Rețele sociale

ECONOMIE

INS: Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în trimestrul al II-lea al anului 2019

Radio CECCAR FM

În trimestrul II 2019, rata locurilor de muncă vacante a fost 1,11%, în scădere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Cele mai multe posturi neocupate sunt în administraţia publică, asistenţă socială, sănătate şi învăţământ, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică, citat de Mediafax.

Numărul locurilor de muncă vacante a fost 55,0 mii, în scădere cu 3,2 mii locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,14 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 6,4 mii.

În trimestrul al II-lea din 2019, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,48%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,39%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (13,3 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,13%. Sectorul bugetar a însumat aproape 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 6,9 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6,5 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 1,3 mii locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, cele mai mici valori, atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,28%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,47 puncte procentuale pentru fiecare în parte), respectiv în transport şi depozitare (-0,46 puncte procentuale). La polul opus, cu cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (+0,43 puncte procentuale), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,34 puncte procentuale).

Cele mai relevante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-2,0 mii locuri vacante) şi în transport şi depozitare (-1,2 mii locuri vacante).

La polul opus, cele mai relevante creşteri ale indicatorului au fost în hoteluri şi restaurant (+0,8 mii locuri vacante), respectiv în comerţ (+0,6 mii locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în tranzacţii imobiliare (-0,75 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,49 puncte procentuale), iar cea mai relevantă creştere a indicatorului s-a evidenţiat în hoteluri şi restaurante (+0,22 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-4,2 mii locuri vacante), respectiv în învăţământ (-1,4 mii locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri s-au regăsit în comerţ (+0,9 mii locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,5 mii locuri vacante).

În trimestrul II 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupațiile de funcționari administrativi – grupa majoră 4 (1,35%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,25%). Această din urmă grupă majoră de ocupații a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului locurilor de muncă vacante (13,5 mii locuri vacante).

Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,61%, respectiv 2,1 mii locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,93%, respectiv 0,2 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (-0,14 puncte procentuale), în cele de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2, respectiv în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-0,12 puncte procentuale, pentru fiecare în parte).

Creşteri ale indicatorului s-au regăsit în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,32 puncte procentuale) şi de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,14 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai mare scădere s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-1,3 mii locuri vacante). La polul opus, cea mai semnificativă creştere a fost în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+1,3 mii locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au înregistrat scăderi în majoritatea ocupaţiilor, cele mai importante regăsindu-se pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,30 puncte procentuale, respectiv -3,0 mii locuri vacante), urmate de ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-0,28 puncte procentuale, respectiv -1,9 mii locuri vacante). Singurele grupe majore de ocupaţii în care s-au înregistrat creşteri au fost cele de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +1,5 mii locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,52 puncte procentuale, respectiv +0,1 mii locuri vacante).

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending