Rețele sociale

ECONOMIE

Creditul guvernamental s-a majorat în iulie cu 3%, faţă de luna iunie, până la 103 miliarde lei

Radio CECCAR FM

Creditul guvernamental s-a majorat în luna iulie 2019 cu 3,0 la sută faţă de luna iunie 2019, până la 103,061 miliarde lei. La 31 iulie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 4,3 la sută (0,2 la sută în termeni reali) faţă de 31 iulie 2018, transmite Mediafax.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna iulie 2019 cu 1,2 la sută (1,4 la sută în termeni reali) faţă de luna iunie 2019, până la nivelul de 262,641 miliarde lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,2 la sută (1,4 la sută în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 1,1 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 1,1 la sută). Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 7,9 sută (3,7 la sută în termeni reali), pe seama creșterii cu 10,0 la sută a componentei în lei (5,6 la sută în termeni reali) şi a creșterii cu 4,1 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 1,7 la sută).

Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2019 un sold de 391,420 miliarde lei. Faţă de luna iunie 2019, aceasta a crescut cu 0,2 la sută (0,4 la sută în termeni reali), iar în raport cu iulie 2018 masa monetară s-a majorat cu 8,6 la sută (4,3 la sută în termeni reali).

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna iulie 2019 cu 0,3 la sută faţă de luna iunie 2019, până la nivelul de 337,840 miliarde lei și au crescut cu 8,8 la sută (4,5 la sută în termeni reali) faţă de luna iulie 2018.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 0,1 la sută, până la 124,569 miliarde lei, iar faţă de luna iulie 2018 au înregistrat o creştere de 8,5 la sută (4,2 la sută în termeni reali).

Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au crescut cu 0,2 la sută, până la 95,871 miliarde lei. La 31 iulie 2019, depozitele în lei ale altor sectoare s-au majorat cu 4,6 la sută faţă de 31 iulie 2018.

Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, s-au majorat cu 0,4 la sută faţă de luna iunie 2019, până la nivelul de 117,399 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 0,5 la sută, până la 24,801 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 13,0 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 10,4 la sută).

La 31 iulie 2019, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au înregistrat o creştere de 0,9 la sută (1,1 la sută în termeni reali) faţă de luna iunie 2019 (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 0,9 la sută). La 31 iulie 2019, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 15,5 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 12,9 la sută) faţă de 31 iulie 2018.

Depozitele în valută ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au înregistrat o scădere de 0,8 la sută (-0,6 la sută în termeni reali) faţă de luna iunie 2019 (exprimate în euro, depozitele în valută ale altor sectoare au scăzut cu 0,7 la sută). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale altor sectoare exprimate în lei s-au majorat cu 6,7 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor din alte sectoare au crescut cu 4,4 la sută).

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending