Rețele sociale

ECONOMIE

Piața românească a berii, scădere de peste 7% în intervalul martie-iunie

Piața berii din România a înregistrat o scădere de peste 7% în lunile martie – iunie ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2019, din cauza pandemiei de Covid-19, iar consumul se situează mult sub nivelul consemnat în anii trecuți

Radio CECCAR FM

Piața berii din România a înregistrat o scădere de peste 7% în lunile martie – iunie ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2019, din cauza pandemiei de Covid-19, iar consumul se situează mult sub nivelul consemnat în anii trecuți, chiar dacă în luna iunie, odată cu redeschiderea teraselor, acesta a avut o ușoară revenire, a declarat, pentru Agerpres, directorul general al Asociației Berarii României, Julia Leferman. Ea a precizat că impactul cel mai puternic al efectelor pandemiei se va resimți în trimestrul al treilea, care, în mod obișnuit, este vârful de sezon pentru consumul de bere. În acest context, Julia Leferman a pledat pentru susținerea sectorului HoReCa de către guvernanți, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spațiile publice, prin deciziile autorităților locale sau prin permiterea funcționării unor locații temporare de tip food trucks sau baruri mobile.

Potrivit acesteia, faptul că barurile și restaurantele și-au oprit activitatea timp de două luni și jumătate a dus la închiderea liniilor de bere la draft, iar comercializarea acestui tip de bere se va relua treptat, odată cu redeschiderea etapizată a teraselor și ulterior a restaurantelor.

Începând cu luna martie 2020, odată cu declanșarea pandemiei, s-a conturat o tendință nouă printre consumatorii de bere, prin creșterea cu 39% a preferinței pentru sticla de unică folosință, în detrimentul celei reutilizabile. Astfel, la nivelul primelor 6 luni din an, comparativ cu ianuarie – iunie 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este și mai accentuat (-34%) în raport cu sticla de unică folosință, care a crescut cu 44%.

În primul semestru al anului 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, categoria specialități – în care intră, printre multe altele, berea neagră, cea nepasteurizată, albă, ale, pale, roșie etc. – a scăzut cu 28%. „Deși această categorie este una relativ mică, reprezentând doar 2,2% din piață în 2019, a fost un segment care a rămas constant în evoluție față de 2018. Dacă în 2019, preferința românilor pentru mixurile de bere și berile aromatizate a înregistrat o creștere record în România, de 32,5% față de anul anterior, urmând de altfel tendința europeană de consum, în primele 6 luni ale anului 2020 această categorie a înregistrat și ea o reducere de 6 procente. Și acest segment are o pondere mică din piață, adjudecându-și 3% din piață în 2019. Preferințele tot mai variate ale românilor în materie de bere și dorința lor de a experimenta gusturi noi, speciale, tendință remarcată anul trecut, s-a mai ponderat în această perioadă de pandemie”, a subliniat directorul general al Asociației Berarii României.

Comparativ, anul trecut, mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 3% din piață, iar categoria specialități, 2,2% din total.

În ceea ce privește categoria berii fără alcool, aceasta a înregistrat o tendință similară, de scădere cu 19%, în primele 6 luni ale acestui an. Berea fără alcool deținea o pondere de 1,7% din întreaga piață de bere în 2019.

„Dacă în cazul primelor două categorii consumul și-a revenit într-o mică măsură în luna iunie, în cazul berii fără alcool scăderea este și mai accentuată (a pierdut un procent). Și dacă până anul trecut berea fără alcool era pe un trend ascendent, 2020 este primul an de scădere pentru acest segment”, a adăugat Julia Leferman.

În 2019, piața berii din România a înregistrat un volum în creștere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe locuitor s-a ridicat la 86 de litri.

România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, potrivit datelor publicate la finalul săptămânii trecute de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending