Connect with us

ECONOMIE

Reuniunea informală a Consiliului UE Competitivitate

CECCAR FM

Publicat

pe

„Industria UE, motor pentru creșterea economică și redresare în UE: inovare pentru tranziția verde și digitală și obținerea de rezultate prin asigurarea unui nivel echitabil de concurență” a fost tema reuniunii informale a Consiliului UE Competitivitate, secțiunea Piață Internă și Industrie, format videoconferință, organizată organizată de Președinția germană a Consiliului UE, la finalul săptămânii trecute. Din țara noastră a participat la eveniment Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Președinția germană a propus spre dezbatere competitivitatea externă a UE și modul în care se pot asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă, având în vedere Cartea Albă privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine, adoptată recent de Comisia Europeană, rolul industriei ca principal motor pentru creșterea economică și redresare, perspectiva viitoarei strategii industriale a UE care va fi prezentată de Comisia Europeană la începutul anului 2021, precum și dubla tranziție verde și digitală și reziliența strategică a economiei. Un subiect important al dezbaterilor a vizat Proiectele Importante de Interes Comun European (IPCEI), care implică un nivel ridicat de inovare și cercetare în domenii de străpungere, dezvoltare tehnologică și fructificarea rezultatelor cercetării, precum și contribuția pe care aceste proiecte IPCEI o au la procesul de transformare și relansare a economiei europene, la tranziția către mobilitate durabilă și la performanța industriilor energointensive, fiind menționate IPCEI din domeniile baterii, sisteme și tehnologii bazate pe hidrogen, conectivitate și microelectronică.

Potrivit comunicatului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), Virgil Popescu a transmis o serie de mesaje politice în atenția omologilor și a Comisiei Europene pentru a indica poziționarea României, respectiv: necesitatea menținerii unei baze industriale puternice în UE și în România, modernizarea rapidă a companiilor industriale pentru a se face tranziția verde și digitală, asigurarea unei ponderi importante a industriei în PIB-ul UE și la nivel național, precum și stimularea investițiilor străine directe pe tot teritoriul UE, în special în domenii cu nivel tehnologic ridicat.

În ceeea ce privește subiectele de dezbatere propuse de Președinția Germană la Consiliul UE, oficialul român a declarat susținere pentru inițiativa Comisiei Europene de a elabora Cartea albă privind condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva completării cadrului de reglementare existent în domeniul concurenței cu o inițiativă legislativă privind subvențiile acordate companiilor străine care denaturează piața internă europeană, având impact direct în achizițiile publice sau în procedurile de finanțare UE. În acest context, ministrul Popescu a menționat necesitatea verificării rapide a subvențiilor primite de operatori economici din afara Uniunii Europene. A semnalat necesitatea coordonării discuțiilor privind subvențiile străine care au loc la OECD și în Consiliul COMPET cu Comisia Europeană, având în vedere perspectiva lansării unor noi propuneri legislative în 2021 de către Comisia Europeană precum si a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră.

Ministrul Popescu a anunțat interesul României de a lua parte la IPCEI alături de alte state membre, dând exemplu domeniile tehnologii și sisteme bazate pe hidrogen și microelectronică. De asemenea, a evidențiat necesitatea menținerii în UE a industriilor energo-intensive cum este cazul industriei chimice, a cimentului, siderurgiei și metalelor neferoase, pentru ca acestea să contribuie la autonomia strategică a Uniunii, demers care este sprijinit de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin schema de ajutor de stat în valoare de 291 milioane euro, pe o durată de doi ani, aflată în derulare.

În ceea ce privește investițiile în inovare, oficialul român a subliniat rolul hub-urilor de inovare digitală (Digital Innovation Hubs) și al clusterelor care vor avea o contribuție importantă la procesul de digitalizare și pot promova dezvoltarea și adoptarea inteligenței artificiale, a securității cibernetice și a internetului industrial al lucrurilor. Totodată, a menționat că România susține parteneriatele și complementaritatea în cercetare inovare.

Miniștrii COMPET au salutat adoptarea Cărții Albe privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva unor inițiative legislative europene. Au abordat situația industriei europene care, în contextul pandemiei COVID-19, a avut de suferit din cauza întreruperii lanțurilor valorice și de aprovizionare, restricțiilor de călătorie și scăderii cererii, și au susținut dezvoltarea lanțurilor valorice și a ecosistemelor industriale. În acest cadru industria europeană, alături de IMM-uri, a putut contribui la o redresare economică rapidă. Au exprimat interes pentru participarea în proiecte IPCEI în domeniile mai sus enumerate.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a prezentat elemente care au condus la elaborarea Cărții Albe privind subvențiile străine și a evidențiat rolul important pe care îl au investițiile străine directe pentru locuri de muncă și creștere, necesitatea accesului la informații pentru detectarea subvențiilor primite de companii străine, corelarea cu alte acte legislative cum este cazul directivelor de achiziții publice sau controlul concentrărilor economice și al procedurilor de finanțare UE. Pe lângă alte aspecte care au rezultat din consultarea publică. A anunțat perspectiva adoptării unei propuneri legislative în prima jumătate a anului 2021 și necesitatea continuării dialogului constructiv cu statele membre UE.

Comisarul Thierry Breton a atras atenția că, în această perioadă de criză generată de pandemia COVID-19, piața unică nu a funcționat și prețul este mare deoarece au fost întrerupte lanțurile de aprovizionare. Încă sunt bariere pe piața unică introduse de statele membre și care trebuie eliminate. A încurajat statele membre să depună eforturi pentru consolidarea ecosistemelor industriale și sprijin pentru identificarea părților slabe, finanțare, cadrul de reglementare favorabil politică comercială, pentru a se reduce dependența UE de terți în domenii strategice. A evocat cele două proiecte IPCEI în domeniul bateriilor electrice care vor face ca UE să devină lider mondial în domeniul producției de baterii pentru mobilitate electrică sau pentru alte sectoare cum este chimia. A recomandat miniștrilor să se gândească la investiții în comun în domeniile industriale forte ale UE pentru a putea întări rolul UE la nivel global.

ECONOMIE

Consiliul Național Tripartit a stabilit majorarea salariului minim la 3.000 de lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei – din care 200 de lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări, în urma discuțiilor purtate la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, la care a participat și premierul Nicolae Ciucă.

Potrivit unui comunicat al Executivului, citat de Agerpres, în cursul discuțiilor au fost analizate propunerile patronatelor și sindicatelor legate de majorarea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2023.

„Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei – din care 200 lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări. Totodată, s-a stabilit ca salariul minim pentru sectorul construcțiilor să crească la 4.000 de lei tot de la 1 ianuarie 2023”, se arată în comunicat.

Șeful Executivului a punctat că discuția cu partenerii sociali a fost necesară pentru se veni cu o soluție realistă.

„Am considerat necesar să ne consultăm pe acest subiect cu partenerii sociali, pentru ca, în funcție de propunerile lor și de perspectivele bugetare pentru anul viitor, să venim cu o soluție realistă pentru contextul actual”, a declarat Nicolae Ciucă, citat în comunicat.

La reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, din partea Guvernului au mai participat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu și ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja.

Continuare

ECONOMIE

Dezbatere publică: Procedura de utilizare și funcționare a sistemului RO e-Transport

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că organizează o dezbatere publică Proiectului de ordin al președintelui ANAF și al președintelui Autorității Vamale Române pentru aprobarea Procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport în data de 29.11.2022, ora 14.30.

Evenimentul va avea loc în sala 372 a Ministerului Finanțelor, din Bd. Libertății nr. 16, sector 5, București.

„Accesul în sală este permis în limita locurilor disponibile, în ordinea înscrierii la adresa de email presa@anaf.ro”, precizează ANAF.

Continuare

ECONOMIE

ANAF va modifica formularul 212

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) urmează să modifice modelul și conținutul formularului 212 ”Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, în acest sens fiind elaborat un proiect de Ordin publicat pe site-ul instituției, pentru consultare.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale și OUG nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:

 modul de stabilire a bazei de calcul al impozitului pe venitul din cedarea folosinței bunurilor, în sensul în care, începând cu 1 ianuarie 2023, venitul brut reprezintă venit anual impozabil;

▪ reglementarea unor obligații fiscale pentru persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, respectiv pentru partea ce depășește suma lunară de 4.000 lei, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II ”Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”, după cum urmează:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute, inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară.

▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III din Codul fiscal, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II ”Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă: a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 minime brute, inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 minime brute, inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; c) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară.

De asemenea – se mai menționează în Referatul de aprobare a actului normativ – prin OUG nr.2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, s-a reglementat acordarea unor indemnizații lunare pentru profesioniști și persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe. Pentru aceste venituri, contribuabilii datorează impozit pe venit, contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate. Obligațiile fiscale se stabilesc de contribuabil și se declară prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul prevăzut la art.122 alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere modificările legislative menționate, prin noul proiect de Ordin se propune aprobarea formularului 212 “Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, care va fi utilizat pentru declararea impozitului pe veniturile realizate și a contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2022, precum și pentru declararea impozitului pe veniturile estimate și a contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2023.

Astfel, modificările față de actualul formular sunt, în principal, următoarele:

a) introducerea la Capitolul I, secțiunea 2 din formular a unei subsecțiuni noi, subsecțiunea 3, care se completează de persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;

b) eliminarea de la Capitolul I a secțiunii referitoare la stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.30/2020;

c) introducerea la Capitolul I a unei secțiuni distincte pentru stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.2/2022;

d) actualizarea secțiunii “Sumarul obligațiilor privind impozitul pe venitul realizat și contribuțiile sociale datorate, stabilite prin declarația curentă”, de la Capitolul I din formular, care devine secțiunea 8, prin introducerea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.2/2022, precum și eliminarea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.30/2020;

e) introducerea la Capitolul II, secțiunea 1, subsecțiunea 1, lit.B, la rd.3 a indicatorului “Venit anual impozabil” care se completează de contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor;

f) introducerea la Capitolul II, secțiunea 2 din formular la subsecțiunea 1 și la subsecțiunea 2 a unor câmpuri pentru stabilirea și declararea contribuțiilor de asigurări sociale, respectiv contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de contribuabili, în funcție de încadrarea în plafonul minim anual, potrivit legii;

g) actualizarea în mod corespunzător a instrucțiunilor de completare a declarației unice.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM