Rețele sociale

ECONOMIE

Piața electro-IT a crescut cu 6% în trimestrul II 2019

Radio CECCAR FM

Piața electro-IT a înregistrat o creștere de 6% în cel de-al doilea trimestru al anului, electrocasnicele mari și mici și electronicele fiind cele mai performante sectoare, conform rezultatelor GfK TEMAX pentru România, citate de Mediafax.

La nivelul întregii piețe, rezultatele trimestrului al doilea sunt pozitive, cu un avans de aproape 6%, până la 737 de milioane de euro. Cel mai mare sector al pieței, cel de telecom, a avut un avans de aproape 4%, atingând valoarea de 322 milioane de euro. Electrocasnicele mari și mici au avut performanțe bune, ca și în trimestrele anterioare, de peste 16% pentru fiecare sector, cu valori absolute de 155 si, respectiv, 53 de milioane de euro.

Electronicele marchează o creștere de peste 11%, până la 109 milioane de euro, în timp ce aparatele foto rămân în zona negativă cu -7,5% și 5 milioane de euro în vânzări absolute. Tendința similară pentru IT, cu o scădere de 10,5%, până la valoarea de 86 milioane de euro, ca și pentru echipamente de birou, cu vânzări de 7 milioane de euro, cu peste 10% mai puțin față de al doilea trimestru din 2018.

Piața de telecom a crescut în mare parte datorită performanței foarte bune a telefoanelor smart cu ecran mare. Fabletele (telefoane smart cu ecran >5,6 inch) au avut cea mai bună performanță în categorie și în T2 2019: avans de peste 93% și 266 milioane de euro vânzări. Telefoane mobile clasice (cu butoane) și smart (cu ecran mai mic de 5,6 inch) au scăzut cu peste 76%, la 38 milioane de euro. Core wearables au avut a doua cea mai bună performanță după fablete, cu creștere de 66%, până la 10 milioane de euro, iar căștile au marcat 8 milioane de euro în vânzări, reprezentând o majorare de aproape 25% față de T2 2018.

Influența programului Rabla se face simțită în al doilea trimestru al anului pe piața electrocasnicelor. Avansul vânzărilor la mașinile de spălat rufe a fost de 21,5%, până la valoarea de 45 de milioane de euro. Pentru uscătoarele de rufe avansul vânzărilor a fost de aproape 65%, până la 3 milioane de euro, în timp ce mașinile de spălat vase au înregistrat vânzări de 8 milioane de euro, cu 31% mai mult față de T2 2018.

Ca valoare absolută, frigiderele au fost în top, cu vânzări de 50 de milioane de euro și creștere de 17%. Cuptoarele cu microunde au avut si ele o evoluție bună de 18 procente, până la 5 milioane de euro, la fel ca și aparatele de gătit (aragazuri și cuptoare), cu un plus de peste 9% și 23 de milioane de euro. Vânzările de congelatoare au avansat cu aproape 8%, până la 7 milioane de euro, în timp ce vânzările de hote au atins 5 milioane de euro, cu 5% mai mult față de aceeași perioada din 2018.

Vânzările de televizoare au atins în trimestrul doi o creștere de peste 14%, până la 96 de milioane de euro. Vânzările de boxe s-au majorat cu peste 23%, până la 2 milioane de euro, în vreme ce boxele portabile au marcat un ritm de creștere de mai bine 5%, până la 3 milioane de euro. Restul categoriilor au fost în teritoriu negativ, cu o scădere masivă pentru camere video de peste 47%, dar și pentru console și căști, de aproape 12%, până la valoarea de 4 milioane euro, respectiv 1 milion de euro.

Aceeași scădere accentuată pentru computere în T2 2018 față de perioada similară a anul trecut: aproape -27% și vânzări absolute de 13 milioane de euro. Pentru laptopuri scăderea este de peste 7%, până la 47 milioane de euro, în timp ce tabletele au ajuns la 9 milioane de euro, cu mai bine de 16% mai puțin față de T2 2018. Monitoarele au marcat o scădere de aproape un procent și o valoare de 9 milioane de euro.

Perioada a fost bună pentru camerele video, cu o creștere de aproape 13% până la 2 milioane de euro. O performanță bună au avut-o și vânzările de mouși, cu un plus de mai bine de 3% și 3 milioane de euro și de tastaturi, cu o creștere de 1,6%, până la 2 milioane de euro.

Aparatele de călcat verticale cu aburi și friteuzele au performat foarte bine în trimestrul doi, cu creșteri de aproape 163%, respectiv, 103%, până la valoarea de 1 milioane de euro fiecare. Espresoarele de cafea au realizat vânzări de 9 milioane de euro, în creștere cu 30% față de perioada similară din 2018. Aspiratoarele și-au majorat vânzările cu 24,5%, atingând 15 milioane de euro, în timp ce uscătoarele de păr au avut un ritm de creștere de peste 23%, până la vânzări de 2 milioane de euro. Aparatele de coafat părul au avut un avans de peste 12% și vânzări de 3 milioane de euro.

Alte categorii în creștere au fost aparatele de tocat carne, +12% și două milioane de euro, aparatele de bărbierit cu un plus de 5% și 6 milioane de euro, fiarele de călcat clasice și aparatele de preparat mâncarea, cu un plus de aproape 4% și 6 milioane de euro fiecare și aparatele de tuns părul, peste +2% și 1 milion de euro în vânzări absolute.

Pentru acest trimestru, doar storcătoarele de fructe au fost în zona negativă, cu un minus de aproape 20%, până la 1 milion de euro.

Imprimantele sunt pe un trend descendent accentuat, de peste -10%, până la 7 milioane de euro.

În trimestrul al doilea, camerele digitale au scăzut cu 7,5%, iar vânzările absolute au fost de 5 milioane de euro.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending