Suntem și pe

ECONOMIE

Directorul general al CNAIR: Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva nu se va da în trafic până când nu se rezolvă problemele de la podul peste Mureș

CECCAR FM

Publicat

pe

Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva nu va fi deschis circulației până când nu se rezolvă problemele tehnice la podul peste râul Mureș, a afirmat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Sorin Scarlat, citat de Agerpres. „În urma realizării expertizei, s-a constat că la podul peste râul Mureș aparatele de reazem au deplasări și rotiri față de axul teoretic. Aceste elemente trebuie repoziționate sau poate chiar înlocuite. Mai exact, un pod metalic reazemă pe niște puncte. Acele puncte, concentratori de eforturi, trebuie să aibă anumiți parametri tehnici. Există un element din cauciuc, se numește neopren armat, acel element de cauciuc din proiect trebuie să aibă anumite dimensiuni și o anumită poziționare față de structura de beton. Aceste elemente nu sunt la poziția care trebuie. Din cauza traficului din șantier, aceste elemente s-au deplasat. Remedierea presupune ridicarea tablierului, care are 2.000 – 3.000 de tone, repoziționarea acestor aparate de reazem și o monitorizare săptămânală a comportării acestor aparate de reazem în timpul circulației pentru că există riscul ca în timpul circulației, din vibrații, din șocuri aceste elemente să se deplaseze din nou. Această operațiune trebuie făcută înainte de a deschide traficul pe acest lot. Deci, nu se va da în trafic până când nu se rezolvă cu podul de pe Mureș”, a spus Scarlat.

Potrivit șefului CNAIR, compania a fost prejudiciată, dar pentru a putea sesiza organele judiciare trebuie stabilit prejudiciul. În acest sens, acum este în derulare o procedură de evaluare tehnică și trebuie urmați niște pași contractuali.

O altă problemă descoperită pe acest lot este rugozitatea, de aceea expertul a decis ca viteza maximă cu care să se circule pe acest lot după darea în circulație să fie de 90 km/h. „Există și o fisură în corpul autostrăzii, la km 56. Va trebui găsită o soluție de consolidare. Așteptăm de la expert să ne spună soluția. Deschiderea traficului poate mări această fisură”, a menționat Sorin Scarlat.

Directorul general al CNAIR a precizat că încă nu poate da un termen pentru deschiderea traficului pe această autostradă. „Până nu avem toate elementele puse în ordine nu aș avansa un termen de deschidere a acestui lot. Din punct de vedere al expertului tehnic, traficul se poate deschide în condiții de restricție a vitezei, maxim 90 km pe tot lotul, și cu restricții de tonaj până la 7,5 tone. Asta e din punct de vedere al expertului. Din punct de vedere contractual, mai avem niște pași de îndeplinit. Expertul ne spune din punct de vedere tehnic, inginerește, care sunt condițiile. Această expertiză are mai multe trepte. Mi-a spus clar: nu puteți utiliza autostrada la parametrii la care a fost proiectată pe nicio porțiune din ea. Testele au relevat că sunt probleme”, a explicat acesta.

Expertiza durează 40 de zile.

Potrivit unui comunicat al CNAIR, remis vineri AGERPRES, lucrările executate până în prezent pe autostrada Lugoj-Deva, lotul 3, km 56+220-77+361 nu permit deschiderea traficului în condiții de confort și siguranță, așa cum sunt stabilite prin reglementările tehnice în vigoare și prin documentația de proiectare care a stat la baza executării lucrărilor.

CNAIR a solicitat expertului tehnic independent să realizeze și să prezinte un raport preliminar care să cuprindă analiza investigațiilor în teren și măsurile de conservare și punere în siguranță a lucrărilor pentru lotul menționat al autostrăzii Lugoj-Deva. De asemenea, prestatorului expertizei, Iptana SA, i s-au solicitat în mod deosebit concluziile privind lucrările proiectate și executate, la nivel de performanță, cu indicarea posibilității deschiderii traficului.

„În urma analizei efectuate privind posibilitatea deschiderii circulației pe autostradă s-a constatat că la data inspecției preliminare, împrejmuirea prezintă vulnerabilități și defecte majore, a căror remediere nu se poate face pe termen scurt”, se arată în comunicat. Astfel, au fost necesare investigații suplimentare pentru stabilirea soluțiilor de remediere, în urma cărora, după remediere, să se poată deschide în prima fază circulația în regim de drum cu 4 benzi de circulație cu restricții severe de tonaj și viteză. Este vorba de autovehicule cu masa totală maximă autorizată mai mică de 7,5 tone; viteza maximă de 90 km/h; viteză maximă de 50 km/h când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață, mâzgă sau sunt ploi torențiale; viteză maximă de 60 km/h în zona podului peste râul Mureș (km 68+500 – km 69+500), respectiv pe zona podurilor de pe autostrada de la nodul Ilia (poduri și rampe între km 76+100 – km 77+000), cât și la nodul Dobra (km 67+000 – km 67+500); semnalizarea corespunzătoare a sectorului de drum, inclusiv a pericolului prezenței animalelor.

„Deschiderea circulației în regim de autostradă, cu restricții de viteză și tonaj se poate face numai după rezolvarea tuturor vulnerabilităților împrejmuirii. Deschiderea circulației pentru vehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone se va face numai după aplicarea măsurilor de remediere a defectelor constatate în cadrul expertizei tehnice pentru domeniul poduri”, se arată în comunicatul CNAIR.

Avându-se în vedere stadiul lucrărilor, sunt obligatorii inspecții săptămânale ale tuturor construcțiilor și instalațiilor pe toată lungimea sectorului de drum, până la finalizarea lucrărilor și remedierilor conform soluțiilor stabilite în expertiză.

ECONOMIE

Depozitele firmelor și populației au crescut în septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în septembrie cu 1,9% față de luna anterioară, până la nivelul de 397,146 miliarde lei și cu 14,7% (12,0% în termeni reali) față de aceeași lună a anului trecut, a anunțat astăzi Banca Națională a României (BNR).

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 64,4% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,9% față de luna august 2020, până la 255,944 miliarde lei, și cu 13,0% (10,3% în termeni reali) față de septembrie 2019. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,0% față de luna anterioară, până la 142,008 miliarde lei, iar față de luna septembrie 2019 au înregistrat o creștere de 13,7% (10,9% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 3,1% (până la 113,936 miliarde lei) față de luna precedentă și cu 12,3% (9,6% în termeni reali) față de luna septembrie a anului trecut.

Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 35,6% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, s-au majorat cu 2% față de luna august 2020, ajungând până la nivelul de 141,202 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 1,3%, până la 28,995 miliarde euro). Comparativ cu luna septembrie 2019, indicatorul a crescut cu 18,0%, exprimat în lei și cu 15,1%, dacă este exprimat în euro. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 1,8% față de luna august 2020, până la 101,981 miliarde lei; exprimate în euro, acestea au crescut cu 1,2%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 16,6% și de 13,7%, dacă indicatorul este exprimat în euro. Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut până la nivelul de 39,221 miliarde lei, înregistrând o creștere de 2,4% față de luna august 2020 (1,7% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu septembrie 2019, acest indicator, exprimat în lei, s-a majorat cu 21,9% (dacă este exprimat în euro, creșterea a fost de 18,9%).

Continuare

ECONOMIE

Eșalonarea datoriilor restante de la declanșarea stării de urgență

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a aprobat aplicarea procedurii alternative simplificate de acordare a eșalonării la plată pentru cel mult 12 luni, pentru obligațiile bugetare principale și accesorii a căror scadență/termen de plată s-a împlinit după data la care a fost declanșată starea de urgență și până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, informează Ministerul Finanțelor Publice (MFP), într-un comunicat. Totodată, Executivul a decis prelungirea până la 25 decembrie a perioadei în care nu se percep dobânzi și penalități pentru obligațiile fiscale neachitate la termen, a căror scadență s-a împlinit după declanșarea stării de urgență.

Astfel, până la 25 decembrie 2020, organele fiscale nu vor începe executarea silită, dând posibilitatea debitorilor de a se decide cu privire la accesarea facilităților fiscale oferite corespunzător situației lor fiscale. „Beneficiari ai facilității de eșalonare simplificată sunt toți contribuabilii, indiferent de forma de proprietate, inclusiv cei care au în derulare o înlesnire la plată potrivit Codului de procedură fiscală și care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, sau acestea au fost achitate până la eliberarea certificatului fiscal”, precizează MFP.

Potrivit reprezentanților ministerului de resort, „această măsură are ca scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată, pentru contribuabilii aflați în dificultate generată de lipsa de lichidități financiare, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, iar, pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat”.

Pentru acordarea eșalonării, contribuabilul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să depună cerere până la data de 15 decembrie 2020, inclusiv. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare; b) să nu înregistreze obligații bugetare restante la data declarării stării de urgență și neachitate ulterior; c) să nu se afle în procedura insolvenței; d) să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale; f) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art.25 și 26 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

MFP precizează că eșalonarea la plată nu se acordă pentru sume de până la 500 de lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice.

Pot beneficia de eșalonarea simplificată și debitorii aflați în insolvența pentru obligațiile curente născute după declararea stării de urgență, dar și cei care au eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală.

„Întrucât eșalonarea simplificată nu presupune constituirea de garanții, legiuitorul, în acord cu mediul de afaceri și ceilalți parteneri sociali, a instituit plata unei dobânzi. Nivelul de dobânzii este redus la jumătate, respectiv 0,01% pe zi de întârziere adică la 3,65 % pe an (față de Codul de procedură fiscală care prevede nivelul dobânzii de 0,02% pe zi de întârziere)”, se menționează în comunicat.

Debitorul poate solicita modificarea eșalonării prin includerea în eșalonare a obligațiilor născute după acordarea eșalonării la plată de două ori pe perioada eșalonării. Dacă debitorul pierde eșalonarea, poate solicita menținerea acesteia tot de două ori.

Debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare, care poate cuprinde rate diferențiate de plată.

Potrivit MFP, avantajele acestei măsuri sunt următoarele:

 este o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020;

▪ este o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență. Față de procedura normală de acordare a eșalonării, potrivit Codului de procedură fiscală, procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, în sensul că se acordă eșalonare numai în baza unei cereri, fără a fi depuse alte documente;

▪ termenul de soluționare este mult diminuat – 5 zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului;

▪ se suspendă executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată;

▪ nu se constituie garanții, ținând cont de termenul scurt de acordare a eșalonării la plată (12 luni), de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității;

▪ nu se consideră a fi restante obligațiile bugetare pe perioada eșalonării la plată;

▪ pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată;

▪ debitorul poate solicita, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, modificarea eșalonării la plată prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității acesteia;

▪ debitorul poate menține eșalonarea la plată, pierdută, o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare.

Continuare

ECONOMIE

Noi localități și zone din România atestate ca stațiuni turistice

CECCAR FM

Publicat

pe

Până în acest moment, în țara noastră sunt atestate 52 de stațiuni turistice de interes național și 87 de interes local

Lista stațiunilor turistice de interes național și local a fost completată de Guvern, prin Hotărâre, cu alte 13 localități sau zone din țară, potrivit unul comunicat al Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA)Astfel, în urma verificării îndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorităților administrației publice locale, și, totodată, ținând cont de potențialul turistic, dar și de resursele naturale și antropice, comuna Ocna Șugatag (jud. Maramureș) a fost atestată ca stațiune turistică de interes național, iar alte 12 localități, respectiv Anina (jud. Caraș-Severin), Cavnic (jud. Maramureș), Dorna-Arini (jud. Suceava), Ghioroc (jud. Arad), Gura Siriului (jud. Buzău), Sadova (jud. Suceava), Săcele (jud. Brașov), Sânnicolau Mare (jud. Timiș), Sighetu Marmației (jud. Maramureș), Ștei (jud. Bihor), Tulucești (jud. Galați), Vatra Moldoviței (jud. Suceava), cât și Zona turistică a comunei Borș (jud. Bihor), au fost atestate ca stațiuni turistice de interes local.

Pe termen lung și mediu, atestarea localităților menționate ca stațiuni turistice de interes național sau local, după caz, va crea un impact pozitiv. Acestea vor putea fi promovate cu noul statut și, astfel, vor avea șanse mai mari ȋn atragerea de finanțări nerambursabile, în condițiile în care unele programe impun acest criteriu, influențând și creșterea circulației turistice.

De asemenea, având în vedere efectul multiplicator al turismului în sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului în aceste stațiuni va genera un impact benefic din punct de vedere economic și, în egală măsură, va contribui creșterea calității vieții pentru rezidenții acestor zone.

Până la acest moment, în România sunt atestate 52 de stațiuni turistice de interes național și 87 de interes local.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending