Suntem și pe

ECONOMIE

CA al BNR apreciază că rata anuală a inflației se va menține probabil deasupra intervalului țintei

CECCAR FM

Publicat

pe

Membrii CA al BNR apreciază că rata anuală a inflației se va menține probabil deasupra intervalului țintei până la finalul anului curent, pe o traiectorie ușor inferioară celei evidențiate în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2019.

Conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 3 octombrie, publicată joi, membrii Consiliului au concluzionat că rata anuală a inflației se va menține probabil deasupra intervalului țintei până la finalul anului curent, pe o traiectorie ușor inferioară celei evidențiate în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2019, care anticipa plasarea ei la 4,2 la sută în decembrie 2019 şi la 3,3 la sută la finele trimestrului II 2021.

Membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației s-a mărit în iulie la 4,1 la sută, iar în august s-a redus la 3,9 la sută, în linie cu previziunile, menținându-se astfel peste nivelul de 3,8 la sută atins în iunie, și deasupra intervalului țintei. S-a observat că avansul față de luna iunie este atribuibil atât componentelor exogene ale IPC – în condițiile scumpirii produselor din tutun și ale evoluției prețului combustibililor, doar parțial contrabalansate ca impact de temperarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO –, cât și inflației de bază.

Astfel, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească – deși mai lent, inclusiv în raport cu prognoza –, urcând de la 3,3 la sută în iunie la 3,4 la sută în august, aproape integral pe seama prețurilor alimentelor procesate. S-a apreciat că majorarea acestora din urmă reflectă doar în parte evoluția prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare – îndeosebi scumpirea cărnii de porc, în contextul epidemiei de pestă porcină –, și că pierderea de dinamică consemnată în acest interval de segmentul serviciilor, în pofida slăbirii ușoare a leului în raport cu euro, ar putea fi conjuncturală, datorându-se în mare măsură ieftinirii unor servicii oferite de un operator din domeniul telecom.

Potrivit opiniei exprimate de mai mulți membri ai Consiliului, comportamentul recent al inflației de bază indică presiuni inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor salariale, în concordanță cu dimensiunea și trendul de accentuare a poziției ciclice a economiei – probabil prelungit în trimestrul II –, precum și cu persistența dinamicii înalte a costurilor unitare cu forța de muncă. Acestora li se alătură menținerea la cote înalte sau continuarea creșterii, în cazul unor agenți economici, a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Indicative din perspectiva presiunilor inflaționiste din economie au fost considerate și accelerarea din ultimele luni a creșterii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum, precum și situarea deflatorului PIB în trimestrul II la un nivel doar marginal inferior celui atins în intervalul anterior.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică a cunoscut doar o modestă decelerare în trimestrul II, la 4,4 la sută, de la 5,0 la sută în trimestrul I, în condițiile unei temperări minore și sub așteptări a ritmului ei trimestrial, ce face probabilă o creștere ceva mai evidentă a excedentului de cerere agregată în acest interval decât cea anticipată. Totodată, contribuția adusă de consumul privat la avansul economic a rămas substanțială, fiind totuși depășită marginal de cea a formării brute de capital fix, a cărei dinamică a atins un maxim post-criză, însă preponderent pe seama dinamizării construcțiilor noi, cu un impact relativ mai modest asupra potențialului de creștere a economiei în perspectivă. În același timp, aportul negativ al exportului net s-a diminuat – în contextul unei temperări mai pregnante a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii –, dar deficitul de cont curent și-a accelerat adâncirea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a deteriorării consistente a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare. Tendința de adâncire a dezechilibrului extern, ce particularizează economia românească în plan regional, a fost considerată de către unii membri ai Consiliului deosebit de îngrijorătoare, mai ales în contextul slăbirii cvasi-generalizate a creșterii economice pe plan extern și al sporirii incertitudinilor asociate perspectivei acesteia.

Într-o notă de preocupare a fost discutată și situația încordată a pieței muncii, fiind evidențiate dificultățile întâmpinate de companii în procesul de recrutare, mai ales în cazul personalului calificat, precum și rezultatele modeste din acest an ale programelor de stimulare a mobilității interne. Totodată, s-a observat că scăderea ușoară consemnată în trimestrul II de rata locurilor de muncă vacante este atribuibilă în principal restrângerii schemelor de personal în industrie și că rata șomajului BIM a atins în iunie un nou minim istoric, la care a tins să se mențină ulterior. S-au făcut referiri și la intențiile pozitive de angajare, deși în relativă slăbire, indicate de sondaje de specialitate pentru perioada următoare, dar și la probabilul recurs mai mare al angajatorilor la personal din afara țării, în contextul majorării recente a contingentului de lucrători nou-admiși pe piața românească. Membrii Consiliului au apreciat că, pe fondul penuriei mari de forță de muncă, potențată de probleme structurale, presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate, cel puţin pe termen scurt, evocând și dinamica anuală de două cifre ce a continuat să caracterizeze în ultimele luni câștigul salarial mediu brut nominal, dar și cel net real, doar în ușoară temperare față de trimestrul I. Variația anuală de două cifre a costurilor salariale unitare din industrie a înregistrat chiar o creștere sensibilă în acest interval, în contextul pierderilor de productivitate a muncii.

Evaluând caracterul condițiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ROBOR s-au menținut semnificativ deasupra ratei dobânzii de politică monetară în lunile august și septembrie, continuând totuși să scadă ușor, iar rata dobânzii la tranzacțiile interbancare și-a diminuat, pe ansamblul intervalului, ecartul negativ față de rata dobânzii-cheie, în condițiile absorbirii consecvente de către BNR a excedentului de lichiditate de pe piața monetară, prin atragerea de depozite la termen. Media trimestrială a randamentelor interbancare s-a redus însă vizibil în raport cu trimestrul anterior. Totodată, rata medie a dobânzii la creditele noi a suferit un recul în iulie-august față de media trimestrului II, în principal pe seama creditelor societăților nefinanciare, dar și a creditelor pentru consum, chiar în condițiile în care IRCC s-a mărit sensibil din prima zi a trimestrului III. Scăderile de pe cele două segmente au fost apreciate a veni totuși, în mare parte, din majorarea în acest interval a volumului de credite garantate acordate sectorului agricol, fiind însă și de natură să sporească incertitudinile generate de IRCC din perspectiva transmisiei și conduitei politicii monetare, inclusiv în condițiile menținerii relativ constante a acestui indice în trimestrul IV.

În același timp a fost evidențiată relativa stabilitate dovedită de cursul de schimb leu/euro de-a lungul celei mai mari părți a trimestrului III, dar și ușoara corecție crescătoare consemnată de acesta la mijlocul lunii septembrie, în contextul slăbirii apetitului investitorilor pentru activele de pe piețele emergente, inclusiv ca urmare a infirmării așteptărilor acestora privind magnitudinea relaxării conduitei politicii monetare de către Fed și BCE. Pe fondul diferențialului considerabil al ratei dobânzii, ajustarea raportului leu/euro a fost sensibil inferioară creșterii înregistrate de ratele de schimb ale altor monede din regiune, au avertizat mai mulți membri ai Consiliului, în condițiile în care, relațiile noastre comerciale cu aceste țări se soldează cu deficite consistente. Unii membri ai Consiliului au atras însă din nou atenția asupra riscului ca actualele evoluții/evenimente de pe plan extern – conflictele globale de natură comercială și valutară, procesul Brexit și tensiunile geopolitice – să provoace schimbări bruște ale apetitului global pentru risc, implicit mișcări însemnate de capital, ceea ce reclamă, mai ales în condițiile deficitelor gemene, vigilență din partea băncii centrale și pregătire pentru o eventuală necesară reacție promptă.

