Rețele sociale

ECONOMIE

Piața auto a crescut în primele patru luni

Radio CECCAR FM

Piața auto și-a consolidat așteptările pentru un al șaselea an consecutiv de creștere, cu un rezultat foarte bun din luna aprilie (+35,5% comparativ cu luna martie a acestui an), evoluția la 4 luni consemnând o creștere de 12,4%, informează APIA, potrivit Mediafax.

Pe plan european însă, după primele patru luni din 2019, se înregistrează volume mai mici ale vânzărilor de autoturisme noi, care au scăzut cu 3,7% comparativ cu 2018. Această scădere este determinată în special de țările EU15, care au și cea mai mare pondere în totalul pieței UE. Relevant pentru acest punct al analizei este faptul că aprilie 2019 este a 8-a lună consecutivă de scădere a pieței europene, comparativ cu luna similară a anului anterior (evoluție explicabilă pentru ultima parte a anului trecut de trecerea la cerințele de omologare WLTP). Principalele țări din UE care, împreună, acoperă cca. 75% din piața, înregistrează, după 4 luni, următoarea evoluție: Franța -0,4%, Germania -0,2%, Italia -4,6%, Spania -4,5% și UK –2,7%.

În continuare, în România, vânzările sunt susținute, în principal, de către persoanele juridice care acoperă 62% din totalul achizițiilor de autoturisme realizate în primele patru luni ale lui 2019. Este însă de remarcat faptul că numărul de autoturisme achiziționate de către persoanele fizice în aceste prime patru luni (18.177 unități) este cu 18,1% superior celui din perioada similară a anului trecut (15.395 unități), chiar dacă, în 2018, Programul Rabla a demarat cu 1 lună mai devreme; ca urmare, și ponderea persoanelor fizice a crescut de la 36% în 2018 la 38% în 2019.

În ceea ce privește autoturismele rulate, în primele patru luni ale anului 2019 au fost înmatriculate 145.823 unități, cu 7,2% mai puține decât în 2018, dar și pe structură de vârstă îmbunătățită (cele cu vârstă mai mare de 12 ani înregistrând, pe un volum important, o scădere de 13,0%).

Producția Ford România după primele 4 luni din 2019 (46.736 unități), este cu 3,1% mai mare comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior. În ceea ce privește exportul de autoturisme Ford realizat în primele 4 luni din 2019, respectiv 46.500 unități, și acesta înregistrează volume superioare anului anterior (+ 1,5%).

Luna aprilie 2019 consemnează un volum al vânzărilor în creștere (+27,1%) comparativ cu luna similară a anului trecut, pe fondul decalării cu o lună a Programului Rabla. Ca urmare, în primele patru luni ale anului 2019 au fost vândute cu 10,9% mai multe autovehicule, pe un volum total de 57.483 unități, din care 48.464 autoturisme (în creștere cu 12,4%) și 9.019 vehicule comerciale (în creștere cu 3,4%).

Topul pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) este condus de către Dacia, cu 15.404 unități, urmată de către Volkswagen, cu 5.221 unități și Renault 5.010 unități, Dacia conducând topul la categoria autoturisme, iar Ford la cea de vehicule comerciale ușoare.

La autoturisme, topul pe mărci are pe primul loc Dacia, cu 14.466 unități (29,8% cotă de piață, pe un volum în creștere cu 10,8% față de 2018), urmată de Volkswagen cu 4.564 unități (9,4% cotă de piață, volume în scădere cu 0,2% față de 2018); Renault 4.521 unităţi (9,3% din total piață, volume în creștere cu 41,7%), Skoda 3.884 unități (8,0% cotă de piață, volume mai mici cu 3,1%) și Ford 3.360 unități (6,9% cotă de piață, volume mai mari cu 11,2%).

Pe modele, cu cele 5.324 unități vândute, Dacia Logan este cel mai bine vândut model în primele patru luni din 2019, urmat de Dacia Sandero cu 3.411 unități, Dacia Duster 3.410 unități, Renault Clio 2.430 unități și Skoda Octavia 1.489 unități.

Analizând segmentarea pe clase, consemnăm o evoluție mixtă pentru primele patru luni ale anului 2019, astfel: creșteri pe segmentele B (+26,7%), Sport (+24,3%), SUV (+21,3%), MPV (+8,5%), E (+5,2%), C (+2,9%) și scăderi pe F (-39,7%), A (-25,8%) și D (-13,6%).

În funcţie de tipul de combustibil, primele patru luni ale lui 2019 consemnează un raport favorabil autoturismelor cu motoare pe benzină, care dețin un procent de 70,1% din total, semnificativ mai mare comparativ cu ponderea pe care o aveau în primele patru luni ale lui 2018 (57,0%).

Dintre primele 10 mărci / modele cele mai vândute, 7 mărci și respectiv 9 modele au o pondere a vânzărilor cu motorizări pe benzină peste această medie (70,1%).

La diesel, 8 mărci și respectiv, 8 modele au o pondere a vânzărilor de autoturisme peste ponderea medie pieței (26,9%). În schimb, la categoria vehicule comerciale ușoare, ponderea motorizărilor diesel, reprezintă 96,4% din total.

În ceea ce privește autoturismele “verzi“ (electrice și hibride), ponderea acestora continuă să crească, ajungând să dețină, în primele patru luni ale lui 2019, o cotă de piață relativ importantă, respectiv 2,9% (anul trecut au avut o pondere de 2,3%). Pe categorii, consemnăm o creștere de 52,1% la autoturismele electrice 100% și o scădere de 43,8% la cele plug-in. Pe de altă parte, autoturismele hibride înregistrează o creștere de 53,1%. În plus, având în vedere evoluția foarte bună din prima lună a Programului Rabla Plus în acest an – numărul persoanelor fizice care s-au înscris pentru achiziția unei mașini electrice, a crescut comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut și este de așteptat ca în anul 2019 să se consemneze un nou record al vânzărilor de automobile electrice în Romania.

Această evoluție constant pozitivă din ultimii ani demonstrează faptul că stimulentele de care autoturismele „verzi” beneficiază prin Programul Rabla Plus, facilitează o rapidă penetrare pe piață a acestora. Ca atare, în măsura în care stimulentele acordate pentru această categorie de autovehiculule se vor menține, este de așteptat ca cererea să aibă o creștere continuă, an de an, fapt ce va alimenta interesul constructorilor globali de astfel de autovehicule pentru România.

În funcție de culoarea preferată, alb și gri domină în continuare cererea, acestea înregistrând, în primele patru luni ale lui 2019, 27,8% și respectiv, 24,0% din totalul preferințelor. Urmează albastru cu 17,4% și negru cu 10,0%.

O altă analiză este și evoluția autoturismelor cu tracțiune integrală (4×4). Acestea reprezintă 19,6% din totalul livrărilor realizate în primele patru luni ale lui 2019, pe un volum total de 9.517 unități, în creștere cu doar 0,1% față de 2018 (mult sub creșterea medie a pieței, care a fost +12,4%).

În funcție de țara de proveniență a autoturismelor, situația se prezintă astfel: România 29,6%, Germania 19,1%, Cehia 10,2%, Turcia 10,0% și Spania 8,2%.

În acest context, vânzările de autoturisme din producția autohtonă au crescut în aceste prime patru luni din 2019 cu 14,3% comparativ cu perioada similară din 2018, în timp ce vânzările de autoturisme din import au înregistrat o creștere de 11,6%.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending