„Industria UE, motor pentru creșterea economică și redresare în UE: inovare pentru tranziția verde și digitală și obținerea de rezultate prin asigurarea unui nivel echitabil de concurență” a fost tema reuniunii informale a Consiliului UE Competitivitate, secțiunea Piață Internă și Industrie, format videoconferință, organizată organizată de Președinția germană a Consiliului UE, la finalul săptămânii trecute. Din țara noastră a participat la eveniment Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Președinția germană a propus spre dezbatere competitivitatea externă a UE și modul în care se pot asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă, având în vedere Cartea Albă privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine, adoptată recent de Comisia Europeană, rolul industriei ca principal motor pentru creșterea economică și redresare, perspectiva viitoarei strategii industriale a UE care va fi prezentată de Comisia Europeană la începutul anului 2021, precum și dubla tranziție verde și digitală și reziliența strategică a economiei. Un subiect important al dezbaterilor a vizat Proiectele Importante de Interes Comun European (IPCEI), care implică un nivel ridicat de inovare și cercetare în domenii de străpungere, dezvoltare tehnologică și fructificarea rezultatelor cercetării, precum și contribuția pe care aceste proiecte IPCEI o au la procesul de transformare și relansare a economiei europene, la tranziția către mobilitate durabilă și la performanța industriilor energointensive, fiind menționate IPCEI din domeniile baterii, sisteme și tehnologii bazate pe hidrogen, conectivitate și microelectronică.

Potrivit comunicatului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), Virgil Popescu a transmis o serie de mesaje politice în atenția omologilor și a Comisiei Europene pentru a indica poziționarea României, respectiv: necesitatea menținerii unei baze industriale puternice în UE și în România, modernizarea rapidă a companiilor industriale pentru a se face tranziția verde și digitală, asigurarea unei ponderi importante a industriei în PIB-ul UE și la nivel național, precum și stimularea investițiilor străine directe pe tot teritoriul UE, în special în domenii cu nivel tehnologic ridicat.

În ceeea ce privește subiectele de dezbatere propuse de Președinția Germană la Consiliul UE, oficialul român a declarat susținere pentru inițiativa Comisiei Europene de a elabora Cartea albă privind condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva completării cadrului de reglementare existent în domeniul concurenței cu o inițiativă legislativă privind subvențiile acordate companiilor străine care denaturează piața internă europeană, având impact direct în achizițiile publice sau în procedurile de finanțare UE. În acest context, ministrul Popescu a menționat necesitatea verificării rapide a subvențiilor primite de operatori economici din afara Uniunii Europene. A semnalat necesitatea coordonării discuțiilor privind subvențiile străine care au loc la OECD și în Consiliul COMPET cu Comisia Europeană, având în vedere perspectiva lansării unor noi propuneri legislative în 2021 de către Comisia Europeană precum si a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră.

Ministrul Popescu a anunțat interesul României de a lua parte la IPCEI alături de alte state membre, dând exemplu domeniile tehnologii și sisteme bazate pe hidrogen și microelectronică. De asemenea, a evidențiat necesitatea menținerii în UE a industriilor energo-intensive cum este cazul industriei chimice, a cimentului, siderurgiei și metalelor neferoase, pentru ca acestea să contribuie la autonomia strategică a Uniunii, demers care este sprijinit de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin schema de ajutor de stat în valoare de 291 milioane euro, pe o durată de doi ani, aflată în derulare.

În ceea ce privește investițiile în inovare, oficialul român a subliniat rolul hub-urilor de inovare digitală (Digital Innovation Hubs) și al clusterelor care vor avea o contribuție importantă la procesul de digitalizare și pot promova dezvoltarea și adoptarea inteligenței artificiale, a securității cibernetice și a internetului industrial al lucrurilor. Totodată, a menționat că România susține parteneriatele și complementaritatea în cercetare inovare.

Miniștrii COMPET au salutat adoptarea Cărții Albe privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva unor inițiative legislative europene. Au abordat situația industriei europene care, în contextul pandemiei COVID-19, a avut de suferit din cauza întreruperii lanțurilor valorice și de aprovizionare, restricțiilor de călătorie și scăderii cererii, și au susținut dezvoltarea lanțurilor valorice și a ecosistemelor industriale. În acest cadru industria europeană, alături de IMM-uri, a putut contribui la o redresare economică rapidă. Au exprimat interes pentru participarea în proiecte IPCEI în domeniile mai sus enumerate.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a prezentat elemente care au condus la elaborarea Cărții Albe privind subvențiile străine și a evidențiat rolul important pe care îl au investițiile străine directe pentru locuri de muncă și creștere, necesitatea accesului la informații pentru detectarea subvențiilor primite de companii străine, corelarea cu alte acte legislative cum este cazul directivelor de achiziții publice sau controlul concentrărilor economice și al procedurilor de finanțare UE. Pe lângă alte aspecte care au rezultat din consultarea publică. A anunțat perspectiva adoptării unei propuneri legislative în prima jumătate a anului 2021 și necesitatea continuării dialogului constructiv cu statele membre UE.

Comisarul Thierry Breton a atras atenția că, în această perioadă de criză generată de pandemia COVID-19, piața unică nu a funcționat și prețul este mare deoarece au fost întrerupte lanțurile de aprovizionare. Încă sunt bariere pe piața unică introduse de statele membre și care trebuie eliminate. A încurajat statele membre să depună eforturi pentru consolidarea ecosistemelor industriale și sprijin pentru identificarea părților slabe, finanțare, cadrul de reglementare favorabil politică comercială, pentru a se reduce dependența UE de terți în domenii strategice. A evocat cele două proiecte IPCEI în domeniul bateriilor electrice care vor face ca UE să devină lider mondial în domeniul producției de baterii pentru mobilitate electrică sau pentru alte sectoare cum este chimia. A recomandat miniștrilor să se gândească la investiții în comun în domeniile industriale forte ale UE pentru a putea întări rolul UE la nivel global.