Membrii Consiliului au sesizat și o relativă intensificare a activității de creditare, în condițiile în care creditul acordat sectorului privat și-a reaccelerat ușor creșterea în primele două luni ale trimestrului III, iar media dinamicii sale a revenit la nivelul din trimestrul I, reprezentând vârful ultimilor 7 ani. Totodată, variația anuală a componentei în lei a urcat din nou pe palierul de două cifre, cu aportul consistent al creditelor noi pentru consum, al căror volum a atins un maxim istoric. Și componenta în valută s-a dinamizat, pe seama segmentului societăților nefinanciare, astfel încât ponderea în total a creditelor în lei a crescut doar marginal, ajungând în august la 66,7 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au concluzionat că rata anuală a inflației se va menține probabil deasupra intervalului țintei până la finalul anului curent, pe o traiectorie ușor inferioară celei evidențiate în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2019, care anticipa plasarea ei la 4,2 la sută în decembrie 2019 şi la 3,3 la sută la finele trimestrului II 2021. S-a apreciat că acțiunea factorilor pe partea ofertei va continua să fie ușor dezinflaționistă în septembrie-octombrie, dar va redeveni moderat inflaționistă în ultimele două luni ale anului. Influențe în dublu sens sunt așteptate în principal din evoluția recentă și viitoare a prețurilor volatile, în timp ce efecte constante, marginal mai inflaționiste decât în prognoza anterioară, se prezumă din partea prețurilor administrate și a prețului tutunului. În schimb, pe orizontul mai îndepărtat de timp dinamica prețurilor energiei electrice și ale gazelor naturale ar putea devansa sensibil valorile anticipate anterior, au atenționat unii membri ai Consiliului, dată fiind probabila eliminare, în scurt timp, a restricțiilor impuse pe piața energiei prin actele normative în vigoare. Au fost semnalate însă și incertitudinile mărite asociate perspectivei apropiate a cotației petrolului – în contextul încetinirii tot mai evidente a economiei globale și al volatilității tensiunilor geopolitice –, precum și eventuala creștere peste așteptări a producției agricole în acest an, cu efecte asupra evoluției pe termen scurt a prețurilor produselor alimentare.

Presiuni inflaționiste semnificative vor continua probabil să genereze în perspectivă apropiată și factorii fundamentali, mai cu seamă cererea agregată și costurile salariale, au arătat membrii Consiliului. Cele provenind din poziția ciclică a economiei ar putea fi totuși mai temperate decât se previzionase în august, în condițiile în care se anticipează o încetinire relativ mai pronunțată a creșterii economice în semestrul II, în principal pe fondul unei performanțe mai modeste a agriculturii, implicând staționarea gap-ul pozitiv al PIB în acest interval la valoarea înaltă atinsă în trimestrul II, respectiv, ușor sub nivelurile prognozate anterior. Evaluarea are în vedere și ușoarele influențe favorabile asupra PIB potențial prezumate a veni din evoluția recentă și viitoare a formării brute de capital, al cărei aport la creșterea economică l-a egalat probabil și în trimestrul III pe cel al consumului privat, după cum sugerează valorile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată.

Perspectiva pe termen scurt și mediu a investițiilor este însă marcată de incertitudini crescute, au convenit membrii Consiliului. Cele mai mari au ca sursă conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019-2020, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele opt luni ale anului, precum și potențialul impact al noii legi a pensiilor, de natură să facă necesară, dar și inevitabilă, o corecție fiscală în perspectivă, în vederea readucerii deficitului bugetar în limita prevăzută de Pactul de Stabilitate și Creștere; s-a convenit că ajustările sunt de așteptat să vizeze cu prioritate cheltuielile de investiții, dar că momentul inițierii consolidării fiscale, precum și ritmul și magnitudinea acesteia sunt dificil de anticipat. Incertitudini ceva mai mici continuă să decurgă și din unele practici bugetare, precum și din frecventele măsuri fiscale și modificări legislative implementate în ultimii ani – cu impact asupra profiturilor și încrederii companiilor –, precum și din ritmul absorbției fondurilor europene.

În schimb, incertitudini și riscuri mărite s-a considerat că vin din mediul extern – atât pe calea comerțului exterior, cât și prin intermediul încrederii și al investițiilor străine directe –, în condițiile sporirii riscurilor la adresa economiei zonei euro și a celei globale induse de războiul comercial și de Brexit, dar și ale relaxării conduitei politicii monetare de către băncile centrale majore. În acest context, membrii Consiliului au remarcat că în trimestrul III exportul net e posibil să-și fi mărit din nou contribuția negativă la avansul economiei românești, dată fiind reaccelerarea creșterii în termeni anuali a deficitului balanței comerciale în luna iulie, pe fondul încetinirii sensibile a creșterii anuale a exporturilor, concomitent cu redinamizarea importurilor de bunuri și servicii. Totodată, deficitul de cont curent și-a accentuat trendul de adâncire în raport cu aceeași perioadă a anului trecut – în pofida unei relative ameliorări a evoluției soldului balanței veniturilor primare și al celei a veniturilor secundare –, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital a continuat să scadă.

În evaluările privind dezechilibrul extern – a cărui accentuare se consideră a deveni tot mai preocupantă din perspectiva macrostabilității și a sustenabilității creșterii economice – membrii Consiliului au evocat decalajul dintre dinamica absorbției interne și tendința de slăbire a cererii externe; au fost, de asemenea, menționate problemele de competitivitate non-preț ale unor sectoare, dar și pierderile de competitivitate prin preț înregistrate de unele companii, pe fondul majorării costurilor salariale și al cvasi-stabilității cursului de schimb al leului. Membrii Consiliului au reafirmat nevoia unei corecții controlate a dezechilibrului extern, susținută prioritar de o ajustare bugetară, alături de reforme structurale consistente, subliniind din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, a fost reiterată importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a readucerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

ECONOMIE

Trecerea la ora de iarnă în transportul feroviar de călători

În noaptea de 24/25 octombrie 2020, când ora 4 AM devine ora 3 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din stațiile de formare după ora 4 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

CECCAR FM

Publicat

pe

CFR Călători informează că începând din 25 octombrie 2020, în activitatea de transport feroviar de pasageri se va trece la ora Europei Orientale, ora 4 AM devenind ora 3 AM. „Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare”, precizează compania, într-un comunicat.

Astfel, în noaptea de 24/25 octombrie 2020, când ora 4 AM devine ora 3 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din stațiile de formare după ora 4 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale. Trenurile de călători aflate în circulație după ora 4 AM, ora oficială de vară, vor opri în stațiile din parcurs stabilite, unde vor staționa până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanță scurtă până la stația finală își vor continua mersul până la destinație.

Având în vedere că și în țările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale oficială se face în aceeași zi de 25 octombrie 2020, între stațiile de frontieră trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare.

Continuare

ECONOMIE

Depunerea declarațiilor fiscale va fi amânată până la 25 decembrie

Ministrul Finanțelor: Depunerea declarațiilor fiscale va fi amânată până la 25 decembrie; rambursarea TVA cu control ulterior, până la 25 ianuarie 2021

CECCAR FM

Publicat

pe

Depunerea declarațiilor fiscale de către firme va fi amânată până la 25 decembrie 2020, iar rambursarea TVA cu control ulterior ar putea fi prelungită până la 25 ianuarie, anul viitor, a anunțat, la un eveniment de specialitate, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, citat de Agerpres.

„Ne gândim la anul viitor pentru că se pare că această criză nu s-a terminat. Vom avea și la anul costuri legate de această criză și va trebui să luăm măsuri prin care să susținem sectoare din economie. Vă pot spune în premieră că, deja, am lucrat puțin la varianta de Ordonanță de Urgență care o să fie aprobată joi pentru amânarea declarațiilor. Vom permite ca, până la 25 decembrie 2020, să nu existe penalități pentru cei care nu reușesc să plătească la timp și, în plus, extindem rambursarea TVA cu control ulterior până la 25 ianuarie (2021 – n. r.), cred. Lăsăm lucrurile cât mai flexibile, cât mai ușoare pentru oameni, pentru companii să poată funcționa în acest mediu dificil. Reducem cu 50% și acea dobândă pe care o percepea statul zilnic celor care aveau întârzieri la plată”, a menționat Florin Cîțu, la conferința anuală a Asociației Berarii României.

Ministrul de Finanțe a spus că „șocul asimetric” care a lovit România a fost contraatacat cu măsuri de ajutor pentru toate sectoarele, inclusiv pentru HoReCa. „Șocul care a lovit România a lovit asimetric. Nu a lovit pe toată lumea la fel. Sunt anumite sectoare din economie, cum este HoReCa, care au fost lovite mai puternic și atunci a fost nevoie de măsuri care să meargă exact pentru acest sector. Aici revin asupra impozitului specific, ceea ce înseamnă că măsurile pe care le vom lua în ședința de Guvern de joi (22 octombrie – n. r.) efectiv înseamnă că în 2020 sectorul nu trebuie să plătească impozit specific. Am prelungit pentru autoritățile locale posibilitatea de a reduce taxele la clădiri (chirii etc.) până la finalul anului. Eu spun că IMM Invest a fost un program care, deși a început într-un stil mai ciudat, astăzi vorbim de 20.000 de companii care au accesat credite de capital și investiții, iar sectorul HoReCa este între locul 3 și 4 ca beneficiari ai acestei măsuri. Măsura de ajutor de șomaj tehnic se derulează până la finalul anului”, a afirmat oficialul.

Acesta a adăugat că impactul măsurilor economico-sociale luate de Guvern în acest an se ridică la 7% din PIB.

„Tot până la finalul anului, cei care au fost închiși prin decizia autorităților pot să beneficieze de șomaj tehnic plătit cu bani de la buget și după aceea pot să beneficieze de cei 41,5% susținere din salariu. Ideea este că au fost deja măsuri luate și sunt discuții în continuare referitor la ce putem să facem în perioada următoare. Eu aș vrea să văd un pic impactul acestor măsuri. Deja vorbim de măsuri pentru întreaga economie care se ridică la 7% din PIB, măsuri pe care le-am luat anul acesta și bani care nu erau în buget la începutul anului”, a subliniat ministrul.

Continuare

ECONOMIE

Obligațiuni cu impact social în cadrul Instrumentului SURE

Comisia Europeană a emis primele obligațiuni cu impact social în cadrul Instrumentului SURE al UE

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040. A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, ceea ce a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni”, se menționează în comunicat.

„Pentru prima dată în istorie, Comisia emite obligațiuni cu impact social pe piață, pentru a atrage fonduri care vor contribui la menținerea lucrătorilor încadrați în muncă. Acest demers fără precedent este pe măsura perioadei ieșite din comun pe care o trăim. Nu precupețim niciun efort pentru a proteja mijloacele de subzistență în Europa. Mă bucur că țările grav afectate de criză vor primi rapid sprijin în cadrul Instrumentului SURE”, a declarat președinta CE, Ursula von der Leyen.

„Ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate. Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi. Băncile care au sprijinit Comisia Europeană la efectuarea acestei tranzacții („coordonatorii comuni ai emisiunii” – joint bookrunners) au fost Barclays (IRL), BNP Paribas, Deutsche Bank, Nomura și UniCredit”, se precizează în comunicat.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 miliarde euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Instrumentul SURE. Până în prezent, s-a decis că 17 state membre vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 miliarde euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending