Rețele sociale

ECONOMIE

Aurul a depăşit valoarea de 1.500 de dolari per uncie

Radio CECCAR FM

Tranzacționându-se într-un interval foarte limitat din 2013 încoace, aurul a depășit în sfârșit pragul de sus, iar cererea mare din partea investitorilor l-au dus deocamdată la peste 1.500 dolari/uncie pentru prima dată din aprilie 2013 încoace, arată o analiză a Saxo Bank, citată de Mediafax.

Avântul puternic a fost determinat de uniformizarea în sens descrescător a randamentelor globale și de faptul că băncile centrale au revenit la relaxarea monetară. În ciuda scăderii generale a bursei, redresarea aurului a alimentat câștiguri puternice în rândul acțiunilor din exploatarea minieră a aurului. ETF-ul GDX, care urmărește principalele companii miniere de exploatare a aurului, a crescut cu 37% de la începutul anului până acum și cu 13,5% doar în acest trimestru.

Scăderea randamentelor globale ale obligațiunilor a avut ca rezultat faptul că obligațiuni globale – în valoare de peste 16 trilioane de dolari, în special din Europa și Japonia – au acum randament mai mic decât zero. Această evoluție ce elimină costul de oportunitate al deținerii aurului, în combinație cu îngrijorările că stocurile globale ar putea avea de suferit în contextul creșterii globale încetinite, a creat un mediu foarte prietenos de investiții pentru aur.

Săptămâna trecută, marja randamentului pentru obligațiunile de trezorerie americane între 2 ani și 10 ani a devenit pentru scurtă vreme negativă pentru prima dată în 12 ani, generând o așa-numită curbă de randament inversată. În trecut, o asemenea evoluție a fost văzută ca fiind un precursor al recesiunii, iar piața a reacționat prin vânzarea aurului și a obligațiunilor la un preț mai mare, în timp ce acțiunile și țițeiul au fost afectate negativ.

Goana după aur din 2019 este evidentă în cererea pentru aur „pe hârtie” prin contracte futures și ETF-uri (Exchange-traded Funds – fonduri tranzacționate la bursă). Fondurile de acoperire au acumulat o expunere aproape record prin contractele futures COMEX pentru aur, în timp ce totalul deținerilor de ETF au trecut printr-o creștere constantă atingând nivelul actual de 77,5 milioane de uncii, un vârf pe șase ani. Aceste evoluții reprezintă unul dintre cei câțiva nori aflați la orizontul actual, căci cresc riscul unor inversări abrupte, cum a fost evoluția de sus în jos de 55 de dolari la aur observată luni când piețele au reacționat la știrile despre posibila calmare a războiului comercial.

Atingând 1485$/uncie, ținta menționată în perspectiva noastră pe T3, aurul a continuat să crească, următoarea țintă din perspectiva tehnică pe termen lung fiind 1587$/uncie, retrasarea de 61,8% a lichidării din perioada 2011 – 2015. În mod clar, piața are nevoie de consolidare, deci orice inversare în cazul obligațiunilor și/sau a puterii dolarului poate crește tentația de a înregistra profituri. La fel cum 1380$/uncie a reprezentat susținerea în urma depășirii din iulie, următorul nivel de susținere pe care să ne concentrăm acum este 1485$/uncie, după cum arată graficul de mai jos.

O scădere sub acel nivel va indica, cel mai probabil, o perioadă de consolidare unde, dintr-o perspectivă de creștere pe termen lung, 1450$/uncie este nivelul cheie de urmărit.

Țițeiul și sectorul energetic în general au avut de furcă în acest trimestru în contextul unei perspective a cererii globale în scădere și al unei creșteri contra-sezoniere a stocurilor de țiței și benzină din SUA. Încă din noiembrie anul trecut, membrii OPEC au redus producția cu peste 3 milioane de barili/zi și în prezent produc cele mai scăzute volume din ultimii cinci ani. Reducerile voluntare, cele mai mari în Arabia Saudită, și reducerile involuntare din Iran și Venezuela, cauzate de sancțiuni, au contribuit, în principal, la această reducere a producției.

Cu toate acestea, la 60$/b, țițeiul Brent rămâne sub nivelurile de care au nevoie majoritatea membrilor OPEC pentru a acoperi cheltuielile guvernamentale. Succesul limitat al creșterii prețurilor este datorat, deocamdată, concentrării uneori intense a pieței pe perspectiva unei cereri mai scăzute pe măsură ce războiul comercial continuă să afecteze cererea din partea celor mai mari consumatori ai lumii.

Un război comercial prelungit implică riscul determinării unei scăderi a țițeiului Brent, către 50$/b, in timp ce acțiunile orientate către o soluționare ar putea să-l redreseze cu 5-10 dolari. Aceste perspective ajută la explicarea caracterului contradictoriu al pieței actuale, umflând prețul și apoi vânzând ca reacție la știrile legate de tarifele comerciale care vin dinspre Washington și Beijing.

Riscul sezonier pentru stocuri reprezentat de furtunile, uraganele și inundațiile din SUA adaugă, cel mai probabil, încă un nivel de susținere pentru prețul petrolului în săptămânile ce vin. Aceasta doar parțial din moment ce zona de coastă a Golfului american deține cele mai mari facilități de rafinare și procesare a produselor petrochimice și a gazelor, iar exporturile zilnice de petrol și produse din țiței și gaze naturale lichide continuă să crească.

Perspectiva tehnică pentru cuprul de calitate superioară s-a îmbunătățit după ce, în ciuda principiilor fundamentale slabe din ultimele săptămâni, prețul a reușit să mențină susținerea cheie. Perspectiva pe termen scurt a fost influențată de preocupările că războiul comercial ar accelera încetinirea creșterii globale, astfel erodând cererea. Față de aceste preocupări, apar semne de încetinire a creșterii rezervelor până în 2020. O asemenea evoluție, în combinație cu creșterea cheltuielilor de infrastructură ale guvernelor și o poziție scurtă record deținută de investitorii speculativi ne fac să fim optimiști cu privire la perspectivele prețului mediu.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending