Rețele sociale

ECONOMIE

Peste un milion de noi locuri de muncă vor apărea în România în următorii 10 ani, pe fondul digitalizării

Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), citate de Frames, la nivel mondial, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în anul 2030 și doar 5% din ocupațiile actuale vor fi automatizate.

Radio CECCAR FM

Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România în următorii 10 ani, pe fondul apariției noilor tehnologii care aduc schimbări majore în economie și în condițiile în care școala românească trebuie reformată, estimează specialiștii într-o analiză Factory 4.0 & Frames, publicată recent, citată de AGERPRES.

„Peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate și servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât și în sectorul public. În urmă cu 20-30 de ani, după Revoluție, multă lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinațională, indiferent de domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum sunt și alte profesii printre care cea de broker, contabil sau de ziarist. Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condițiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite, în general relația statului cu cetățeanul va fi gestionată prin aplicații online. Tehnologia a adus schimbări semnificative în economie”, subliniază analiza de specialitate.

Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), citate de Frames, la nivel mondial, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în anul 2030 și doar 5% din ocupațiile actuale vor fi automatizate.

„Marea provocare pentru angajatori, guverne și populație este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilități tehnice și competențe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor”, afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.

În viziunea experților, în 2030, economia va fi conectată la tehnologie, chiar la internetul 6G și la servicii cloud, ceea ce înseamnă că angajații vor trebui să știe să folosească computerul, aplicațiile de lucru, precum și să efectueze diferite operațiuni folosindu-se de inteligența artificială.

Pe acest fond, se estimează că economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulți oameni creativi. „Inventatorii, scriitorii, actorii, cei care realizează producții culturale (teatru, muzică etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport, practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv își vor găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global. 2030 va aduce, în România, peste un milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicații, suport și dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim de servicii & suport dedicate populației și firmelor (inclusiv zona de administrație publică) sau de zona creativă, acolo unde creația umană, fie că este vorba de inventică, cultură, activități sportive etc. va fi mai susținută și valorificată ca oricând”, susțin realizatorii analizei Factory 4.0 & Frames.

Un studiu al celor două campanii arată că, în perioada 2016-2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creștere de aproape cinci ori mai rapid decât principalele economii europene. Astfel, în 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creșterii economice ar putea accelera din nou.

„Schimbările fundamentale prin care va trece piața muncii din România vor trebui susținute de un sistem educațional adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat, România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competențelor digitale din UE. În anul 2019, nu mai puțin de 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, urmată de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilități digitale superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea competențe. La testele PISA din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competențe digitale la Bacalaureat se susține doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul”, atenționează experții.

În viziunea specialiștilor, școala românească trebuie reformată, iar „copiii noștri trebuie să învețe materii adecvate vremurilor în care trăim” și „dezvoltarea competențelor digitale trebuie să se afle pe același nivel cu limba română, cu învățarea limbilor străine”. „Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare și cu materiile pe care elevii trebuie să le învețe acum, ne vom trezi, peste câțiva ani, că forța de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiții, vom pierde la capitolul bunăstare”, se notează în analiza citată.

O cercetare elaborată de Ministerul Muncii, parte din „Strategia națională pentru locuri de muncă verzi”, populația României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de oameni, va număra în anul 2030 doar 18.023.954 de oameni. În același interval de timp, populația denumită „în vârstă de muncă 15-64 de ani” va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030.

„România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie”, afirmă specialiștii.

Conform sursei citate, economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.

ECONOMIE

A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus

Radio CECCAR FM

Astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 373/2024 Ordinul comun nr. 621/1.227/1.028/129/20.637/2024 al ministrului Finanțelor, al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, al ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului IMM Plus pentru componentele IMM România Plus, Agro Plus, IMM Prod Plus, Construct Plus și Innovation Plus.

Obiectivul principal al programului IMM PLUS constă în sprijinirea accesului la lichidități pentru desfășurarea activității curente și finanțarea investițiilor realizate de către întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, de către instituțiile de credit, a căror activitate economică a fost afectată de conflictul armat din Ucraina, precum și încurajarea și stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie și a unităților administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, care realizează proiecte de investiții în sectorul construcțiilor.

Programul IMM Plus va deveni operațional la data emiterii deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat de către Comisia Europeană, iar contractele de garantare și acordurile de finanțare aferente programului vor fi emise până la 30 iunie 2024. Plata dobânzilor se efectuează până la data de 31 iulie 2026 inclusiv.

În cadrul componentelor Programului nu sunt eligibile pentru acordarea de garanții activitățile finanțate din sectoarele/domeniile: a) intermedieri financiare, cu excepția activităților auxiliare intermedierilor financiare; b) asigurări, cu excepția activităților agenților și brokerilor de asigurare; c) tranzacții imobiliare, cu excepția activităților de tranzacții imobiliare realizate de către agențiile imobiliare; d) activități de jocuri de noroc și pariuri; e) producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, cu excepția fabricării băuturilor alcoolice nedistilate și a băuturilor pe bază de alcool CAEN 1102, CAEN 1103, CAEN 1104, CAEN 1105 și CAEN 1106; f) substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope; g) activități de închiriere și leasing; h) activități de investigare și protecție, cu excepția activității de protecție și gardă și activității de servicii privind sistemele de securizare.

În cadrul componentei IMM România Plus pot fi finanțate activități din toate sectoarele/domeniile de activitate, cu excepția: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile în cadrul componentelor Agro Plus, Rural Plus și codurilor CAEN eligibile în cadrul componentelor IMM Prod Plus, Innovation Plus și Construct Plus.

Achiziția de noi tehnologii/echipamente care îmbunătățesc rezultatele și productivitatea companiei și/sau orice invenție (inclusiv tehnologii/echipamente noi care nu sunt încă pe piață), precum și promovarea exportului, indiferent de domeniul de activitate/cod CAEN eligibil, sunt incluse în cadrul componentei Innovation Plus. Prin cheltuială cu caracter inovator se înțelege orice cheltuială care contribuie la retehnologizarea unui proces, unei activități, creșterea productivității mijloacelor fixe, achiziționate și/sau dezvoltate în interiorul companiei, indiferent de domeniul de activitate, precum și cheltuielile aferente achiziționării sau încorporării unor produse/soluții noi din punctul de vedere al progresului tehnologic, validate prin brevete, patente, mărci, și cheltuielile operaționale accesorii finanțării obiectului de activitate prin programul Innovation Plus.

In cadrul componentei Innovation Plus pot fi finantate activitatile din domeniile/sectoarele de activitate fara a se tine cont de codul CAEN, cu exceptia: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile in cadrul componentelor Agro Plus și Rural Plus.

În baza prezentei proceduri de implementare se acordă ajutor de stat sub formă de garanții de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat, în conformitate cu prevederile secțiunii 2.1 din Cadrul temporar de criză și de tranziție, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru. Valoarea creditului garantat de stat și/sau procentul de garantare a creditului pot fi ajustate de instituția de credit în vederea încadrării în plafoanele menționate la art. 6 alin. (1) din OUG 18/2024 , după caz.

Pentru creditele/liniile de credit menționate anterior, valoarea maximă a finanțărilor acordate unui beneficiar nu poate depăși 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiții. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 10.000.000 lei. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului și acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 5.000.000 lei.

Facilitățile prevăzute se acordă în favoarea unui beneficiar eligibil organizat sub forma unei entități economice. În cazul în care mai multe entități economice distincte formează o singură entitate economică, legăturile dintre respectivele entități se vor evalua în funcție de existența unei influențe dominante sau decisive. Se vor evalua participațiile deținute și elementele care atestă exercitarea efectivă a controlului, prin evaluarea gradului de implicare directă sau indirectă în activitatea economică desfășurată de întreprinderea controlată. În acest caz, se va analiza acea unitate economică considerate întreprindere relevantă, care are calitatea de beneficiar al Programului.

În cazul creditelor de investiții acordate beneficiarilor eligibili, instituțiile de credit pot acorda, la începutul perioadei de creditare, la solicitarea beneficiarilor, o perioadă de grație de maximum 18 luni pentru rambursarea principalului.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) reamintește, printr-un comunicat, că operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale care funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, au obligația de a le dota cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) prevăzute la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. IV din OG nr. 11/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea unor termene.

Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2024, operatorii economici care nu vor respecta obligația de a asigura dotarea automatelor comerciale cu AMEF în vederea transmiterii datelor fiscale către sistemul informatic al ANAF, vor fi sancționați cu:

▪ amendă de la 8.000 de lei la 10.000 de lei;

▪ confiscarea sumelor nejustificate;

▪ suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu AMEF și prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 28/1999.

Continuare

ECONOMIE

A doua ediție din acest an a programului de titluri de stat Fidelis, marcată de trei recorduri

Radio CECCAR FM

Cea de-a doua ediție din 2024 a programului de titluri de stat Fidelis a fost marcată de trei recorduri, respectiv cea mai mare sumă investită dintre toate cele 16 ediții, cel mai mare număr de investitori-donatori și cea mai mare sumă investită de donatori de sânge, informează Ministerul Finanțelor (MF), printr-un comunicat citat de Agerpres.

În această a doua ediție, desfășurată de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu Morning Glory și Rock FM, au investit 1.626 donatori, un număr record, depășind toate edițiile anterioare. Suma investită de aceștia a fost de peste 266 milioane lei, cea mai mare sumă de la lansarea parteneriatului cu Rock FM.

„Cea mai recentă emisiune Fidelis stabilește noi standarde în ceea ce privește investițiile în titluri de stat. Această performanță este o dovadă a încrederii pe care investitorii o au în economia noastră. Prin canalizarea acestor resurse financiare către investiții strategice, deschidem drumul către o bunăstare durabilă pentru toți concetățenii români. În ceea ce privește tranșa pentru donatori-investitori, de fiecare dată când credem că nu ne mai pot surprinde vin și ne demonstrează că ne pot depăși orice așteptare: peste 9.000 vieți salvate în primele patru luni ale anului”, a transmis ministrul Marcel Boloș, citat în comunicat.

Cei 1.626 de donatori de sânge, care s-au alăturat campaniei „România are sânge de rocker, acum și de investitor” în perioada 8 – 17 aprilie 2024, au beneficiat de tranșa specială cu cea mai mare dobândă oferită în cadrul acestei ediții, de 7%, pentru achiziția de titluri de stat emise în lei, cu scadență la un an.

Potrivit specialiștilor Centrului de Transfuzie Sanguină București, sângele donat de cei 3.031 de donatorii-investitori ai celor două ediții din 2024 vor salva 9.093 de vieți.

Suma totală investită a fost de peste 3,197 miliarde lei, depășind cu peste 100 de milioane lei ediția record din aprilie 2023. Emisiunile în euro au fost cele mai accesate în cadrul acestei ediții, cu un total de peste 383,630 milioane euro, echivalentul a 1,918 miliarde lei.

Astfel, emisiunea în euro cu scadența la 1 an și dobânda de 4% a avut un total de peste 254,791 milioane de euro, echivalentul a 1,273 miliarde lei, plasați în cele 3.586 de ordine. A doua emisiune în euro, cu scadența la 5 ani și dobânda de 5%, a avut un total de peste 128,839 milioane euro, echivalentul a 644,196 milioane lei, plasate în 3.641 ordine.

În ceea ce privește emisiunile în lei, investitorii au plasat peste 1,012 miliarde lei, în 8.068 de ordine. Emisiunea de titluri de stat în lei cu scadență de un an și dobânda de 6% a avut un total de peste 634,485 milioane lei. Emisiunea de titluri de stat în lei cu scadență de 3 ani și dobânda de 6,85% a avut un total de peste 378,353 milioane lei.

„Cei care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilități precum: posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere; câștigurile cumulate din dobânzi și profituri sunt neimpozabile; flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului”, subliniază reprezentanții MF.

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Continuare
PROFESIA CONTABILĂacum 5 ore

CECCAR Maramureș: Întâlniri cu elevii care vor participa la faza județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a II-a

PROFESIA CONTABILĂacum 5 ore

CECCAR a publicat traducerea în limba română a seriei privind managementul calității dedicată întreprinderilor mici, elaborată de IAASB

ECONOMIEacum 6 ore

A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus

ECONOMIEacum 6 ore

ANAF: Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale

ECONOMIEacum 6 ore

A doua ediție din acest an a programului de titluri de stat Fidelis, marcată de trei recorduri

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, vicepreședinte al CECCAR, reales membru al Consiliului ETAF

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Ghid de inițiere în 5 pași pentru o tranziție sustenabilă a IMM-urilor

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Schimbarea paradigmei în business: Raportarea de sustenabilitate și rolul activ al profesioniștilor contabili în asigurarea competitivității afacerilor în lanțul de valoare global

ECONOMIEacum o zi

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

ECONOMIEacum o zi

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 16.04.2024

ECONOMIEacum 2 zile

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Trending