Suntem și pe

ECONOMIE

Ministrul Agriculturii: România a aplicat și va continua să implementeze practici cu impact major pentru stocarea carbonului în sol

CECCAR FM

Publicat

pe

România a aplicat și va continua să implementeze practici cu impact major pentru stocarea carbonului în sol, prin creșterea suprafețelor împădurite, mai ales pe terenurile degradate, protejarea pajiștilor sensibile și prin menținerea pășunilor permanente, a arătat ministrul Agriculturii, Petre Daea, în intervenția la reuniunea informală a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) de la Helsinki, informează Agerpres. „De asemenea, România este preocupată de definirea măsurilor ecologice din Pilonul I, astfel încât acestea să fie implementate de cât mai mulți fermieri pe suprafețe extinse”, a mai afirmat ministrul. El a precizat, în context, că, pentru reducerea degradării solului și menținerea sau creșterea nivelului de stocare a carbonului în sol este necesară stimularea fermierilor pentru a deveni conștienți de importanța perdelelor de protecție, care ar duce la creșterea producției agricole și la diminuarea impactului negativ al factorilor climatici.

„Eco-schemele pot oferi în acest sens suportul necesar, dar trebuie gândite mai bine și finanțate corespunzător. Perdelele de protecție trebuie menținute în suprafețele eligibile pentru finanțare europeană, dar structura speciilor să fie lăsată la latitudinea țărilor membre. Natura și-a demonstrat echilibrul, noi avem misiunea de a-l păstra acolo unde natura a dictat”, a subliniat Petre Daea.

Ministrul consideră că este nevoie de o legătură strânsă între cercetare și fermieri, astfel încât ceea ce se câștigă în planul cercetării să se transmită fermierilor și invers, la ceea ce practica reclamă, cercetarea să răspundă cu planuri de cercetare și soluții.

Ministrul Agriculturii a punctat, de asemenea, că România dispune în general de resurse naturale aflate într-o stare bună de conservare, cu o pondere ridicată a suprafețelor gestionate în mod durabil promovând o agricultură cu impact scăzut asupra degradării mediului, dar sunt și suprafețe agricole importante afectate de degradarea solului.

Potrivit acestuia, reforma PAC post 2020 include o serie de prevederi care permit creșterea ambițiilor de mediu și climă în sectorul agricol, dar ele trebuie completate cu detalii privitoare la îmbunătățirea stocării carbonului în sol.

ECONOMIE

Depozitele firmelor și populației au crescut în septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în septembrie cu 1,9% față de luna anterioară, până la nivelul de 397,146 miliarde lei și cu 14,7% (12,0% în termeni reali) față de aceeași lună a anului trecut, a anunțat astăzi Banca Națională a României (BNR).

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 64,4% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,9% față de luna august 2020, până la 255,944 miliarde lei, și cu 13,0% (10,3% în termeni reali) față de septembrie 2019. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,0% față de luna anterioară, până la 142,008 miliarde lei, iar față de luna septembrie 2019 au înregistrat o creștere de 13,7% (10,9% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 3,1% (până la 113,936 miliarde lei) față de luna precedentă și cu 12,3% (9,6% în termeni reali) față de luna septembrie a anului trecut.

Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 35,6% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, s-au majorat cu 2% față de luna august 2020, ajungând până la nivelul de 141,202 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 1,3%, până la 28,995 miliarde euro). Comparativ cu luna septembrie 2019, indicatorul a crescut cu 18,0%, exprimat în lei și cu 15,1%, dacă este exprimat în euro. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 1,8% față de luna august 2020, până la 101,981 miliarde lei; exprimate în euro, acestea au crescut cu 1,2%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 16,6% și de 13,7%, dacă indicatorul este exprimat în euro. Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut până la nivelul de 39,221 miliarde lei, înregistrând o creștere de 2,4% față de luna august 2020 (1,7% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu septembrie 2019, acest indicator, exprimat în lei, s-a majorat cu 21,9% (dacă este exprimat în euro, creșterea a fost de 18,9%).

Continuare

ECONOMIE

Eșalonarea datoriilor restante de la declanșarea stării de urgență

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a aprobat aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, informează Ministerul Finanțelor Publice (MFP), într-un comunicat. Totodată, Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență.

Astfel, până la 25 decembrie 2020, organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației lor fiscale. „Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal”, precizează MFP.

Potrivit reprezentanților ministerului de resort, „această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar, pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat”.

Pentru acordarea eșalonării, contribuabilul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare; b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior; c) să nu se afle în procedura insolvenței; d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale; f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.25 și 26 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

MFP precizează că eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvența pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală.

„Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere)”, se menționează în comunicat.

Debitorul poate solicita modificarea eșalonării prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de două ori pe perioada eșalonării. Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de două ori.

Debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată.

Potrivit MFP, avantajele acestei măsuri sunt următoarele:

 este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;

▪ este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente;

▪ termenul de soluționare este mult diminuat – 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;

▪ se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;

▪ nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare a eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;

▪ nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;

▪ pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;

▪ debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;

▪ debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

Continuare

ECONOMIE

Noi localități și zone din România atestate ca stațiuni turistice

CECCAR FM

Publicat

pe

Până în acest moment, în țara noastră sunt atestate 52 de stațiuni turistice de interes național și 87 de interes local

Lista stațiunilor turistice de interes național și local a fost completată de Guvern, prin Hotărâre, cu alte 13 localități sau zone din țară, potrivit unul comunicat al Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA)Astfel, în urma verificării îndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorităților administrației publice locale, și, totodată, ținând cont de potențialul turistic, dar și de resursele naturale și antropice, comuna Ocna Șugatag (jud. Maramureș) a fost atestată ca stațiune turistică de interes național, iar alte 12 localități, respectiv Anina (jud. Caraș-Severin), Cavnic (jud. Maramureș), Dorna-Arini (jud. Suceava), Ghioroc (jud. Arad), Gura Siriului (jud. Buzău), Sadova (jud. Suceava), Săcele (jud. Brașov), Sânnicolau Mare (jud. Timiș), Sighetu Marmației (jud. Maramureș), Ștei (jud. Bihor), Tulucești (jud. Galați), Vatra Moldoviței (jud. Suceava), cât și Zona turistică a comunei Borș (jud. Bihor), au fost atestate ca stațiuni turistice de interes local.

Pe termen lung și mediu, atestarea localităților menționate ca stațiuni turistice de interes național sau local, după caz, va crea un impact pozitiv. Acestea vor putea fi promovate cu noul statut și, astfel, vor avea șanse mai mari ȋn atragerea de finanțări nerambursabile, în condițiile în care unele programe impun acest criteriu, influențând și creșterea circulației turistice.

De asemenea, având în vedere efectul multiplicator al turismului în sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului în aceste stațiuni va genera un impact benefic din punct de vedere economic și, în egală măsură, va contribui creșterea calității vieții pentru rezidenții acestor zone.

Până la acest moment, în România sunt atestate 52 de stațiuni turistice de interes național și 87 de interes local.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending