Suntem și pe

ECONOMIE

Mugur Isărescu: România a ales calea de mijloc în ceea ce privește adoptarea monedei unice; nivelul de convergență reală ar fi de 70%-75%

CECCAR FM

Publicat

pe

România a ales calea de mijloc în ceea ce privește adoptarea monedei unice, considerând un nivel de convergență reală de 70% – 75% ca fiind critic înainte de adoptare, în condițiile în care acum este de 61%, a declarat, la un eveniment de specialitate, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, citat de Agerpres. El a adăugat că șocurile ar fi destul de mari dacă România ar adopta acum moneda euro. „România a ales calea de mijloc în ceea ce privește adoptarea monedei unice, considerând un nivel de convergență reală de cel puțin 70% – 75% % ca fiind critic înainte de adoptare. Acum suntem la un nivel al convergenței reale de 61%. La acest nivel am fi sever afectați de șocurile asimetrice și astfel nu am putea să sincronizăm ciclurile de business cu celelalte economii europene din Zona Euro”, a afirmat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că, în ceea ce privește criteriile de la Maastricht, din 2015 și până în 2017 în noiembrie, România a îndeplinit toate criteriile de convergență, dar nu a participat în mecanismele de schimb. Faptul că în acest moment ratele de dobândă pe termen lung și inflația nu mai sunt în conformitate cu cele stabilite arată că ar trebui să ne îndreptăm spre o convergență nominală de durată, nu accidentală sau temporară, susține Isărescu.

Potrivit sursei citate, în România, ca și în celelalte țări, abordarea este diferită pentru că adoptarea euro este considerată mult mai complexă, dar acest lucru nu înseamnă că România nu are în vedere adoptarea euro cât mai repede posibil. „Acesta înseamnă că trebuie să existe o pregătire serioasă, minuțioasă pentru a putea face față provocărilor inerente”, a afirmat Isărescu, adăugând că dictonul latin „Festina lente” („Grăbește-te încet” – n.r.), este cel mai potrivit când vorbim despre adoptarea monedei unice.

Guvernatorul BNR a menționat că este mai bine să ne construim cu grijă „aleea către euro și nu să ne grăbim ca să ajungem primii acolo”.

Vorbind despre riscuri, Mugur Isărescu a spus că deficitul fiscal și cel de cont curent pot să erodeze foarte mult economia națională, de acea este mai bine ca ajustările să se facă într-o manieră graduală, decât să le facă piața.

ECONOMIE

Vânzări în creștere pentru autoturismele ecologice

CECCAR FM

Publicat

pe

Vânzările de mașini ecologice au crescut în România, în primele nouă luni, cu 8,56%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, și au ajuns la 5.389 de unități, arată datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de Agerpres. În această marjă de creștere, la 30 septembrie 2020, ponderea autoturismelor electrice și hibride noi în totalul pieței auto locale era de 6,4%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,1%.

Potrivit datelor centralizate, în intervalul ianuarie – septembrie 2020, cele mai multe achiziții au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.427 de unități, în scădere cu 8,2%, în comparație cu primele nouă luni din anul precedent. De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 40,8%, până la 1.407 de exemplare, în timp de modelele plug-in au fost în număr de 555 de unități, mai multe cu 141,3%, raportat la perioada de referință.

La nivelul lunii septembrie, în România, s-au comercializat 827 de autoturisme ecologice, în creștere cu 4,68%, comparativ cu luna august, când se vânduseră 790 de unități, iar ponderea în totalul pieței a crescut la 7,7%, de la 7,1%.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a alocat, în acest an, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), 140 de milioane de lei pentru Programul „Rabla Plus”, cu circa 45 de milioane mai mult decât în 2019. Estimările autorităților arată că, prin acest buget, ar putea fi cumpărate până la 3.000 de mașini electrice și hibride.

Continuare

ECONOMIE

Activitatea economică în zona euro este în scădere, în octombrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Activitatea economică în zona euro a reintrat pe o pantă descendentă luna aceasta, după ce al doilea val al pandemiei de coronavirus (COVID-19) a afectat continentul, sporind temerile că va urma o recesiune profundă, arată rezultatele unui studiu realizat de compania de analize financiare Markit, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie și sectorul serviciilor, a scăzut la 49,4 puncte, de la 50,4 puncte în septembrie, potrivit unei estimări a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este ușor peste așteptările analiștilor, de 49,4 puncte.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte, indicatorul reflectă o contractare a economiei.

Indicele care măsoară activitatea în sectorul serviciilor din zona euro a scăzut mai mult decât se estima, la 46,2 puncte, de la 48 de puncte în septembrie. În schimb, industria a beneficiat de redresarea solidă a cererii pe plan global. Indicatorul PMI pentru industrie a urcat la 54,4 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele 26 de luni și peste estimările analiștilor.

Noile restricții impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei au forțat multe afaceri din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, să-și limiteze operațiunile, și aproape 90% dintre economiștii intervievați zilele trecute de Reuters au avertizat că există un risc ridicat ca al doilea val al pandemiei să oprească redresarea economiei regiunii.

„Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro confirmă că al doilea val de infecții afectează din ce în ce mai mult economia. O recesiune severă în trimestrul patru din 2020 pare din ce în ce în ce mai probabilă”, avertizează Bert Colijn de la ING.

Indicele privind așteptările mediului de afaceri a scăzut la 54,6 puncte, de la 59,2 puncte în septembrie. Este cel mai redus nivel din mai, când a început ridicarea restricțiilor impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei.

Continuare

ECONOMIE

Reuniunea informală a Consiliului UE Competitivitate

CECCAR FM

Publicat

pe

„Industria UE, motor pentru creșterea economică și redresare în UE: inovare pentru tranziția verde și digitală și obținerea de rezultate prin asigurarea unui nivel echitabil de concurență” a fost tema reuniunii informale a Consiliului UE Competitivitate, secțiunea Piață Internă și Industrie, format videoconferință, organizată organizată de Președinția germană a Consiliului UE, la finalul săptămânii trecute. Din țara noastră a participat la eveniment Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Președinția germană a propus spre dezbatere competitivitatea externă a UE și modul în care se pot asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă, având în vedere Cartea Albă privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine, adoptată recent de Comisia Europeană, rolul industriei ca principal motor pentru creșterea economică și redresare, perspectiva viitoarei strategii industriale a UE care va fi prezentată de Comisia Europeană la începutul anului 2021, precum și dubla tranziție verde și digitală și reziliența strategică a economiei. Un subiect important al dezbaterilor a vizat Proiectele Importante de Interes Comun European (IPCEI), care implică un nivel ridicat de inovare și cercetare în domenii de străpungere, dezvoltare tehnologică și fructificarea rezultatelor cercetării, precum și contribuția pe care aceste proiecte IPCEI o au la procesul de transformare și relansare a economiei europene, la tranziția către mobilitate durabilă și la performanța industriilor energointensive, fiind menționate IPCEI din domeniile baterii, sisteme și tehnologii bazate pe hidrogen, conectivitate și microelectronică.

Potrivit comunicatului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), Virgil Popescu a transmis o serie de mesaje politice în atenția omologilor și a Comisiei Europene pentru a indica poziționarea României, respectiv: necesitatea menținerii unei baze industriale puternice în UE și în România, modernizarea rapidă a companiilor industriale pentru a se face tranziția verde și digitală, asigurarea unei ponderi importante a industriei în PIB-ul UE și la nivel național, precum și stimularea investițiilor străine directe pe tot teritoriul UE, în special în domenii cu nivel tehnologic ridicat.

În ceeea ce privește subiectele de dezbatere propuse de Președinția Germană la Consiliul UE, oficialul român a declarat susținere pentru inițiativa Comisiei Europene de a elabora Cartea albă privind condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva completării cadrului de reglementare existent în domeniul concurenței cu o inițiativă legislativă privind subvențiile acordate companiilor străine care denaturează piața internă europeană, având impact direct în achizițiile publice sau în procedurile de finanțare UE. În acest context, ministrul Popescu a menționat necesitatea verificării rapide a subvențiilor primite de operatori economici din afara Uniunii Europene. A semnalat necesitatea coordonării discuțiilor privind subvențiile străine care au loc la OECD și în Consiliul COMPET cu Comisia Europeană, având în vedere perspectiva lansării unor noi propuneri legislative în 2021 de către Comisia Europeană precum si a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră.

Ministrul Popescu a anunțat interesul României de a lua parte la IPCEI alături de alte state membre, dând exemplu domeniile tehnologii și sisteme bazate pe hidrogen și microelectronică. De asemenea, a evidențiat necesitatea menținerii în UE a industriilor energo-intensive cum este cazul industriei chimice, a cimentului, siderurgiei și metalelor neferoase, pentru ca acestea să contribuie la autonomia strategică a Uniunii, demers care este sprijinit de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin schema de ajutor de stat în valoare de 291 milioane euro, pe o durată de doi ani, aflată în derulare.

În ceea ce privește investițiile în inovare, oficialul român a subliniat rolul hub-urilor de inovare digitală (Digital Innovation Hubs) și al clusterelor care vor avea o contribuție importantă la procesul de digitalizare și pot promova dezvoltarea și adoptarea inteligenței artificiale, a securității cibernetice și a internetului industrial al lucrurilor. Totodată, a menționat că România susține parteneriatele și complementaritatea în cercetare inovare.

Miniștrii COMPET au salutat adoptarea Cărții Albe privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva unor inițiative legislative europene. Au abordat situația industriei europene care, în contextul pandemiei COVID-19, a avut de suferit din cauza întreruperii lanțurilor valorice și de aprovizionare, restricțiilor de călătorie și scăderii cererii, și au susținut dezvoltarea lanțurilor valorice și a ecosistemelor industriale. În acest cadru industria europeană, alături de IMM-uri, a putut contribui la o redresare economică rapidă. Au exprimat interes pentru participarea în proiecte IPCEI în domeniile mai sus enumerate.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a prezentat elemente care au condus la elaborarea Cărții Albe privind subvențiile străine și a evidențiat rolul important pe care îl au investițiile străine directe pentru locuri de muncă și creștere, necesitatea accesului la informații pentru detectarea subvențiilor primite de companii străine, corelarea cu alte acte legislative cum este cazul directivelor de achiziții publice sau controlul concentrărilor economice și al procedurilor de finanțare UE. Pe lângă alte aspecte care au rezultat din consultarea publică. A anunțat perspectiva adoptării unei propuneri legislative în prima jumătate a anului 2021 și necesitatea continuării dialogului constructiv cu statele membre UE.

Comisarul Thierry Breton a atras atenția că, în această perioadă de criză generată de pandemia COVID-19, piața unică nu a funcționat și prețul este mare deoarece au fost întrerupte lanțurile de aprovizionare. Încă sunt bariere pe piața unică introduse de statele membre și care trebuie eliminate. A încurajat statele membre să depună eforturi pentru consolidarea ecosistemelor industriale și sprijin pentru identificarea părților slabe, finanțare, cadrul de reglementare favorabil politică comercială, pentru a se reduce dependența UE de terți în domenii strategice. A evocat cele două proiecte IPCEI în domeniul bateriilor electrice care vor face ca UE să devină lider mondial în domeniul producției de baterii pentru mobilitate electrică sau pentru alte sectoare cum este chimia. A recomandat miniștrilor să se gândească la investiții în comun în domeniile industriale forte ale UE pentru a putea întări rolul UE la nivel global.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending