Suntem și pe

ECONOMIE

În august câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.275 lei, în scădere faţă de iulie cu 97 lei

În luna august, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.337 lei, cu 131 lei (-2,4%) mai mic decât în luna iulie, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.275 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 97 lei (-2,9%).

CECCAR FM

Publicat

pe

În luna august, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.337 lei, cu 131 lei (-2,4%) mai mic decât în luna iulie, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.275 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 97 lei (-2,9%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7431 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1704 lei).

Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,6%.

Indicele câştigului salarial real a fost 104,8% pentru luna august 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 97,1% pentru luna august 2020 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 220,4%, cu 6,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2020.

În luna august 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2020 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, de vacanţă, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiți agenţi economici sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 17,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 11,5% şi 14,0% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 5,0% şi 8,5% în fabricarea produselor textile, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), alte activităţi industriale n.c.a., depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transporturi aeriene, captarea, tratarea şi distribuţia apei; între 3,0% şi 5,0% în extracţia minereurilor metalifere, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea altor mijloace de transport, tranzacţii imobiliare, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), activităţi de poştă şi de curier.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 5,7% în activităţi de servicii anexe extracţiei, respectiv cu 5,4% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor; între 1,0% şi 3,0% în telecomunicaţii, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, transporturi pe apă, fabricarea băuturilor, alte activităţi extractive, hoteluri şi restaurante.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net, în principal ca urmare a acordării în luna precedentă a biletelor de valoare (tichete de vacanţă), astfel: învăţământ (-12,1%, inclusiv reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică (-2,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1,2%), transmite Mediafax.

ECONOMIE

Sistem de supraveghere al tranzacțiilor cu deșeuri

CECCAR FM

Publicat

pe

Din 15 ianuarie 2021, toți operatorii din piața de ambalaje vor fi sub lupa SIADT – Sistemul Informatic de Urmărire a Trasabilității Deșeurilor din Ambalaje: de la OIREP-uri (Organizațiile de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorilor – n.r.), la colectori și până la reciclatori, a anunțat astăzi secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Mircea Fechet.

„Așa cum piața lemnului avea nevoie de monitorizarea a tot ceea ce se întâmplă din pădure până în depozite, așa și piața deșeurilor avea nevoie de digitalizarea și urmărirea 24 de ore din 24 a oricărei operațiuni care implică deșeurile de ambalaje, iar acest lucru va fi posibil datorită SIADT”, a spus demnitarul. Declarația a fost făcută cu prilejul conferinței online „Circular Waste – SIATD, primii pași în asigurarea trasabilității deșeurilor de ambalaje”.

În cadrul dezbaterii, participanții au discutat calendarul implementării sistemului informatic SIATD, dezvoltat de Administrația Fondului pentru Mediu, destinat raportării și urmăririi trasabilității deșeurilor din ambalaje. „Practic, odată cu acest sistem, se va face trecerea de la o piață care astăzi (în anumite cazuri) se închide doar pe cifre, la una care se va închide pe cantități reale de deșeuri. Astfel, va duce la dispariția situațiilor în care colectarea sau reciclarea se realizau doar pe hârtie”, a subliniat secretarul de stat.

Potrivit MMAP, SIADT aduce multe noutăți și garanția că totul se desfășoară transparent și conform legii. Actorii din piață vor fi obligați inclusiv la proba existenței deșeurilor care fac obiectul tranzacției: înainte de orice tranzacție, sistemul obligă la încărcarea în aplicație a două fotografii cu încărcătura de deșeuri și patru fotografii cu mijlocul de transport. Totodată, punctul de încărcare a deșeurilor va fi monitorizat prin GPS.

Un alt avantaj al utilizării acestui sistem este că posibilele tranzacții ilegale vor putea fi blocate în timp real. „În momentul în care datele din SIADT ne semnalează că datele între doi sau mai mulți actori implicați în același contract diferă, putem bloca pe loc această tranzacție și putem trimite echipe de control care să verifice suspiciunea care apare în sistem”, a explicat secretarul de stat. Acest aspect va duce la creșterea gradului de eficiență a verificărilor inspectorilor fiscali ai Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), având în vedere că vor fi controale țintite.

Scopul creării SIADT este acela de creștere a cantităților de deșeuri reciclate în mod real în România, precum și de „scoatere din joc” a celor care nu dețin licențe de operare. „Piața neagră a deșeurilor din țară trebuie să dispară. Și mai trebuie ceva: să încetăm să mimăm reciclarea și să o impulsionăm la maximum, chiar și în al 12-lea ceas. România are ținte asumate și drumul nu poate fi decât unul singur: să trecem de la țara depozitării la cea a reciclării”, a spus Mircea Fechet.

Continuare

ECONOMIE

Heathrow pierde titlul de cel mai aglomerat aeroport din Europa

CECCAR FM

Publicat

pe

În clasamentul celor mai aglomerate aeroporturi din Europa, Heathrow a pierdut pentru prima dată locul I, fiind întrecut de Paris Charles de Gaulle, din cauza declinului cererii pentru călătoriilor aeriene, în contextul pandemiei de coronavirus (Covid-19), transmit BBC și Reuters, preluate de Agerpres. În primele nouă luni din 2020, aproximativ 19 milioane de pasageri au trecut prin aeroportul londonez Heathrow, față de 19,3 milioane înregistrați de aeroportul din capitala Franței.

La distanță apropiată se află aeroporturile din Amsterdam (Schiphol) și Frankfurt. Acestea, alături de Paris Charles de Gaulle, au introdus testări pentru pasageri, astfel încât s-au redeschis mai repede. În schimb, testarea pasagerilor în Marea Britanie, ca metodă de a se evita carantina „s-a desfășurat într-un ritm prea lent”, astfel încât în trimestrul trei din 2020 numărul pasagerilor care au trecut prin aeroportul londonez a scăzut cu 84%.

„Deja în Franța și Germania, chiar și în Canada și Irlanda, s-a trecut la testări și acesta este modul în care ne asigurăm că protejăm locurile de muncă din Regatul Unit și protejăm oamenii de infecții”, a afirmat Holland Kaye, șeful companiei care administrează Heathrow.

Heathrow, care deja a renunțat la 500 de angajați, a raportat extinderea pierderilor în primele nouă luni din 2020, la 1,5 miliarde de lire sterline (1,95 miliarde de dolari). De asemenea, compania a înrăutățit estimările privind numărul de pasageri în 2021 la 22,6 milioane – mai puțin de un sfert față de nivelul din 2019.

Potrivit Asociației Internaționale de Transportat Aerian (IATA), companiile aeriene europene ar urma să înregistreze pierderi nete de 21,5 miliarde de dolari în 2020 (față de un profit net de 6,5 miliarde de dolari în 2019), ceea ce ar putea pune în pericol șase până la șapte milioane de locuri de muncă din industria aeronautică și sectoarele care au legătură cu aviația în Europa.

Continuare

ECONOMIE

România, a doua cea mai ieftină piață de carburanți din UE

CECCAR FM

Publicat

pe

România are al doilea cel mai mic preț la benzină și motorină din Uniunea Europeană, după Bulgaria, arată cele mai recente date ale Oil Bulletin, publicație a Comisiei Europene, analizate de Agerpres. Astfel, începând cu data de 19 octombrie, benzina costă în România 0,934 euro pe litru în medie, în timp ce media europeană este de 1,265 euro pe litru.

Bulgaria are cel mai mic preț la benzină, respectiv 0,897 euro pe litru, în timp ce benzina cea mai scumpă se găsește în Danemarca – 1,458 euro, urmată de Italia – 1,389 euro și Suedia – 1,362 euro pe litru.

Situația este similară și în ceea ce privește motorina. În România, carburantul diesel costă 0,906 euro pe litru, față de media europeană, care este de 1,105 euro pe litru.

De asemenea, bulgarii plătesc cel mai puțin pentru litrul de motorină, respectiv 0,866 euro, în timp ce țările cele mai scumpe sunt Suedia – 1,341 euro pe litru, Belgia – 1,269 euro și Italia – 1,260 euro pe litru.

Prețurile analizate sunt cele din benzinării, adică au toate taxele incluse.

Conform Oil Bulletin, instituția care furnizează aceste date la Bruxelles din partea României este Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Prețurile prezentate reprezintă media ponderată calculată săptămânal pe baza cotei de piață a fiecărui furnizor de date pentru fiecare tip de carburant.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending