Connect with us

ECONOMIE

ANAF propune modificarea și completarea Procedurii de eliberare a certificatului de atestare, fiscală, a certificatului de obligații bugetare, precum și a modelului și conținutului acestora

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, pentru consultare, proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Procedurii de eliberare a certificatului de atestare, fiscală, a certificatului de obligații bugetare, precum și a modelului și conținutului acestora, aprobată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 3654/2015.

ANAF precizează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că modificările succesive aduse legislației primare, respectiv Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, au incidență și se reflectă în modalitatea în care se solicită, se eliberează și se transmit certificatele de atestare fiscală, pe care organele fiscale centrale au obligația de a le elibera în conformitate cu dispozițiile acestui act normativ. Acest aspect a condus la necesitatea armonizării procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscală cu prevederile modificate ale Codului de procedură fiscală modificat, context în care a fost elaborat noul proiect de ordin. Documentul vizează următoarele aspecte:

 reglementarea modalității de eliberare a certificatelor de atestare fiscală pentru asocierile și entitățile fără personalitate juridică, caz în care cererea se depune la organul fiscal central în a cărui rază teritorială contribuabilul își are domiciliul fiscal prevăzut la art.31 alin.(1) lit.d) din Codul de procedură fiscală iar certificatul de atestare fiscală nu conține informații cu privire la modul de îndeplinire al obligațiilor fiscale de către membrii acestora;

▪ stabilirea termenului de 90 de zile ca perioadă de utilizare a certificatului de atestare fiscală pentru persoanele fizice care nu desfășoară activități economice în mod independent sau nu exercită profesii libere și a unui termen de 30 de zile pentru celelalte categorii de contribuabili;

▪ neincluderea la secțiunea A a certificatului de atestare fiscală datorită faptului că nu sunt considerate obligații fiscale restante, a:

a) obligațiilor fiscale pentru care s-au acordat și sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit legii, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în actul de acordare a înlesnirii sau se află în termenul de plată prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. d), din Codul de procedură fiscală, precum și celelalte obligații fiscale, care sunt condiții de menținere a valabilității înlesnirilor la plată, dacă pentru acestea nu s-au împlinit termenele suplimentare astfel cum sunt prevăzute la art. 194 alin. (1) din același act normativ;

b) sumelor reprezentând creanțe fiscale care, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, inclusiv în cazul atragerii răspunderii acestuia, potrivit legii;

c) sumelor reprezentând creanțe fiscale care, ulterior deschiderii procedurii reorganizării judiciare, nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, sub rezerva ca debitorii să se conformeze planului de reorganizare aprobat;

d) sumelor reprezentând creanțe fiscale înscrise în titlurile executorii ce au stat la baza sechestrului pentru care s-a realizat valorificarea bunului cu plata în rate potrivit art. 253 din Codul de procedură fiscală, în limita diferenței de preț ce a fost aprobată la plata în rate;

e) obligațiilor fiscale stabilite în acte administrative fiscale contestate potrivit legii, care sunt garantate potrivit art.210-211 sau art.235 din Codul de procedură fiscală.

▪ completarea mențiunilor relevante pentru situația fiscală a contribuabililor din certificatul de atestare fiscală cu situația prevăzută la art.157 alin.(3) sau cea prevăzută la art.194 alin.(1) din Codul de procedură fiscală, respectiv situația în care suma obligațiilor fiscale datorate de contribuabil/plătitor este mai mică sau egală cu sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante, precum și cea în care contribuabilul înregistrează obligații fiscale care constituie condiție de acordare a înlesnirilor la plată;

▪ precizarea celor trei modalități de transmitere pe cale electronică a certificatelor de atestare fiscală, respectiv prin Spațiul Privat Virtual, serviciul de comunicare electronică pus la dispoziția contribuabililor și reglementat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.660/2017 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între Ministerul Finanțelor Publice/organul fiscal central și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică, prin sistemul informatic PatrimVen, sistem pus la dispoziția autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală în vederea furnizării de servicii de către Ministerul Finanțelor Publice și prin intermediul sistemului informatic pus la dispoziția instituțiilor de credit, în spațiul privat de pe portalul ANAF;

▪ posibilitatea organului fiscal de a îndrepta orice eroare materială din certificatul de atestare fiscală, prin întocmirea unui act de îndreptare a erorii materiale.

Proiectul de ordin, Referatul de aprobare și celelalte documente însoțitoare pot fi consultate pe site-ul ANAF, secțiunea Transparență decizională.

ECONOMIE

ASF: Pe piața RCA, concurența este în creștere, tarifele în scădere

CECCAR FM

Publicat

pe

Piața RCA confirmă, după prima jumătate a anului 2022, că a reușit să depășească efectele dispariției City Insurance SA, fostul lider din domeniu, conform datelor centralizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), citate de Agerpres.

„Eficiența măsurilor fără precedent, luate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) atât în ceea ce privește legislația în domeniu, cât și în ceea ce privește activitatea de control și supraveghere, este confirmată de datele preliminare raportate de firmele de asigurare pentru primele 6 luni din 2022”, susțin reprezentanții ASF.

Concret, nivelul de concentrare a pieței, deși este încă ridicat, a ajuns la cea mai redusă cotă din ultimii opt ani. „După ce crescuse substanțial, în contextul ieșirii din piață a City Insurance SA, Euroins, liderul actual al pieței RCA, a revenit, în al doilea trimestru al acestui an, la nivelul din perioada similară a lui 2021 în ceea privește cota de piață, scăzând până la 31,8%, în iunie 2022, de la 36% la finalul lui martie a acestui an”, se menționează în comunicat.

Corelată cu evoluția celorlalte companii autorizate să vândă RCA, dinamica cotei de piață a celui mai mare jucător sugerează că deficitul de asigurare creat de ieșirea City Insurance SA a fost acoperit echilibrat, de întreaga piață, fără apariția unor distorsiuni care să încarce până la cote alarmante un singur jucător.

De altfel, acest lucru se vede și din situația plăților efectuate de cei opt jucători activi, în primul semestru al anului 2022. „Euroins are o cotă de peste 50% din despăgubirile brute. Comportamentul Euroins este și rezultatul acțiunilor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care a fost activă prin supraveghere permanentă și acțiuni de control, unele soldate cu sancțiuni”, se mai spune în comunicat.

„O evoluție îmbucurătoare poate fi observată și în ceea ce privește prețurile. Primele medii s-au stabilizat și chiar au intrat pe un trend descendent, începând cu cel de-al doilea trimestru al acestui an, conform datelor centralizate de ASF. Prima medie pentru persoane fizice era de 904 lei la finalul lunii iunie, față de 913 lei la finalul lui martie. La persoane juridice, prima medie a rămas aproximativ la același nivel, fiind de 1.984 de lei, față de 1.943 de lei în martie”, se mai spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, față de prima parte a lui 2021, creșterile sunt încă substanțiale, însă „stabilizarea și chiar ușoara scădere la nivelul persoanelor fizice reprezintă semne pozitive care arată că diversificarea pieței are rezultate palpabile”.

„Indicatorii s-au îmbunătățit și în ceea ce privește daunalitatea. La nivel de piață, rata combinată a ajuns la 107%, față de peste 112% la finalul primului trimestru al acestui an, peste 142% în al doilea trimestru din 2021 și peste 161% la finalul lui 2021”, se menționează în comunicat.

Conform ASF, nivelul comisioanelor din prime, plătit de asigurători pentru distribuția de RCA, a scăzut la 10,72%, la nivelul primului semestru din 2022, față de 14,40% în semestrul 1 al anului 2021.

În același timp, rata daunei a scăzut substanțial în al doilea trimestru al acestui an, la 74,85%, față de 109,15% în al doilea trimestru al lui 2021.

„Această dinamică arată că asigurătorii și-au redus substanțial pierderile. Amintim că rata combinată a daunei se calculează ca raport între suma daunelor achitate și cheltuielilor de distribuție și administrare și, respectiv, primele brute câștigate”, se mai precizează în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

BNR prognozează o rată a inflației de 13,9% în decembrie 2022 și de 2,3% în iunie 2024

CECCAR FM

Publicat

pe

Banca Națională a României (BNR) prognozează o rată a inflației de 13,9% în decembrie 2022, de 7,5% în decembrie 2023 și de 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflației prezentat astăzi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, informează Mediafax.

Guvernatorul spune că rata inflației se va plafona în acest trimestru, chiar dacă este posibil ca în august să se înregistreze unele creșteri. „Treptat-treptat, tendința e de scădere”, o majorare urmând să se înregistreze în perioada martie – aprilie a anului viitor, generată de posibilitatea încetării schemei de sprijin a consumatorilor.

Războiul din Ucraina, evoluțiile de pe piața muncii rămân, însă, o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice.

La precedentul raport asupra inflației, în luna mai, BNR santicipa că inflația va atinge la finele acestui an la 12,5%, după un maxim de peste 14% în luna iunie. Pentru 2023, prognoza era de scădere la o cifră în trimestrele II, III și IV și să ajungă la 6,7%.

Continuare

ECONOMIE

CE a aprobat o schemă de ajutoare a României pentru a sprijini producția de hidrogen

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a aprobat o schemă de ajutoare de stat pentru România în valoare de 149 milioane euro pusă la dispoziție prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) pentru a sprijini producția de hidrogen din surse regenerabile, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Scopul măsurii este să contribuie la dezvoltarea hidrogenului din surse regenerabile, în conformitate cu obiectivele Strategiei UE pentru hidrogen și cu Pactul verde al UE”, se menționează în comunicat.

Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele planului REPowerEU de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și de a accelera tranziția verde.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Această schemă în valoare de 149 milioane euro permite României să își consolideze capacitățile de producție de hidrogen din surse regenerabile, limitând, în același timp, posibile denaturări ale concurenței. Măsura adoptată acum va contribui la realizarea Strategiei UE pentru hidrogen și a ambițiilor Pactului verde european. Mai mult decât atât, măsura va ajuta România să înlocuiască gazele naturale, cărbunele și petrolul din industriile greu de decarbonizat și din transporturi și să își reducă dependența de combustibilii fosili importați, în conformitate cu planul REPowerEU”.

Schema notificată de România, care se va desfășura până la 31 decembrie 2023, va fi finanțată parțial prin MRR, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României (PNRR) și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Schema va sprijini construcția de noi instalații pentru producția de hidrogen din surse regenerabile, cu scopul de a realiza, până la 31 decembrie 2025, capacități de producție a hidrogenului din surse regenerabile de cel puțin 100 MW în instalații de electroliză care să producă cel puțin 10.000 de tone de hidrogen pe an.

Schema este deschisă (i) întreprinderilor de toate dimensiunile care își desfășoară activitatea în domeniul producției de hidrogen sau de energie electrică, (ii) unităților administrativ-teritoriale sau (iii) institutelor naționale de cercetare și dezvoltare din domeniul energiei, inclusiv asociațiilor sau parteneriatelor formate de actorii respectivi. În cadrul schemei, sprijinul va fi acordat sub formă de granturi directe. Valoarea maximă a ajutorului care poate fi acordat fiecărui proiect nu va depăși 50 milioane euro.

Proiectele vor fi selectate printr-o procedură de ofertare transparentă și nediscriminatorie, în cadrul căreia beneficiarii vor concura pentru cea mai mică valoare a ajutorului pe MW de capacitate de electroliză instalată. Prima cerere de proiecte a fost lansată în luna iunie 2022. 

CE a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), care permite țărilor UE să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, precum și în temeiul Orientărilor din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie. CE a constatat că schema:  facilitează dezvoltarea anumitor activități economice, în special producția de hidrogen din surse regenerabile; ▪ are un „efect stimulativ”, deoarece beneficiarii nu ar efectua investițiile în hidrogenul din surse regenerabile în aceeași măsură în absența sprijinului public; ▪ are un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special, schema este necesară și adecvată pentru a asigura producția de hidrogen din surse regenerabile. De asemenea, schema este proporțională, întrucât nivelul ajutorului corespunde nevoilor de finanțare efective. În plus, vor fi instituite garanțiile necesare care să limiteze ajutorul la minimum, inclusiv o procedură de ofertare concurențială pentru acordarea ajutorului; ▪ generează efecte pozitive care compensează orice eventuală denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale în UE.

„Pe acest temei, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, se menționează în comunicatul CE.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM