Connect with us

ECONOMIE

Rata anuală a inflaţiei a reînceput să urce în ianuarie şi a ajuns la 3,32%

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a crescut în ianuarie la 3,32%, de la 3,27% în decembrie, după patru luni consecutive de scădere, în condiţiile în care cartofii s-au scumpit cu 10,02% în ultima lună, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În decembrie 2018, cartofii erau deja mai scumpi cu 39,64% faţă de decembrie 2017, transmite News.ro.

În decembrie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie.

În ianuarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,77%, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 3,29%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,71%.

Faţă de decembrie, printre cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în ianuarie, la cartofi (10,02%), alte legume şi conserve de legume (7,88%) şi fructe proaspete (3,91%).

În decembrie 2018, faţă de decembrie 2017, printre cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la cartofi (39,64%), alte legume şi conserve de legume (23,46%), transportul aerian (23,44%), serviciile poştale (21,54%) şi gaze naturale (16,61%).

În ianuarie, preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a crescut, faţă de decembrie, cu 0,64%. 

Banca Naţională a României (BNR) a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020, în contextul în care anticipaţii inflaţioniste pot fi rapid deteriorate în viitor, iar OUG-ul anunţat de Guvern la finalul anului trecut pune deja presiune pe inflaţie, a anunţat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

Valoarea totală tranzacționată la bursă în primele nouă luni din 2020 a crescut cu 56%

CECCAR FM

Publicat

pe

Valoarea totală tranzacționată pe piața BVB și SMT a atins nivelul de 12,69 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în creștere cu 56,27% comparativ aceeași perioadă a anului 2019, iar numărul de tranzacții derulate la BVB a crescut cu 69,14% în perioada de referință. La 30 septembrie 2020, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a atins nivelul de 134,6 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 26% comparativ cu finalul anului 2019.

Piețele financiare au fost afectate de pandemia COVID-19, care a influențat evoluțiile macroeconomice și financiare pe tot parcursul anului 2020. Noul context a generat un comportament febril în rândul investitorilor și a adus provocări fără precedent pentru factorii de decizie politică.

Toți indicii bursei românești au înregistrat evoluții negative, corecțiile fiind de peste 6%, în primele nouă luni ale anului 2020, comparativ cu 31 decembrie 2019, înainte de izbucnirea crizei generată de pandemia COVID-19. Indicele BET, de referință pentru piața locală de capital, ce surprinde evoluțiile celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, a avut o scădere de 9,7% la 30 septembrie 2020, comparativ cu finalul anului 2019.

În primele nouă luni ale anului 2020, valoarea tranzacțiilor cu titluri de stat a crescut față de aceeași perioadă a anului 2019, înregistrând un nivel de aproximativ 1,25 miliarde lei. Acțiunile rămân clasa dominantă de active financiare, cu o pondere de 77,73% din totalul valorii tranzacționate la BVB în primele nouă luni ale anului 2020.

La finele lunii septembrie 2020, pe piața BVB își desfășurau activitatea un număr total de 27 de intermediari, dintre care 16 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), 4 instituții de credit locale și 7 entități autorizate în alte state membre UE. De asemenea, în cadrul SMT au activat la finalul lunii septembrie 2020 un număr total de 20 de intermediari, din care 15 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), 4 instituții de credit locale și o firmă de investiții autorizată într-un alt stat membru UE.

Prin urmare, cei mai activi intermediari pe BVB (piața reglementată și SMT) au fost SSIF-urile, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 16 miliarde de lei. Intermediarii locali (SSIF și instituțiile de credit) au realizat aproximativ 83% din valoarea totală intermediată.

La 30 septembrie 2020 își desfășurau activitatea în România un număr de 18 societăți de administrare a investițiilor (SAI), 83 fonduri deschise de investiții (FDI), 26 fonduri închise de investiții (FÎI), 5 societăți de investiții financiare (SIF), Fondul Proprietatea și 4 depozitari.

Numărul investitorilor în fondurile închise de investiții este mult mai scăzut decât cel al investitorilor în FDI. La finele lunii septembrie 2020, numărul investitorilor în FDI s-a diminuat față de sfârșitul anului 2019 cu 9.509 de investitori, iar numărul investitorilor în FÎI se situa la 88.600 investitori (cei mai mulți 88.314 persoane sunt investitori persoane fizice).

Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din România este de 39,49 miliarde lei la data de 30 septembrie 2020, în creștere cu circa 2% comparativ cu trimestrul anterior. O analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că, în primele nouă luni ale anului 2020, activele totale ale fondurilor deschise de investiții s-au diminuat cu aproximativ 18% față de finele lunii decembrie 2019. Fondurile închise de investiții și societăți de investiții financiare au înregistrat o diminuare a activului total de circa 10% față de finalul anului 2019.

La data de 30 septembrie 2020, activele nete cumulate ale SIF au înregistrat o scădere de aproximativ 10%, comparativ cu sfârșitul anului 2019, în timp ce valoarea totală a activelor nete administrate de Fondul Proprietatea era de 9,91 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 17%. Activele FP erau concentrate preponderent în România, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Bitcoin își extinde pierderile și se îndreaptă spre cea mai slabă săptămână din martie 2020

Bitcoin a scăzut puternic vineri și se îndrepta către cea mai puternică scădere săptămânală din luna martie 2020, relatează Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Cea mai populară criptomonedă a lumii a scăzut cu mai mult de 5%, până la minimul a aproape trei săptămâni, de 28.800 dolari pe piețele asiatice, înainte de a se opri la circa 30.000 de dolari. Bitcoin a pierdut 15% până acum săptămâna aceasta, cea mai mare scădere de la prăbușirea de 33% în martie.

Traderii au declarat că un raport postat pe Twitter de BitMEX Research și care sugerează că o parte dintr-un bitcoin ar fi putut fi cheltuit de două ori, ar fi afectat încrederea în tehnologia care stă la baza clasei de active.

Bitcoin este acum cu aproximativ 30% sub recordul de 42.000 de dolari pe care l-a atins în urmă cu două săptămâni, pierzând teren pe fondul îngrijorărilor din ce în ce mai mari că devine una dintre numeroasele bule ale pieței financiare și că atrage atenția autorităților de reglementare.

În timpul unei audieri a Senatului SUA, marți, Janet Yellen, alegerea președintelui Joe Biden pentru șefia Trezoreriei SUA, și-a exprimat îngrijorarea că criptomonedele ar putea fi utilizate pentru finanțarea activităților ilegale.

Declarația a urmat săptămâna trecută unui apel al președintelui Băncii Centrale Europene Christine Lagarde pentru reglementarea globală a bitcoin, informează Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

CE propune prelungirea cadrului temporar pentru ajutoarele de stat până la finele acestui an

Comisia Europeană (CE) a trimis statelor membre, spre consultare, un nou proiect de propunere vizând extinderea, până la data de 31 decembrie 2021, a domeniului de aplicare a cadrului temporar privind ajutoarele de stat, pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de coronavirus, informează DPA, preluată de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020, pentru a oferi mai multe posibilități de a se obține sprijin public pentru cercetarea, testarea și producerea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de coronavirus, precum și pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a extins a doua oară domeniul de aplicare a cadrului temporar pentru a include măsuri de recapitalizare și de datorie subordonată.

„Pe măsură ce al doilea val al pandemiei de coronavirus continuă să ne afecteze profund viețile, companiile din Europa au nevoie de sprijin suplimentar pentru a depăși criza. De aceea, propunem să prelungim cadrul temporar pentru ajutoarele de stat până la 31 decembrie 2021 și să creștem sumele puse la dispoziția companiilor”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

Propunerea Executivului comunitar ține cont de reacțiile primite de la statele membre prin intermediul unui sondaj lansat de Comisie în luna decembrie 2020 cu privire la implementarea cadrului temporar pentru ajutoarele de stat.

Statele membre au acum posibilitatea de a formula observații cu privire la proiectul de propunere a Comisiei.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending