ECONOMIE
România are a cincea cea mai atractivă piaţă manufacturieră din Europa
România are a cincea cea mai atractivă piaţă de producţie din Europa şi ocupă locul 12 la nivel mondial, potrivit studiului Manufacturing Risk Index 2019, realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield, transmite Mediafax.
Cushman & Wakefield a analizat 48 de ţări din regiunile EMEA, America şi Asia-Pacific în funcţie de 20 de criterii ce ţin de condiţiile de piaţă, costuri şi riscuri, România fiind extrem de competitivă la capitolele costuri şi condiţii de piaţă. Astfel, la nivel european, piaţa de producţie românească este depăşită doar de Cehia, Polonia, Lituania şi Ungaria, în timp ce la nivel mondial cele mai atractive pieţe industriale sunt China, Statele Unite ale Americii, Taiwan, India şi Canada.
Într-un clasament în care se dă o pondere mai mare costurilor (de 60% faţă de 40% în scenariul de bază), România ocupă a doua poziţie, fiind depăşită doar de Lituania. În schimb, în scenariul în care ponderea riscurilor este ridicată la 60% (faţă de 20% în scenariul de bază), România se situează pe locul 16 în topul european.
„Întrucât transportul are o pondere de 50% în costul logistic actual pentru ca un produs să ajungă de la producător până la destinatarul final, sunt luate în calcul soluţii eficiente pentru minimizarea timpului şi a costurilor de livrare. Astfel, se creează noi poluri de transport global, România fiind propusă ca până în 2025 să facă parte din coridorul “Silk Road by Sea in CEE”, parte a traseului amplu care pleacă din China pe mare şi ajunge în Europa. Astfel de proiecte vor creşte atractivitatea României ca poartă de intrare în Europa, cu impact direct în dezvoltarea pieţei logistice şi industriale”, spune Rodica Târcavu, Partener, Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
Cu un nivel al chiriilor contractuale pentru spaţiile industriale şi logistice cuprins între 3,6 şi 4,1 euro/mp/lună, România este una dintre cele mai competitive pieţe la nivel european, în timp ce nivelul salarial, calculat de Eurostat la un nivel mediu de 6,9 euro/oră, este cu 75% sub media Uniunii Europene (27,4 euro/oră).
În prezent, cele mai importante schimbări în piaţa industrială locală sunt legate de disponibilitatea forţei de muncă şi de tendinţa de automatizare a depozitelor actuale sau a celor în curs de dezvoltare. Investitorii şi beneficiarii finali caută să-şi deschidă sau extindă capacităţile de producţie în oraşe în care au acces la o forţă de muncă mai vastă şi calificată şi unde se pot dezvolta sănătos pe termen lung. Proiectele sunt analizate minuțios, în funcţie de planurile de producţie viitoare, care de multe ori depăşesc aria de deservire a ţării, volume mari din respectivele activităţi fiind destinate exporturilor în Europa, dar şi pe alte continente.
Consultanţii Cushman & Wakefield consideră că producţia globală a intrat într-o etapă marcată de influenţa tehnologiei şi inovației, atât asupra proceselor manufacturiere, cât şi asupra lanțului logistic. Elemente precum naționalismul şi protecţionismul, concretizate prin Brexit sau războiul comercial dintre China şi Statele Unite, au rolul de a influenţa substanţial fluxurile de mărfuri la nivel mondial, în timp ce ţările care investesc în platforme de infrastructură care facilitează circulaţia mărfurilor înspre şi dinspre liniile de producţie vor continua să ocupe primele poziţii în topul atractivităţii.
Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanță imobiliară pe piața locală, activând în toate segmentele pieței imobiliare, inclusiv pe piața rezidențială.
ECONOMIE
Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii
În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.
ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine: ▪ OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.
În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.
În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic.
Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.
Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.
Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.
ECONOMIE
APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.
Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.
Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.
ECONOMIE
InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile
Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.
Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.
„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.
Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.
Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.
-
ECONOMIEacum 4 zile
Bulgaria și România, cele mai mari creșteri în UE ale prețului la carne în ultimul an
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 09.04.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF: Program de conformare voluntară în domeniul serviciilor de înfrumusețare
-
ECONOMIEacum 4 zile
România, printre țările UE cu o creștere puternică a vânzărilor cu amănuntul în luna februarie
-
ECONOMIEacum o zi
Capitala României va găzdui o nouă ediție a conferinței de tehnologie How to web
-
ECONOMIEacum 3 zile
Conferința națională a CECCAR. Analize și perspective
-
ECONOMIEacum o zi
BNR lansează monede cu tema 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 8 aprilie 2024