipat creșterea cererii cu 5,9 milioane de barili pe zi pe an, până la 95,9 milioane bpz, potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending