Connect with us

ECONOMIE

ANPC vrea un ghid de conduită pentru comerțul cu pește și încurajarea producției autohtone

CECCAR FM

Publicat

pe

Comerțul cu pește și produse din pește are nevoie de un ghid de conduită, iar produsele de proveniență autohtonă trebuie încurajate, pentru că un pește dintr-o baltă românească face un drum mult mai scurt până pe rafturile unui magazin decât oricare dintre produsele similare venite din piața intracomunitară, a afirmat Horia-Miron Constantinescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor din România (ANPC), citat de Agerpres. „Vreau să semnalez că mare parte dintre produsele europene prezente pe una dintre cele mai importante piețe de desfacere, cea românească, sunt cel puțin discutabile legate de carența de informații care ne este necesară nouă, ca autoritate, ca să putem fi siguri că punem pe piață produse echivalente celor prezente pe piața europeană. Facem deja o discuție de mai mult timp (…), legată de importul masiv de produse pescărești, produse din pește și cele asimilate acestora, care intră în România având ca suport doar eticheta conform regulamentelor europene, etichetă pe care noi în urma acțiunilor aprofundate de verificare o considerăm cel puțin discutabilă, dacă nu realmente mincinoasă. Aceasta prezintă ca produse extra, cu termen de durabilitate minimală de 14-21 de zile, produse care prin forța lucrurilor își modifică starea de prospețime, așa cum alte regulamente o arată, de la o zi la alta, în așa fel încât ceea ce intră în țară calitate extra, nu poate avea 14 zile tot calitate extra”, a spus Horia Constantinescu. El a afirmat că, în acest fel, a fost distrusă piața locală de pește. Pe lângă aceasta, un impact semnificativ l-a avut un alt act normativ care o lungă perioadă de timp a fost aplicabil doar românilor, respectiv ordinul 100 al ANSVSA care arăta că peștele românesc nu poate avea decât 48 de ore termen de a fi prezent la raft sau 72 de ore în anotimpul rece.

„Această discrepanță între 21 de zile și cele 48 de ore sau 72 de ore ale produselor românești le-au făcut total netentante pe cele românești. Transmit în felul acesta că ar trebui să reușim să ne așezăm la masă absolut toți actorii implicați în evaluarea pieței să putem să stabilim un ghid de conduită pentru comerțul cu astfel de produse, să încurajăm produsele proaspete, cele de proveniență autohtonă, pentru că este de la sine înțeles că un pește dintr-o baltă românească până pe rafturile unui magazin românesc face un drum mult mai scurt decât oricare dintre aceste produse similare venind din piața intracomunitară. În același timp, există o abordare cel puțin discutabilă la nivelul produselor prezente pe rafturile magazinelor din Occident versus piața din Europa de Est. Credem noi că dubla abordare este raportată la această piață. De ce? Vorbim despre un consumator mult mai educat, mult mai experimentat, cel din Europa de Vest raportat la cel din Europa de Est”, a mai spus Horia Constantinescu.

ECONOMIE

Activitatea economică din zona euro a scăzut în ianuarie

Activitatea economică din zona euro a scăzut semnificativ în ianuarie, întrucât restricțiile stricte au lovit puternic industria de servicii a blocului, relatează Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Întrucât serviciile de ospitalitate și divertisment au fost forțate să rămână închise pe o mare parte a continentului, sondajele au evidențiat contracții accentuate în industria serviciilor, dar au arătat și că producția a rămas puternică, pentru că fabricile au continuat să funcționeze.

Indicele PMI al IHS Markit pentru zona euro, văzut ca un ghid pentru sănătatea economică, a scăzut cu mult sub pragul de 50 care separă creșterea de contracție, la 47,5 în ianuarie de la 49,1 din decembrie. Un sondaj Reuters a anticipat o scădere la 47,6.

„PMI indică o contracție a PIB-ului zonei euro în primul trimestru. Nu ne așteptăm la o redresare economică semnificativă înainte ca pandemia să fie controlată”, spune Tomas Dvorak de la Oxford Economics.

Cu toate acestea, un sondaj Reuters la începutul acestei săptămâni a arătat că economia blocului ar fi trebuit să crească cu 0,6% în acest trimestru și să revină la nivelul pre-COVID-19 în doi ani, în speranța că lansarea vaccinurilor va permite revenirea la o anumită formă de normalitate.

Activitatea din sectorul serviciilor din Germania s-a micșorat pentru a patra lună la rând, întrucât restricțiile au blocat majoritatea companiilor neesențiale din cea mai mare economie europeană. În ciuda încetinirii la un minimul a patru luni, industria prelucrătoare a rămas pe teritoriul expansiunii, deoarece exporturile au susținut fabricile germane.

Odată cu închiderea hotelurilor și restaurantelor, sectorul serviciilor din Franța a suportat greul restricțiilor, iar activitatea generală a scăzut mai mult decât era de așteptat.

În Marea Britanie, din afara Uniunii Europene, un al treilea blocaj național a provocat cea mai accentuată scădere a activității comerciale din mai. O schimbare post Brexit către un acord comercial mai birocratic cu UE a contribuit, de asemenea, la declin, potrivit Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul german anticipează în 2021 o creștere a PIB de 3%

Cea mai mare economie a Europei va crește cu 3% în acest an, conform estimărilor guvernului german, a declarat un oficial guvernamental pentru Reuters.

CECCAR FM

Publicat

pe

Revizuirea este în scădere față de estimarea din toamna anului trecut, de 4,4%, fiind cauzată de impunerea în noiembrie a unui al doilea blocaj.

Ministrul german al economiei Peter Altmaier va prezenta săptămâna viitoare prognoza oficială a guvernului. Noul număr a fost raportat prima dată de revista Der Spiegel.

Deși un șir de indicatori recenți au arătat că cea mai mare economie din Europa rezistă la pandemie mai bine decât se așteptau mulți, apariția celui de-al doilea val al virusului în al patrulea trimestru a dat o lovitură speranțelor unei recuperări rapide.

Guvernul a introdus un blocaj în noiembrie și a înăsprit măsurile în decembrie și ianuarie, paralizând industriile de retail, ospitalitate și turism, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Reducerea activităţilor economice în sectorul privat din zona euro s-a accelerat

Reducerea activităţilor economice în sectorul privat s-a accelerat în zona euro în luna ianuarie, generând temeri privind o nouă recesiune, în contextul restricţiilor antiepidemice, conform unei analize realizate de firma de consultanţă financiară IHS Markit.

CECCAR FM

Publicat

pe

Valoarea Indicelui Managerilor de Achiziţii (PMI) a scăzut la 47,5 puncte în ianuarie 2021, comparativ cu luna decembrie 2020, când valoarea era de 49,1. Un nivel sub 50 de puncte înseamnă scăderea activităţilor economice.

„O nouă recesiune pentru economia zonei euro pare din ce în ce mai inevitabilă, în contextul în care restricţiile anti coronavirus au continuat să afecteze grav companiile”, afirmă Chris Williamson, economist la grupul de analize financiare IHS Markit, cita de agenţia Belga şi de cotidianul belgian Le Soir.

Cifrele publicate vineri indică „a treia reducere lunară consecutivă a activităţilor economice din sectorul privat”, relevă analiza IHS Markit, notând însă că ritmul reducerii activităţilor de afaceri este mai lent decât în primăvara anului 2020, când au fost impuse primele restricţii antiepidemice în Europa.

„În ultimele trei luni, indicele PMI a rămas la un nivel mai înalt decât în primele luni de pandemie, în primăvara anului trecut, ceea ce sugerează că impactul economic al celui de-al doilea val pandemic a fost până acum mai puţin pronunţat”, arată raportul de analiză. Principalele probleme se înregistrează în sectorul de producţie, în timp ce serviciile sunt afectate mai puţin, transmite Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending