Suntem și pe

ECONOMIE

România a atras 26% din fondurile europene alocate prin POPAM 2014-2020

CECCAR FM

Publicat

pe

România a atras aproape 60 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020, ceea ce reprezintă o rată de absorbție de aproximativ 26%, informează Agerpres. „Până în prezent, am absorbit o sumă care se cifrează la 59,22 milioane de euro, este echivalentă cu un procentaj de peste 26% din program, în contextul în care suntem acum în al treilea an de implementare și avem ca orizont de timp 2023. Este important că până acum am reușit să evităm dezangajarea, cu toate dificultățile pe care le-a adus implementarea programului și cu startul târziu pe care l-am avut, din cauza adoptării târzii a regulamentului și ulterior cu adoptarea abia în noiembrie 2015 a programului operațional, dar perspectivele sunt optimiste. Am evitat și vom evita în continuare dezangajările, nu avem risc, pentru că avem plăți deja efectuate”, a declarat, pentru Agerpres, Eduard Diaconeasa, șef serviciu Programare, Metodologie și Monitorizare, Autoritatea pentru Management din cadrul POPAM.

România are o alocare financiară de 168,42 de milioane de euro din partea Fondului European Pescuit și Afaceri Maritime în perioada 2014-2020, la care se adaugă 55,28 de milioane de euro de la bugetul național.

Reprezentatul AM-POPAM a precizat că măsura cea mai accesată în actuala programare a fost cea de investiții productive în acvacultură: „Măsura cea mai accesată este cea de investiții productive în acvacultură, care, de altfel, este măsura-vedetă a programului, dar care vine să răspundă la principala problemă a sectorului și anume faptul că din producția internă reușim să acoperim undeva la 15% din consum intern și atunci prioritatea pentru noi este să creștem producția, iar sursa de creștere a producției o reprezintă acvacultura”, a spus Diaconeasa.

La polul opus, din cauza condițiilor de finanțare, au fost mai multe măsuri care nu au beneficiat de nici măcar o cerere depusă, iar acestea vizau și suport financiar din partea pescarilor. „Este vorba în special despre măsurile pe prioritatea 1 – Pescuit. Se știe că pescarii nu au disponibilități financiare. În condițiile în care un proiect presupune cofinanțare din partea pescarilor, este dificil să găsească forța financiară pentru a realiza și implementa astfel de proiecte. Aici avem cea mai mare problemă cu absorbția”, a explicat Diaconeasa.

POPAM 2014-2020 a fost structurat pe 6 priorități ale UE, iar în cadrul acestora România a cuprins 29 de măsuri.

ECONOMIE

Se lansează Consiliul Național pentru Transformare Digitală

CECCAR FM

Publicat

pe

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) organizează pe 27 octombrie, în format online, lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală (CNTD), cu participarea celor peste 200 de membri. „Un pas esențial în procesul de transformare digitală a României este întărirea relației de colaborare între sectorul public și cel privat. Acesta este motivul pentru care ADR a inițiat Consiliul Național pentru Transformare Digitală – o agora digitală, dar și un organism tehnic, în care instituțiile aflate în serviciul public, împreună cu partenerii privați din industria IT&C, vor trasa parcursul corect către o Românie digitală și puternic conectată la statele partenere din UE și NATO.

Potrivit unui comunicat al ADR, România pornește pe drumul accelerat spre digitalizare cu două vulnerabilități mari – lipsa pilonilor esențiali, cum sunt identitatea electronică și interoperabilitatea, și competențele digitale limitate. Pentru a identifica cele mai potrivite soluții, CNTD, organ consultativ al ADR, va contura direcțiile necesare pentru elaborarea politicilor publice din domeniul transformării digitale.

Prioritățile CNTD în perioada următoare vor fi reflectate și în grupurile de lucru ale Consiliului: Cloud guvernamental, Identitate electronică, Transformare digitală, AI și Big data, Competențe digitale, Facturare electronică, Interoperabilitate.

Continuare

ECONOMIE

Vânzări în creștere pentru autoturismele ecologice

CECCAR FM

Publicat

pe

Vânzările de mașini ecologice au crescut în România, în primele nouă luni, cu 8,56%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, și au ajuns la 5.389 de unități, arată datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de Agerpres. În această marjă de creștere, la 30 septembrie 2020, ponderea autoturismelor electrice și hibride noi în totalul pieței auto locale era de 6,4%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,1%.

Potrivit datelor centralizate, în intervalul ianuarie – septembrie 2020, cele mai multe achiziții au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.427 de unități, în scădere cu 8,2%, în comparație cu primele nouă luni din anul precedent. De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 40,8%, până la 1.407 de exemplare, în timp de modelele plug-in au fost în număr de 555 de unități, mai multe cu 141,3%, raportat la perioada de referință.

La nivelul lunii septembrie, în România, s-au comercializat 827 de autoturisme ecologice, în creștere cu 4,68%, comparativ cu luna august, când se vânduseră 790 de unități, iar ponderea în totalul pieței a crescut la 7,7%, de la 7,1%.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a alocat, în acest an, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), 140 de milioane de lei pentru Programul „Rabla Plus”, cu circa 45 de milioane mai mult decât în 2019. Estimările autorităților arată că, prin acest buget, ar putea fi cumpărate până la 3.000 de mașini electrice și hibride.

Continuare

ECONOMIE

Activitatea economică în zona euro este în scădere, în octombrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Activitatea economică în zona euro a reintrat pe o pantă descendentă luna aceasta, după ce al doilea val al pandemiei de coronavirus (COVID-19) a afectat continentul, sporind temerile că va urma o recesiune profundă, arată rezultatele unui studiu realizat de compania de analize financiare Markit, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie și sectorul serviciilor, a scăzut la 49,4 puncte, de la 50,4 puncte în septembrie, potrivit unei estimări a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este ușor peste așteptările analiștilor, de 49,4 puncte.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte, indicatorul reflectă o contractare a economiei.

Indicele care măsoară activitatea în sectorul serviciilor din zona euro a scăzut mai mult decât se estima, la 46,2 puncte, de la 48 de puncte în septembrie. În schimb, industria a beneficiat de redresarea solidă a cererii pe plan global. Indicatorul PMI pentru industrie a urcat la 54,4 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele 26 de luni și peste estimările analiștilor.

Noile restricții impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei au forțat multe afaceri din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, să-și limiteze operațiunile, și aproape 90% dintre economiștii intervievați zilele trecute de Reuters au avertizat că există un risc ridicat ca al doilea val al pandemiei să oprească redresarea economiei regiunii.

„Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro confirmă că al doilea val de infecții afectează din ce în ce mai mult economia. O recesiune severă în trimestrul patru din 2020 pare din ce în ce în ce mai probabilă”, avertizează Bert Colijn de la ING.

Indicele privind așteptările mediului de afaceri a scăzut la 54,6 puncte, de la 59,2 puncte în septembrie. Este cel mai redus nivel din mai, când a început ridicarea restricțiilor impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending