Rețele sociale

ECONOMIE

Consiliul Concurenței recomandă extinderea rețelei de distribuție a gazelor, astfel încât să se renunțe treptat la încălzirea cu lemne

Radio CECCAR FM

Consiliul Concurenței recomandă extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, astfel încât să se renunțe treptat la încălzirea cu lemne, ceea ce va conduce la la diminuarea poluării, la economisirea acestei materii prime și, implicit, la reducerea tăierilor ilegale, potrivit unui comunicat al instituției, citat de Agerpres. Recomandarea vine după ce o analiză a autorității de concurență pe piața lemnului de foc a relevat, printre altele, faptul că încălzirea cu gaze este mult mai ieftină. „Astfel, randamentul de transformare a lemnului de foc în energie termică pentru sobe uzuale este, în general, foarte scăzut, respectiv între 20% – 40%, în timp ce randamentul de transformare a energiei electrice și a gazului metan în energie termică ajunge la 99%. Costul pentru obținerea unei gigacalorii folosind lemnul de foc variază între 200 și 349 lei, în timp ce costul pentru gaz metan este între 169,3 – 178,7 lei, în situația unor instalații pentru obținerea energiei termice utilizate, în general, de către populație”, potrivit comunicatului.

Astfel, lemnul de foc este o materie primă scumpă, utilizată preponderent în sobe ineficiente, poluante, încălzirea locuinței fiind de obicei parțială, iar confortul termic redus. Înlocuirea dispozitivelor de încălzire cu unele mai eficiente ar putea constitui o primă etapă a procesului de diminuare a cantității de lemn de foc utilizată pentru încălzire.

Aceasta în condițiile în care lemnul de foc este principala sursă de încălzire în România, numărul gospodăriilor care utilizează lemnul de foc ca mijloc de încălzire fiind de 3,415 milioane, respectiv 45,71% din totalul gospodăriilor înregistrate la nivel național, conform datelor Institutului Național pentru Statistică.

În ceea ce privește mediul rural, numărul locuințelor care utilizează lemnul de foc drept mijloc de încălzire este de 2,773 milioane, ceea ce reprezintă 85% din totalul locuințelor înregistrate în mediul rural.

Consumul de lemn de foc este influențat de dimensiunile locuinței, condițiile meteorologice, de randamentul instalației de încălzire, precum și de gradul de izolare termică a gospodăriei.

În plus, în ultimii ani, prețul lemnului de foc a crescut semnificativ, ca urmare a disfuncționalităților din piață. Astfel, cererea de masă lemnoasă cu destinația lemn de foc a fost mai mare decât oferta, în perioada august 2016 – august 2018, ceea ce a condus la creșteri semnificative ale prețurilor și la disfuncționalități în aprovizionarea populației cu lemn de foc, a constatat Consiliul Concurenței, după ce a analizat piața lemnului de foc din județele Brașov, Brăila, Ialomița și Hunedoara.

Astfel, deși cantitatea de lemn de foc comercializată la nivelul celor patru județe a crescut de la 163.583 mc la 235.977 mc, respectiv cu 44,25%, aceasta nu a acoperit necesarul și, ca urmare, prețul lemnului de foc a înregistrat o creștere de peste 50%. Disfuncționalitățile în aprovizionarea cu lemn de foc au determinat populația să achiziționeze lemn de lucru, mai scump, direct sau prin intermediari, schimbându-i destinația în lemn de foc, privând astfel industria specifică de resursa necesară.

Cu privire la masa lemnoasă recoltată ilegal, există dificultăți ca aceasta să fie integrată în industrie având în vedere obligațiile în vigoare privind trasabilitatea, fiind mult mai ușor ca aceasta să fie utilizată ca lemn de foc.

Prețul lemnului de foc este influențat de operațiunile de tăiere, de prelucrare, de transport, de depozitare, precum și de alte de alte elemente precum specia, gradul de uscare etc.

La nivelul lunii august 2018, pentru cele patru județe analizate, prețurile medii pentru lemnul de foc erau de 220 lei/tonă la producătorii de masă lemnoasă, de 300-450 lei/tonă în depozitele comercianților și 600-650 lei/tonă în rețelele de bricolaj.

Dintre cele patru județe, cel mai mic preț mediu de comercializare a lemnului de foc se înregistrează în județul Brăila, județ care deține mici suprafețe împădurite, dar cei doi producători locali își comercializează produsele, cu precădere, direct la locul recoltării lemnului.

În același timp, cel mai mare preț mediu se înregistrează în județul Ialomița, un județ care, de asemenea, deține suprafețe împădurite mici, iar unicul producător de masă lemnoasă pentru foc (Direcția Silvică Ialomița) își comercializează produsele, cu precădere, din depozit.

În județele Hunedoara și Brașov, având suprafețe împădurite mari și medii, își desfășoară activitatea mai mulți producători care comercializează lemnul de foc atât la locul recoltării, cât și la drum auto și din depozite, iar prețul variază în funcție de modul în care lemnul este pus în vânzare.

Autoritatea de concurență a recomandat Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva să elimine posibilitatea acoperirii, din alte activități, a unor costuri legate de prelucrarea masei lemnoase în instalațiile proprii. De asemenea, cu privire la modalitatea de selectare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, a partizilor care vor fi recoltate tot de către aceasta, Consiliul Concurenței recomandă că aceasta ar trebui să se realizeze într-un mod nediscreționar, în baza unei reglementări interne distincte.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending