Connect with us

ECONOMIE

Rectificare bugetară: scad veniturile și cheltuielile, crește deficitul

Veniturile bugetului general consolidat se diminuează cu suma de 5.212,8 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează cu suma de 683,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 4.529,2 milioane lei, conform proiectului.

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de rectificare bugetară pentru dezbatere publică. Astfel, veniturile bugetului de stat pe anul 2020 se diminuează cu suma de 4.489,4 milioane lei, transmite Mediafax.

Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: Impozit pe profit: -781,4 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -238,3 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice: +53,5 milioane lei; Impozite și taxe pe proprietate: -152,1 milioane lei; Taxa pe valoarea adăugată: +380,7 milioane lei; Accize: -599,0 milioane lei; Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: -79,1 milioane lei; Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: +68,6 milioane lei; s-a avut în vedere menținerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr.5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licențelor de tip 5G de către ANCOM; Alte impozite și taxe fiscale: +5,2 milioane lei; Contribuții de asigurări sociale: +15,3 milioane lei; Venituri nefiscale: -115,3 milioane lei; Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -2.513,9 milioane lei, influență determinată de diminuarea necesarului de refinanțare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și rambursarea sumelor de la Comisia Europeană ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităților fondurilor europene.

Evoluţia veniturilor bugetare se datorează, în principal, situaţiei încasărilor privind veniturile bugetare în primele 9 luni ale anului, precum și impactului estimat de ANAF referitor la sumele ce vor fi încasate în luna decembrie conform prevederilor OUG nr.181/2020. Conform estimărilor ANAF 5,3 miliarde lei vor fi virați de către agenții economici în luna decembrie, suma reprezentând obligațiile bugetare datorate după declararea stării de urgență. Alte influențe asupra veniturilor au venit din menţinerea în anul 2020 a veniturilor estimate a se încasa la bugetul de stat din vânzarea licențelor de tip 5G, precum și menținerea sumelor repartizate prin mecanismului de tip swap de 1.104,1 milioane lei, aprobată iniţial prin OUG nr.135/2020, în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 30.06.2020 și prelungite la 30.09.2020, raportate potrivit legii.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.157,6 milioane lei.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: Cheltuielile de personal se diminuează cu 164,1 milioane lei; Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 35,3 milioane lei; Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 324,8 milioane lei; Subvențiile se diminuează cu 22,8 milioane lei; Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 4.076,1 milioane lei; Alte transferuri se majorează cu 539,4 milioane lei; Cheltuielile cu asistența socială se diminuează cu 96,0 milioane lei; Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 2.805,7 milioane lei; Alte cheltuieli se majorează cu 230,8 milioane lei; Fondurile de rezervă se majorează cu 1.200,0 milioane lei; Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 309,0 milioane lei; Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.673,5 milioane lei; Împrumuturile acordate se diminuează cu 101,0 milioane lei.

Primesc bani în plus

– Ministerul Muncii și Protecției Sociale: +1.590,2 milioane lei per sold. Se propune majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu +1.490,2 milioane lei ca urmare a creșterii cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii și a transferurilor din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale cu +200,0 milioane lei. Având în vedere gradul de execuție și necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii la cheltuielile cu asistența socială (-100 milioane lei).
– Ministerul Sănătății: +1.077,8 milioane lei per sold în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+1.223,9 milioane lei), 15 milioane lei cheltuieli de personal pentru acoperirea în totalitate a drepturilor de personal în special stimulentul de risc pentru servicii publice de ambulanță. S-au înregistrat economii la proiectele cu finanțare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 (-91,4 milioane lei) și a programelor cu finanțare rambursabilă (-70,0 milioane lei);
– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1.181,0 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1.123,7 milioane lei), alte cheltuieli pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de secetă (+160,0 milioane lei) și alte transferuri (+8,3 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital ( -10,0 milioane lei) și împrumuturi (-101,0 milioane lei);
– Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației: +999,5 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea suplimentară de sume pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (+1.000 milioane lei) și cheltuieli de personal (+1 milion lei). S-au identificat economii la bunuri și servicii (- 1,5 milioane lei);
– Ministerul Fondurilor Europene: +104,97 milioane lei, per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. Se propune asigurarea sumelor necesare la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (+106 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuielile de personal (-0,5 milioane lei ) și bunuri și servicii (-0,5 milioane lei);
– Ministerul Public: +90,3 milioane lei per sold. Propunere are în vedere, în principal, asigurarea fondurilor necesare pentru plata diferențelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative rezultate din majorarea valorii de referință sectorială;
– Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +19,17 milioane lei. S-au asigurat fonduri suplimentare (+19,17 milioane lei) pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluției pestei porcine africane.

Au fost diminuate bugetele:

– Ministerul Apărării Naționale: -2.000,0 milioane lei. În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital (-1.596,9 milioane lei), transferuri între unități ale administraței publice (-79,2 milioane lei), cheltuieli de personal (-136,9 milioane lei), bunuri și servicii (-100 milioane lei) și asistență socială (-80,9 milioane lei). În aceste condiții bugetul rectificat al Ministerului Apărării Naționale va fi pe partea de credite bugetare de 21.836,3 milioane lei, din care 19,171,4 milioane lei de la bugetul de stat, 2.664,4 milioane lei venituri proprii și 0,5 milioane lei fonduri externe nerambursabile, respectându-se angajamentul de alocare pentru acest minister a unui buget de 2% din PIB;
– Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: -854,7 milioane lei, per sold, din care: +352,5 milioane lei dobânzi, sumă necesară acoperirii scadenței plăților de dobânzi aferente datoriei publice până la sfârșitul anului, din care 327,5 milioane lei pentru dobânzile aferente datoriei publice interne directe și 25 milioane lei pentru comisioane și alte costuri aferente împrumuturilor externe și interne, +1.200 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, +581,0 milioane lei reprezentând contribuția României la bugetul Uniunii Europene, -2.984.4 milioane lei reprezentând diminuarea necesarului refinanțării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, economie determinată de rambursările de la Comisia Europeană inclusiv a unor sume aferente unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile deblocate, precum și sumele previzionate a fi transferate de Comisia Europeană ca urmare a aplicațiilor de plată;
– Ministerul Afacerilor Interne: -635,4 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară la cheltuieli de personal (+10,0 milioane lei), bunuri și servicii (+21,8 milioane lei), asistență socială (84,99 milioane lei) și transferuri între unități ale administrației publice (+4,0 milioane lei) pentru încadrarea unui număr de 200 de medici rezidenți și de specialitate de către Spitalul de Urgență „Profesor Dr. Dimitrie Gerota” București în vederea bunei gestionări a situației de risc epidemiologic. În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-6,6 milioane lei) și proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-746,9 milioane lei);
– Serviciul de Telecomunicații Speciale: -82,6 milioane lei, economii identificate la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020;
– Secretariatul General al Guvernului: -53,8 milioane lei. Având în vedere gradul de execuție și necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii, în principal, la bunuri și servicii și cheltuieli de capital;
– Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri: -56,0 milioane lei Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-10,0 milioane lei), bunuri și servicii (-3,0 milioane lei), subvenții (-25,0 milioane lei), precum și la transferuri (-18,0 milioane lei);
– Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -37,8 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere gradul de execuție pe primele 10 luni și necesarul de finanțare până la finalul anului. S-au identificat economii la titlul „Cheltuieli de personal” (-10 milioane lei), la titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice„ (-5,5 milioane lei), la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020„ (-22,3 milioane lei).

ECONOMIE

Schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care se instituie o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură. Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2025 este de 3 milioane lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, potrivit unui comunicat al MADR, se va aplica o rată redusă de impozitare a motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor în acvacultură, precum transportul materialui piscicol, a puietului în diferite stadii de dezvoltare, a reproducătorilor, a peștelui de consum, a materiilor prime și alte materiale în interiorul fermei, pentru realizarea de lucrări agricole în ferme de acvacultură pe cuvetele heleșteielor, pomparea apei cu motopompe, destufizare etc.

Beneficiarii schemei sunt întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în acvacultură, respectiv:

a) persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, constituite potrivit prevederilor OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016 cu modificarile si completarile ulterioare;

b) persoane juridice.

„Prin intermediul acestui act normativ se asigură condițiile pentru diminuarea efectivă a costurilor de producție, ceea ce stimulează desfășurarea activității de acvacultură în condițiile concurențiale de pe piața produselor de pește din Uniunea Europeană”, precizează MADR.

Continuare

ECONOMIE

Plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin pentru sectorul vegetal, aprobate

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat astăzi Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin noul act normativ se aprobă plafonul financiar în limita sumei de 452.384.082 lei, echivalentul a 91.409.190 euro, precum și a plafoanelor alocate fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022, astfel:

a) 33.892.000 euro pentru soia;

b) 17.215.000 euro pentru lucernă;

c) 450.000 euro pentru leguminoase boabe destinate industrializării /procesării: mazăre și fasole boabe;

d)  90.000 euro pentru cânepă pentru ulei și/sau fibră;

e)  4.953.000 euro pentru orez;

f)   844.200 euro pentru sămânță de cartof;

g)  132.980 euro pentru hamei;

h)  18.898.500 euro pentru sfeclă de zahăr;

i)  1.150.274 euro pentru tomate destinate industrializării cultivate în câmp;

j)  54.490 euro pentru castraveți pentru industrializare cultivați în câmp;

k) 8.788.873 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l)  517.500 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m)  4.422.373 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe hectar pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor aprobate prin prezentul act normativ la suprafețele eligibile pentru anul 2022.

„Suma totală de 452.384.082 lei, prevăzută în bugetul MADR pentru anul 2023 va impacta 46.000 fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate”, menționează reprezentanții ministerului de resort.

Continuare

ECONOMIE

Salariile din administrația publică cresc, de la 1 iunie

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a aprobat astăzi o Ordonanță de urgență care completează Articolul I din OUG nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Noul act normativ prevede că, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile prevăzute la Anexa nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „ADMINISTRAȚIE” din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul 2022.

„Având în vedere constrângerile fiscal-bugetare din anul 2023, s-a optat într-o primă fază pentru stabilirea salariilor de bază prevăzute de lege la nivelul anului 2022 pentru personalul încadrat conform Anexei nr.VIII la Legea-cadru, deoarece categoriile de personal prevăzute în această anexă se regăsesc în toate domeniile de activitate bugetară, de exemplu TESA din sănătate și personalul nedidactic din învățământ. Prin urmare, de prevederile acestei ordonanțe de urgență a Guvernului beneficiază și celelalte domenii de activitate bugetară, având în vedere că personalul încadrat pe funcții comune, cât și pe cele din alte unități de subordonare centrală și locală, au salarizarea reglementată în această anexă. Măsura era necesară pentru evitarea apariției unor noi dezechilibre în sectorul bugetar, în contextul elaborării unei noi legi a salarizării, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, act normativ care vizează eliminarea inechităților și instituirea unui sistem de stimulare a performanței”, precizează Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), într-un comunicat. 

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM