Rețele sociale

ECONOMIE

Ministrul Transporturilor: Românii ar putea circula, cu restricții de viteză, de la Sibiu la Nădlac pe autostradă până la sfârșitul anului

Radio CECCAR FM

Autostrada Lugoj-Deva lotul 3 ar putea fi dată în trafic anul acesta cu restricții de viteză și tonaj, după repoziționarea aparatelor de reazem la podul peste Mureș, a declarat ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode, citat de Agerpres. „(…) Până la sfârșitul anului putem lua în discuție tronsonul de autostradă Lugoj-Deva lotul 3, care se prezintă în următorul stadiu, vorbesc de cei 21 de kilometri: s-a depus un raport de expertiză pe componenta de drum, iar recomandarea din partea expertului este să se dea în trafic cei 21,1 kilometri de autostradă cu restricții de viteză și de tonaj. În acest moment se derulează procedurile pentru expertiza pe poduri, respectiv consolidări și în această perioadă se lucrează la podul peste Mureș pentru repoziționarea aparatelor de reazem. Este un contract în derulare de aproximativ 70.000 de euro. Termenul de finalizare – două săptămâni în condiții normale și înțeleg de la CNAIR că au și contract pentru deszăpezire pe acest tronson”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, până la sfârșitul anului 2019, românii ar putea circula, cu restricții de viteză, de la Sibiu la Nădlac pe autostradă. „În condițiile în care nu apar și alte elemente surpriză, finalizăm expertiza, finalizăm lucrările la pod, la podul peste râul Mureș, și pe acest an, să vă răspund clar, autostrada Lugoj-Deva lotul 3 ar putea fi dată în trafic în aceste condiții. Astfel, românii ar putea circula, cu restricții de viteză într-adevăr – și aici putem discuta de ce suntem în situația asta – de la Sibiu la Nădlac pe autostradă. 21,1 kilometri în aceste condiții pentru anul 2019”, a dat asigurări Lucian Bode, întrebat de jurnaliști câți kilometri de autostradă își asumă până la sfârșitul anului.

În ceea ce privește anul viitor, Lucian Bode a menționat că sunt câteva tronsoane de autostradă care ar putea fi date în trafic, însă a repetat că vrea să ia contractele „la mână” și să verifice stadiile fizice și financiare pentru fiecare în parte. „Pentru anul viitor, sunt câteva tronsoane de autostradă aflate în diverse stadii și în condițiile în care nu mai găsesc bombe gen Comarnic, gen Lugoj-Deva lotul 3, unde, iată, 98% stadiu fizic și nu putem să-l dăm în trafic… Sunt în execuție tronsoane de autostradă și vă dau exemple: de pe autostrada Transilvania-Biharia-Borș cei 5,3 kilometri – sunt șanse foarte mari să poată fi dați în trafic, dar sigur acolo se lucrează foarte bine și vom face o evaluare, dar anul viitor acest tronson poate fi dat în trafic, pe Sebeș-Turda lotul 1 avem stadiul fizic 78% – ar fi speranțe să înaintăm până la sfârșitul anului, pe Ogra-Câmpia Turzii, pe lotul 2 Iernut-Chețani 80% stadiu fizic. Sigur, pe fiecare avem probleme: pe Sebeș-Turda pe lotul 1 avem probleme cu nodul Sebeș, cu nodul Alba Nord, pe Iernut-Chețani se lucrează și, sigur, se lucrează pe Râșnov-Cristian pe cei 6,3 kilometri. De asemenea, Varianta Ocolitoare a Bacăului, cei 17 kilometri, sunt șanse foarte mari să fie dați în trafic, dar, repet, luăm contractele la mână, verificăm stadiul fizic, stadiul financiar, verificăm situația reală în care se găsește fiecare proiect, stadiul exact și vă comunicăm transparent, cu toată deschiderea, situația în care ne aflăm în fiecare moment’”, a explicat Bode.

Referitor la autostrada Ploiești-Brașov a reiterat că nu susține varianta execuției în parteneriat public-privat și dorește să găsească finanțare adresându-se Comisiei Europene și instituțiilor financiare internaționale.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending