Connect with us

ECONOMIE

BNR modifică Regulamentul privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

CECCAR FM

Publicat

pe

Băncile vor trebui să obțină, în relația cu o persoană fizică, să obțină informații privind datele acestuia, fondurile, precum și despre potențialii beneficiari, arată proiectul Regulamentului privind prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, pus în dezbatere de BNR, potrivit Mediafax.

Banca va trebui să colecteze numele prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul, data și locul nașterii, codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar, adresa la care locuiește clientul, cetățenia, ocupația și, după caz, numele angajatorului ori natura activității proprii, numărul de telefon, fax, adresa de poștă electronică, dacă există, scopul și natura relației de afaceri, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relației de afaceri, informații referitoare la beneficiarul real, dacă este diferit de client, respectiv numele și prenumele, data nașterii, seria și numărul actului de identitate și informații din care să rezulte factorii de risc specifici acestuia, încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

(2) La efectuarea tranzacțiilor ocazionale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. …, instituțiile obțin informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – e), lit. j) și cele de la lit. k).

În situația în care un client persoană fizică este reprezentat în relația cu instituția de o altă persoană, care acționează ca reprezentant legal, împuternicit, curator, tutore sau în orice altă calitate, instituția trebuie să obțină și să verifice și informațiile și documentele corespunzătoare cu privire la identitatea reprezentantului, precum și, după caz, cele referitoare la natura și limitele împuternicirii.

În relația cu o persoană juridică, banca trebuie să colecteze cel puțin informații privind: a) denumirea; b) forma juridică; c) codul de identificare fiscală și/sau numărul de înregistrare de la registrul comerțului sau informația echivalentă pentru persoanele juridice străine; d) sediul social și, dacă este cazul, sediul unde se situează centrul de conducere și de gestiune a activității statutare; e) numărul de telefon, fax, adresa de poștă electronică, după caz; f) tipul și natura activității desfășurate; g) identitatea persoanelor care sunt împuternicite să reprezinte clientul în relație cu instituția sau, în absența unor astfel de persoane, identitatea persoanelor investite cu competența de a conduce și reprezenta clientul, precum și puterile acestora de angajare a entității; h) scopul și natura relației de afaceri; i) informații referitoare la beneficiarul real, respectiv numele și prenumele, data nașterii, seria și numărul actului de identitate și informații din care să rezulte factorii de risc specifici acestuia; j) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

Instituțiile vor verifica identitatea clienților pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obținut pe cale ilicită sub un nume fals, cum sunt documentele de identitate care includ o fotografie a titularului, emise de o autoritate oficială sau, după caz, documentele emise de registrul comerțului sau o structură echivalentă din care rezultă existența legală a persoanei juridice sau entității fără personalitate juridică ori prin mijloacele de identificare electronică.

Proiectul „Regulamentului privind prevenirea și combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului” propune adaptarea prevederilor din Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind cunoașterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului la cerințele din noua directivă în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului – Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.

Proiectul de regulament vizează, în linie cu competențele Băncii Naționale a României atribuite potrivit proiectului de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reglementarea cerințelor referitoare la realizarea și actualizarea de către instituțiile supravegheate de banca centrală a evaluării de risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului și a metodologiei aferente, politica instituțională pentru administrarea și diminuarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului, normele de cunoaștere a clientelei, specificitățile sectoriale referitoare la măsurile de cunoaștere a clientelei, regimul terțelor părți utilizate pentru identificarea clientelei, cadrul de administrare și personal, măsuri de control și supraveghere.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

CFA: tendinţă de creştere a inflaţiei în următoarele 12 luni

Majoritatea analiştilor financiari văd o tendinţă de creştere a inflaţiei în următoarele 12 luni, la o medie de 2,64%, şi un curs de schimb în urcare, la o medie de 4,98 lei/euro, potrivit unei analize a CFA România.

CECCAR FM

Publicat

pe

În cazul evoluţiei dobânzilor părerile sunt împărţite în mod egal între ei care văd majorare şi stagnare, media prognozată a Robor la 3 luni fiind de 2,18%.

Conform celor mai recente date statistice, rata inflaţiei se situa la 2,06% la finele lui 2020. Cursul de schimb afişat de BNR este de 4,87 lei/euro, iar Robor la 3 luni este de 1,56%.

Indicatorul de Încredere Macroeconomica al Asociației CFA Romania a înregistrat în luna decembrie 2020 valoarea de 50,4 puncte, un plus de 5,9 puncte față de valoarea înregistrata în luna noiembrie 2020, dar cu 11 puncte sub decembrie 2019.

În opinia analiştilor, cele mai mari riscuri pentru economie sunt în prezent legate de evoluția crizei induse de coronavirus şi de deficitul bugetar.

În ceea ce priveşte evoluţia economiei, jumătate din analiştii participanţi la sondaj cred că impactul pandemiei se va menţine până în T3 2021, iar un sfert cred că termenul va fi T4.

În medie, membrii CFA prognozează o creştere de 3,3% a PIB în 2021 şi un deficit bugetar de 6,9% din PIB, potrivit Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Datoria populaţiei a crescut cu 8 mld. lei într-un an, iar datoria firmelor s-a majorat cu 3,3 mld.

Populaţia din România avea la sfârşitul primelor nouă luni din 2020 o îndatorare totală de 168,7 mld. lei (35 mld. euro), mai mare cu 8 mld. lei, respectiv cu 5% faţă de nivelul din nouă luni din 2019, arată datele BNR citate de ZF.

CECCAR FM

Publicat

pe

Îndatorarea companiilor a făcut într-un an un salt de 3,3 mld. lei, respectiv de 1,6% comparativ cu 2019, până la 211,75 mld. lei (43,9 mld. euro), potrivit datelor BNR.

Ascensiunea îndatorării populaţiei a fost influenţată în ultimii ani de majorarea creditării bancare (în special ipotecare), care reprezintă cea mai mare parte a îndatorării populaţiei.

Datoria totală a populaţiei şi companiilor a ajuns la sfârşitul primelor nouă luni din 2020 la 380,45 mld. lei, fiind cu 11,3 mld. lei, respectiv cu 3,07% peste nivelul din acelaşi interval din 2019.

Comparativ cu sfârşitul lui 2019, îndatorarea companiilor s-a majorat în nouă luni din 2020 cu doar 0,83 mld. lei (+0,4%), în timp ce îndatorarea persoanelor fizice a crescut cu 5,5 mld. lei, respectiv cu 3,3%.

Urmărind evoluţia îndatorării în raport cu nivelul din septembrie 2008, când efectele crizei financiare şi economice anterioare au început să-şi facă simțită prezenţa pe piaţa românească, se observă că îndatorarea populaţiei a crescut cu 64,4 mld. lei, respectiv cu 61,8%. Îndatorarea companiilor a crescut mai lent faţă de 2008, cu 48,6 mld. lei, respectiv cu 29,8%.

Raportată la PIB, datoria totală a populaţiei a oscilat în jurul a 16%, în timp ce ponderea datoriei companiilor în PIB este de circa 20%, iar datoria cumulată retail şi corporate reprezintă aproximativ 36% din PIB, transmite Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Bursele globale cresc după planul de stimulare american în valoare de 1,9 trilioane de dolari

Bursele globale au crescut aproape de zona recordurilor, întrucât optimismul față de planul de stimulare american în valoare de 1,9 trilioane de dolari a depășit îngrijorările generate de cazurile crescânde de COVID-19 și întârzierile în aprovizionarea cu vaccinuri, anunță Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Bursele europene au deschis în creștere, cu indicele paneuropean STOXX 600 mai mare cu 0,3%. Cele mai importante 50 de acțiuni au crescut, de asemenea, cu 0,3%.

Indicele german DAX a crescut cu 0,2%, indicele FTSE MIB din Italia s-a majorat cu 0,6%, iar FTSE 100 din Marea Britanie cu 0,1%. IBEX din Spania și CAC 40 din Franța au înregistrat minusuri de 0,1% fiecare.

Un raliu al acțiunilor din tehnologie americane de vineri a ajutat la creșterea omologilor lor din Asia și Europa. Un coș european de acțiuni tehnologice a câștigat 1,2%. În Asia, gigantul tehnologic chinez Tencent a crescut cu 11%. Indicele All Country World MSCI, care urmărește acțiuni din 49 de țări, a crescut cu 0,3%.

Vineri, Dow Jones a scăzut cu 0,57%, S&P 500 a pierdut 0,30%, iar Nasdaq a adăugat 0,09%. Cei trei indici principali din SUA au închis săptămâna pe plus, cu Nasdaq în creștere cu peste 4%.

Cel mai amplu indice MSCI al acțiunilor Asia-Pacific cu excepția Japoniei a crescut la 726,46, aproape de maximul record de 727,31 de săptămâna trecută. Indicele a crescut cu aproape 9% până acum în ianuarie, și este pe cale să încheie a patra lună de creștere consecutivă. Japonezul Nikkei a urcat cu 0,7%.

Sentimentele piețelor au adus presiuni suplimentare asupra dolarului, care a scăzut cu 0,1% până la 90,163 față de un coș de valute. Euro a fost plat la 1,2167 dolari, în timp ce lira sterlină a crescut la 1,3697 dolari.

Petrolul Brent a câștigat 0,65% până la 55,77 dolari pe baril, iar țițeiul american a crescut cu 0,75% până la 52,66 dolari. Aurul a scăzut cu 0,1%, până la 1.850 dolari pe uncie, informează Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending