Suntem și pe

ECONOMIE

Consiliul Concurenței recomandă un set de măsuri menite să eficientizeze companiile de căi ferate

CECCAR FM

Publicat

pe

Consiliul Concurenţei recomandă preluarea terminalelor de mărfuri care aparţin CFR Marfă de către CFR SA (Infrastructură), ceea ce va conduce la îmbunătăţirea serviciilor oferite operatorilor feroviari şi, în acelaşi timp, va ajuta CFR Marfă să îşi reducă datoriile, arată un comunicat al consiliului, citat de Mediafax.

La sfârşitul anului 2018, CFR SA avea de încasat 1,37 miliarde lei de la operatorii de transport feroviar, din care cea mai mare parte reprezintă datorii ale CFR Marfă.

Această recomandare vine în urma studiului realizat de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenţei, care a sintetizat principalele aspecte ce caracterizează infrastructura de transport feroviar şi a elaborat o serie de propuneri şi recomandări.

CFR SA administrează şi întreține infrastructura feroviară publică, pe baza veniturilor proprii şi, în completare, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din fonduri alocate de la bugetul de stat.

Costurile anuale de funcţionare a infrastructurii feroviare din România se stabilesc de către CFR SA pe baza traficului contractat cu operatorii de transport feroviari, în baza contractului de acces încheiat cu aceştia, a normativelor tehnice de întreţinere şi reparaţie a infrastructurii feroviare, precum şi a proiectelor de reabilitare şi/sau de modernizare a infrastructurii.

Distribuția teritorială a reţelei feroviare acoperă relativ uniform suprafaţa României şi deservește majoritatea centrelor urbane şi economice, fapt care ar trebui să confere un avantaj important acestui mod de transport.

Cu toate acestea, starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă principalul element limitativ al performanţelor circulaţiei trenurilor: viteza medie redusă, atât pentru transportul feroviar de marfă (15,99 km/h în 2018), cât şi pentru cel de călători (43,86 km/h în 2018), care defavorizează acest mod de transport.

Finanţarea insuficientă a lucrărilor de întreţinere, reparare şi reînnoire a infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii, putând conduce la creşterea numărului de accidente feroviare. Scadențele la reînnoire ale elementelor de infrastructură feroviară au crescut semnificativ, depăşind 60% pentru majoritatea subsistemelor feroviare.

Ca urmare, reforma sectorului feroviar românesc trebuie accelerată şi susţinută de măsuri care să asigure sustenabilitatea investiţiilor şi costurilor publice, eficacitatea utilizării acestora și creșterea gradului de concurență pe piață, prin atragerea mai multor operatori.

Un prim pas în această direcţie ar fi realizarea unui buget multianual pentru CFR SA, astfel încât să nu mai existe întârzieri în derularea programelor de întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare din cauza lipsei de finanţare.

În acelaşi timp, este necesară elaborarea unei politici corelate în domeniul transportului (feroviar-rutier-maritim) şi dezvoltarea unui sistem de terminale intermodale/multimodale de mărfuri la nivel regional, pentru a reduce costurile şi emisiile de gaze cu efect de seră.

De asemenea, o mai bună utilizarea a fondurilor europene alocate transportului feroviar va conduce la îmbunătăţirea vitezei de circulaţie a trenurilor şi, implicit, la creşterii atractivităţii transportului feroviar de călători şi marfă. Tot în scopul creşterii numărului de călători este necesară reabilitarea căilor de acces către/dinspre gări, a spaţiilor din jurul acestora şi, acolo unde este cazul, asigurarea unor mijloace de transport în comun, care să faciliteze accesul călătorilor de la/spre gară şi centrul localităţii, prin implicarea autorităţilor administraţiei publice locale.

Rețeaua de căi ferate din România are o lungime de 10.628 km, fiind a șaptea rețea feroviară ca mărime din Uniunea Europeană, din care 4.031 km este electrificată.

ECONOMIE

Comisia Europeană extinde cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat

Prin modificarea propusă acum, se prelungește perioada de valabilitate a dispozițiilor Cadrului temporar, pragurile actuale fiind menținute pentru o perioadă suplimentară de șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, cu excepția măsurilor de recapitalizare care se prelungesc cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021.

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a decis să prelungească și să extindă domeniul de aplicare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat adoptat la 19 martie 2020, pentru a sprijini economia în contextul pandemiei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres. Toate secțiunile Cadrului temporar sunt prelungite cu șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, iar secțiunea care permite acordarea de sprijin pentru recapitalizare este prelungită cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021.

„Cadrul temporar a sprijinit statele membre în eforturile lor de a face față efectelor crizei. Prelungim valabilitatea cadrului temporar, pentru a răspunde nevoilor persistente ale întreprinderilor, protejând, în același timp, piața unică a UE. De asemenea, introducem o nouă măsură grație căreia statele membre vor putea sprijini întreprinderile care înregistrează pierderi semnificative ale cifrei de afaceri contribuind la o parte a costurilor fixe neacoperite ale acestora. Introducem totodată noi posibilități pentru ieșirea statului din întreprinderile recapitalizate; statul își poate menține participația anterioară la aceste întreprinderi, limitând astfel denaturarea concurenței”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv responsabil cu politica în domeniul concurenței.

Inițial, cadrul temporar urma să expire la 31 decembrie 2020, cu excepția măsurilor de recapitalizare care puteau fi acordate până la 30 iunie 2021. Prin modificarea propusă acum, se prelungește perioada de valabilitate a dispozițiilor Cadrului temporar, pragurile actuale fiind menținute pentru o perioadă suplimentară de șase luni, respectiv până la 30 iunie 2021, cu excepția măsurilor de recapitalizare care se prelungesc cu trei luni, respectiv până la 30 septembrie 2021. Obiectivul este de a le permite statelor membre să sprijine întreprinderile în contextul crizei provocate de epidemia de COVID-19, în special în cazurile în care necesitatea sau capacitatea de a utiliza cadrul temporar nu s-a materializat integral până în prezent, asigurând totodată condiții de concurență echitabile. Înainte de 30 iunie 2021, Comisia va revizui și va analiza necesitatea de prelungire sau de adaptare ulterioară a cadrului temporar.

Prin această modificare se introduce, de asemenea, o nouă măsură care să le permită statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu o scădere a cifrei de afaceri în cursul perioadei eligibile de cel puțin 30% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, ca urmare a epidemiei de COVID-19. Sprijinul va contribui la o parte din costurile fixe ale beneficiarilor care nu sunt acoperite de veniturile lor, în limita a cel mult 3 milioane euro pe întreprindere. Sprijinirea acestor întreprinderi printr-o contribuție temporară la o parte din costurile înregistrate are ca scop prevenirea deteriorării capitalului lor, menținerea activității economice a acestora și asigurarea unei platforme solide în vederea redresării. Acest lucru permite acordarea unui ajutor mai bine direcționat către întreprinderile care evident au nevoie de ajutor

Comisia a adaptat, totodată, condițiile pentru măsurile de recapitalizare prevăzute în cadrul temporar, în special condițiile pentru ieșirea statului din recapitalizarea întreprinderilor în care statul era un acționar existent înainte de recapitalizare. Modificarea permite statului să iasă din capitalul propriu al unor astfel de întreprinderi prin intermediul unei evaluări independente; acesta își poate restabili totodată participația anterioară și poate continua garanțiile pentru a menține concurența efectivă pe piața unică.

De asemenea, având în vedere că există în continuare o insuficiență generală de capacitate a sectorului privat de a acoperi toate riscurile justificabile din punct de vedere economic pentru exporturile către țări care figurează pe lista statelor cu riscuri asigurabile pe piața privată, modificarea prevede prelungirea până la 30 iunie 2021 a eliminării temporare a tuturor țărilor de pe lista statelor cu riscuri asigurabile pe piața privată în temeiul Comunicării privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Continuare

ECONOMIE

Noi modele ale cererii și declarației pe propria răspundere pentru indemnizația de șomaj tehnic

În actul normativ sunt prevăzute modelele cererii, declarației pe propria răspundere a angajatorului privind întreruperea activității în perioada stării de urgență/de alertă sau ca urmare a hotărârii Comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență și listei persoanelor care urmează să beneficieze de plata indemnizației, prevăzută la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 (șomaj tehnic).

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 933 din 12 octombrie 2020 a fost publicat Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 1.468/2020 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 741/2020 pentru aprobarea modelului documentelor prevăzute la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările aduse prin OUG nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială.

În actul normativ sunt prevăzute modelele cererii, declarației pe propria răspundere a angajatorului privind întreruperea activității în perioada stării de urgență/de alertă sau ca urmare a hotărârii Comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență și listei persoanelor care urmează să beneficieze de plata indemnizației, prevăzută la art. XII alin. (1) din OUG nr. 30/2020 (șomaj tehnic).

Ordinul nr. 1.468/2020 conține și Tabelul cu activitățile restricționate pe durata stării de alertă.

Continuare

ECONOMIE

Premiul Nobel pentru Economie, atribuit americanilor Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei și a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanțat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanțate de Fundația Nobel.

CECCAR FM

Publicat

pe

Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit, luni, 12 octombrie a.c., la Institutul Karolinska din Stockholm, americanilor Paul R. Milgrom and Robert B. Wilson pentru „îmbunătățirile aduse teoriei licitației și invențiilor referitoare la noile formate ale licitației”, informează site-ul oficial nobelprize.org, citat de AGERPRES.

Noile formate ale licitației reprezintă „un exemplu minunat” al modului în care cercetările de bază pot ulterior genera invenții de care va beneficia societatea. Laureații din acest an, Paul Milgrom și Robert Wilson, de la Universitatea Stanford, au studiat cum funcționează licitațiile. De asemenea, ei au folosit cunoștințele dobândite pentru a schița noi formate ale licitației pentru bunuri și servicii care sunt dificil de vândut în mod tradițional, cum ar fi frecvențele radio. Au beneficiat de descoperirile lor vânzătorii, cumpărătorii și plătitorii de taxe din întreaga lume, precizează nobelprize.org.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Economie a fost câștigat de economiștii Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer pentru că „au introdus o nouă abordare pentru a obține răspunsuri serioase privind cele mai bune metode de a lupta împotriva sărăciei globale. Cercetările lor au îmbunătățit considerabil capacitatea noastră de a lupta împotriva sărăciei globale, care este acum un domeniu de cercetare înfloritor”.

Fiecare premiu este însoțit de un cec în valoare de zece milioane de coroane suedeze (circa 1,1 milioane de dolari).

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei și a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanțat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanțate de Fundația Nobel.

Tradiționala ceremonie de înmânare a premiilor Nobel organizată la Stockholm pe 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel, a fost anulată în acest an din cauza pandemiei de COVID-19.

Continuare

CECCAR TV

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending