Rețele sociale

ECONOMIE

Noi măsuri de sprijin pentru piața muncii. Guvernul a reglementat posibilitatea reducerii timpului de muncă, acordarea unor indemnizații pentru zilieri și sezonieri, precum și încurajarea telemuncii

De noile măsuri vor beneficia circa 700.000 de persoane, iar impactul bugetar este estimat la 2,4 miliarde lei

Radio CECCAR FM

De noile măsuri vor beneficia circa 700.000 de persoane, iar impactul bugetar este estimat la 2,4 miliarde lei

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care sunt reglementate o serie de măsuri de sprijin destinate angajaților și angajatorilor și de stimulare a creșterii ocupării forței de muncă în domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activității, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), una dintre măsurile adoptate de Executiv și care va putea fi aplicată ori de câte ori se instituie stare de urgență/alertă/asediu, este sprijinul acordat de stat sub forma unei scheme de finanțare temporară a salariaților care vor avea program redus de muncă.

Executivul a creat posibilitatea angajatorului să reducă, în această perioadă, timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru și cu reducerea corespunzătoare a salariului. Pentru această perioadă, alături de salariul cuvenit orelor muncite, salariații beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut inițial în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă. Aceste sume se plătesc de angajator și se decontează ulterior de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din bugetul asigurărilor de șomaj. Potrivit comunicatului MMPS, reducerea timpului de muncă se stabilește prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puțin 5 de zile lucrătoare consecutive, acesta având obligația să stabilească programul de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se poate aplica și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal.

Vor fi sprijinite și persoanele care realizează venituri în regim independent și care au beneficiat de indemnizația de șomaj tehnic în perioada stării de urgență/alertă, în baza OUG nr. 30/2020. Astfel, în contextul reducerii temporare a activității, pe perioada stării de urgență/alertă, aceste persoane vor putea beneficia de o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut. Plata se va face de la bugetul de stat, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, pe baza cererii și a declarației pe propria răspundere.

Alte categorii care vor fi susținute pentru a ajuta piața forței de muncă, pentru o perioadă de trei luni, sunt zilierii și lucrătorii sezonieri. „Pentru zilierii care își desfășoară activitatea într-unul dintre domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2 se acordă de la bugetul de stat o sumă reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă pentru o perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarul de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

Beneficiarii de lucrări vor plăti acești bani zilierilor, din bugetul propriu, la momentul plății contravalorii muncii zilnice, și ulterior vor deconta sumele plătite prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene”, precizează MMPS.

Guvernul a mai decis să acorde pentru sezonieri o indemnizație de 41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut pe economie, aferent perioadei lucrate. Această facilitate va putea fi acordată până la 31 decembrie 2020, pentru cel mult 3 luni, la alegerea angajatorului, pentru angajații care încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni. Angajatorul va plăti integral contravaloarea muncii prestate în baza contractului individual de muncă pe perioadă determinată, și ulterior va deconta, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, suma reprezentând procentajul de 41,5%. Decontarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj se va efectua în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii.

O altă măsură adoptată de Guvern pentru a sprijini piața muncii în această perioadă are ca scop impulsionarea angajatorilor să utilizeze telemunca, în contextul în care regulile de distanțare fizică, inclusiv la locul de muncă, trebuie menținute. În acest sens, Guvernul a prevăzut acordarea, o singură dată, a unei sume de 2.500 lei pentru angajații care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență sau de alertă pentru cel puțin 15 zile, pentru achiziționarea de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă. Această măsură se adresează angajatorilor care au statutul de întreprinderi mici și mijlocii și care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgență. Banii se acordă prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din subvenții de la bugetul de stat, în limita bugetului alocat, până la 31 decembrie 2020.

Măsurile adoptate nu se aplică instituțiilor publice, angajatorilor care la data solicitării se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate și nici angajatorilor care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.

Aproximativ 700.000 de persoane vor beneficia de noile măsuri adoptate de Guvern, impactul bugetar fiind estimat la 2,4 miliarde lei.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending