Connect with us

ECONOMIE

Proiectul de Lege privind registrul comerțului, în dezbatere

CECCAR FM

Publicat

pe

Între altele, proiectul corelează și uniformizează procedurile de înregistrare pentru toate categoriile de persoane fizice și juridice înregistrate în registrul comerțului

Ministerul Justiției a lansat în consultare publică proiectul de Lege privind registrul comerțului. Proiectul transpune soluțiile digitale prevăzute de noua Directivă europeană în materia societăților 2019/1151 și propune o abordare unitară a procesului de înregistrare în registrul comerțului. Potrivit inițiatorilor, actul normativ  reunește în conținutul său toate formalitățile și etapele care au ca finalitate înregistrarea în registrul comerțului, precum și aspectele strâns legate de procedura de înregistrare, cum ar fi noua organizare a competenței de soluționare a cererilor de înregistrare sau regimul de acces al publicului la datele privind profesioniștii înregistrați în registrul comerțului

Principalele obiective pe care proiectul de act normativ le are în vedere, precum și cele mai importante soluții de reglementare pe care aceasta le propune sunt, conform Expunerii de motive, următoarele:

 Accesibilitatea online a tuturor formalităților pentru constituirea unei societăți și înregistrarea unei sucursale prin utilizarea mijloacelor de identificare electronică și a mijloacelor electronice de comunicare. Astfel, potrivit proiectului:

– actul constitutiv se poate întocmi online, prin completarea unui formular-tip, cu opțiuni predefinite, care va fi disponibil pe pagina de internet a ONRC; actul constitutiv formular-tip sau, după caz, cel individualizat, se semnează de către toți fondatorii sau de reprezentanții acestora cu semnătură electronică calificată;

– cererile de înregistrare și înscrisurile depuse în susținerea acestora întocmite de avocați sau de notari publici se pot semna de către aceștia cu semnătură electronică calificată și se pot transmite prin mijloace electronice;

– procedura de înregistrare a sucursalelor companiilor cu sediul principal într-un stat membru UE se simplifică prin eliminarea documentelor și informațiile ce sunt/vor putea fi obținute/verificate prin sistemul de interconectare a registrelor comerțului – BRIS;

– folosirea unei platforme electronice centrale, ținută de registrul comerțului, pentru publicarea actelor și faptelor înregistrate/menționate/depuse/vizate în/la/de registrul comerțului, Buletinul electronic al registrului comerțului;

– în considerarea interconectării registrelor comerțului din statele membre, se uniformizează efectul înregistrării în toate registrele ca fiind cel de la care actele, faptele persoanelor fizice și juridice înregistrate devin opozabile terților pentru a oferi un punct de referință general atât pentru utilizatorii naționali, cât și pentru cei transfrontalieri;

– certificatele de înmatriculare și certificatele constatatoare vor putea fi emise și în format electronic semnate cu semnătură electronică calificată/sigiliul electronic calificat.

 Simplificarea procedurii de înregistrare în registrul comerțului pentru a permite depunerea de documente în format electronic, verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege realizând-se prin comunicarea între autorități și utilizarea informațiilor/documentelor aflate deja la dispoziția acestora. Astfel, prin noua lege se elimină:

– cerința de efectuare a vărsământului aportului la capitalul social al SRL-urilor la momentul constituirii; proiectul prevede o etapizare, ulterioară momentului constituirii, a vărsării capitalului social subscris (30% în 3 luni, iar restul în 12 luni, cu excepția aportului în natură, care poate fi efectuat în 2 ani de la data înmatriculării);

– acordul Secretariatului General al Guvernului și al autorităților locale pentru folosirea anumitor cuvinte în denumire, registratorul urmând să consulte în procedura de înregistrare Registrul de evidență a autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, ce va fi creat și ținut de SGG; 

– depunerea dovezii rezervării denumirii;

– depunerea unor declarații pe propria răspundere, prin includerea lor, într-o formă simplificată, în actul constitutiv; 

– cerința depunerii specimenului de semnătură pentru reprezentanții legali.

 Reglementarea procedurii de înregistrare în registrul comerțului în baza controlului de legalitate, realizat de registrator:

– procedură de control prealabil înregistrării realizată de registratori, pe bază de înscrisuri;

– dacă există suspiciuni de fals cu privire la identitatea solicitantului, a reprezentantului acestuia sau a oricărei persoane a cărei identitate se verifică în procesul de înregistrare, registratorul poate solicita prezența fizică a acestora;

– generalizarea competenței de soluționare a registratorului prin includerea altor proceduri care nu au caracter contencios (ex: fuziuni, inclusiv transfrontaliere, divizări);

– se elimină posibilitatea formulării cererilor de intervenție în procedura de înregistrare,  terții – ca și solicitantul înregistrării –, având un remediu ulterior soluționării cerere de înregistrare, și anume plângerea împotriva încheierii registratorului;

– dizolvarea și radierea societății, pentru anumite cazuri ce nu au natură contencioasă, se dispune de registrator, cu posibilitatea contestării încheierii registratorului la instanță.

 Reglementarea statutului registratorului de registru al comerțului:

– personal de specialitate juridică, învestit să exercite un serviciu public de interes general;

– accesul în profesie se face pe bază de examen sau concurs;

– registratorul este numit și eliberat din funcție de directorul general al registrul comerțului, iar în exercitarea funcției nu este supus controlului ierarhic, cu privire la soluțiile pronunțate;

– registratorul este supus anumitor interdicții și incompatibilități, pentru a asigura imparțialitatea în exercitarea controlului prealabil înregistrării;

– registratorul răspunde disciplinar (procedura disciplinară este prevăzută de acest act normativ), civil și penal;

– remunerarea se realizează în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 153/2017 privind remunerarea personalului plătit din fonduri publice

 Reglementarea accesului online la informațiile privind societățile, inclusiv la informațiile privind societățile înregistrate în alte state membre ale Uniunii Europene și, pentru a îmbunătăți accesibilitatea serviciului public al registrului comerțului, asigurarea disponibilității de informații extinse și actualizate privind înființarea și funcționarea societăților.

Pentru aceasta, în proiect se prevede că:

– documentele și informațiile referitoare la persoanele fizice și juridice înregistrate în registrul comerțului se arhivează și în format electronic pentru a permite furnizarea mai rapidă de copii în format electronic, certificate de pe actele prezentate, chiar dacă acestea au fost depuse în format hârtie;

– se extind categoriile de informații care pot fi obținute cu titlu gratuit din registrele statelor membre, prin intermediul sistemului de interconectare a registrelor;

– devin disponibile mai multe date în registru, de exemplu, în privința sucursalelor (în registrul sucursalei, date despre societatea mamă dintr-un alt stat membru și, invers, în registrul societății-mamă, informații despre sucursală);

– informații user friendly vor fi la dispoziția publicului, pe portalul de servicii online al ONRC și pe pagina de internet a instituției, în limbile română și engleză, cu privire la aspectele cele mai importante în constituirea persoanelor juridice și înregistrarea persoanelor fizice și juridice.

♦ Codificarea legislației în domeniul înregistrării în registrul comerțului și sistematizarea acesteia, în raport de reglementările în domeniul societăților, în materia prevenirii și combaterii spălării banilor, a protecției datelor cu caracter personal.

Proiectul de lege privind registrul comerțului și expunerea de motive ce îl însoțește pot fi consultate pe site-ul Ministerului Justiției.

ECONOMIE

Consiliul Național Tripartit a stabilit majorarea salariului minim la 3.000 de lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei – din care 200 de lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări, în urma discuțiilor purtate la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, la care a participat și premierul Nicolae Ciucă.

Potrivit unui comunicat al Executivului, citat de Agerpres, în cursul discuțiilor au fost analizate propunerile patronatelor și sindicatelor legate de majorarea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2023.

„Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei – din care 200 lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări. Totodată, s-a stabilit ca salariul minim pentru sectorul construcțiilor să crească la 4.000 de lei tot de la 1 ianuarie 2023”, se arată în comunicat.

Șeful Executivului a punctat că discuția cu partenerii sociali a fost necesară pentru se veni cu o soluție realistă.

„Am considerat necesar să ne consultăm pe acest subiect cu partenerii sociali, pentru ca, în funcție de propunerile lor și de perspectivele bugetare pentru anul viitor, să venim cu o soluție realistă pentru contextul actual”, a declarat Nicolae Ciucă, citat în comunicat.

La reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, din partea Guvernului au mai participat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu și ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja.

Continuare

ECONOMIE

Dezbatere publică: Procedura de utilizare și funcționare a sistemului RO e-Transport

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că organizează o dezbatere publică Proiectului de ordin al președintelui ANAF și al președintelui Autorității Vamale Române pentru aprobarea Procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport în data de 29.11.2022, ora 14.30.

Evenimentul va avea loc în sala 372 a Ministerului Finanțelor, din Bd. Libertății nr. 16, sector 5, București.

„Accesul în sală este permis în limita locurilor disponibile, în ordinea înscrierii la adresa de email presa@anaf.ro”, precizează ANAF.

Continuare

ECONOMIE

ANAF va modifica formularul 212

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) urmează să modifice modelul și conținutul formularului 212 ”Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, în acest sens fiind elaborat un proiect de Ordin publicat pe site-ul instituției, pentru consultare.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale și OUG nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:

 modul de stabilire a bazei de calcul al impozitului pe venitul din cedarea folosinței bunurilor, în sensul în care, începând cu 1 ianuarie 2023, venitul brut reprezintă venit anual impozabil;

▪ reglementarea unor obligații fiscale pentru persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, respectiv pentru partea ce depășește suma lunară de 4.000 lei, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II ”Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”, după cum urmează:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute, inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară.

▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III din Codul fiscal, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II ”Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă: a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 minime brute, inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 minime brute, inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; c) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară.

De asemenea – se mai menționează în Referatul de aprobare a actului normativ – prin OUG nr.2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, s-a reglementat acordarea unor indemnizații lunare pentru profesioniști și persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe. Pentru aceste venituri, contribuabilii datorează impozit pe venit, contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate. Obligațiile fiscale se stabilesc de contribuabil și se declară prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul prevăzut la art.122 alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere modificările legislative menționate, prin noul proiect de Ordin se propune aprobarea formularului 212 “Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, care va fi utilizat pentru declararea impozitului pe veniturile realizate și a contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2022, precum și pentru declararea impozitului pe veniturile estimate și a contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2023.

Astfel, modificările față de actualul formular sunt, în principal, următoarele:

a) introducerea la Capitolul I, secțiunea 2 din formular a unei subsecțiuni noi, subsecțiunea 3, care se completează de persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;

b) eliminarea de la Capitolul I a secțiunii referitoare la stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.30/2020;

c) introducerea la Capitolul I a unei secțiuni distincte pentru stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.2/2022;

d) actualizarea secțiunii “Sumarul obligațiilor privind impozitul pe venitul realizat și contribuțiile sociale datorate, stabilite prin declarația curentă”, de la Capitolul I din formular, care devine secțiunea 8, prin introducerea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.2/2022, precum și eliminarea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.30/2020;

e) introducerea la Capitolul II, secțiunea 1, subsecțiunea 1, lit.B, la rd.3 a indicatorului “Venit anual impozabil” care se completează de contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor;

f) introducerea la Capitolul II, secțiunea 2 din formular la subsecțiunea 1 și la subsecțiunea 2 a unor câmpuri pentru stabilirea și declararea contribuțiilor de asigurări sociale, respectiv contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de contribuabili, în funcție de încadrarea în plafonul minim anual, potrivit legii;

g) actualizarea în mod corespunzător a instrucțiunilor de completare a declarației unice.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM