Rețele sociale

ECONOMIE

Rectificare bugetară: scad veniturile și cheltuielile, crește deficitul

Veniturile bugetului general consolidat se diminuează cu suma de 5.212,8 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează cu suma de 683,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 4.529,2 milioane lei, conform proiectului.

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de rectificare bugetară pentru dezbatere publică. Astfel, veniturile bugetului de stat pe anul 2020 se diminuează cu suma de 4.489,4 milioane lei, transmite Mediafax.

Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: Impozit pe profit: -781,4 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -238,3 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice: +53,5 milioane lei; Impozite și taxe pe proprietate: -152,1 milioane lei; Taxa pe valoarea adăugată: +380,7 milioane lei; Accize: -599,0 milioane lei; Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: -79,1 milioane lei; Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: +68,6 milioane lei; s-a avut în vedere menținerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr.5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licențelor de tip 5G de către ANCOM; Alte impozite și taxe fiscale: +5,2 milioane lei; Contribuții de asigurări sociale: +15,3 milioane lei; Venituri nefiscale: -115,3 milioane lei; Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -2.513,9 milioane lei, influență determinată de diminuarea necesarului de refinanțare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și rambursarea sumelor de la Comisia Europeană ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităților fondurilor europene.

Evoluţia veniturilor bugetare se datorează, în principal, situaţiei încasărilor privind veniturile bugetare în primele 9 luni ale anului, precum și impactului estimat de ANAF referitor la sumele ce vor fi încasate în luna decembrie conform prevederilor OUG nr.181/2020. Conform estimărilor ANAF 5,3 miliarde lei vor fi virați de către agenții economici în luna decembrie, suma reprezentând obligațiile bugetare datorate după declararea stării de urgență. Alte influențe asupra veniturilor au venit din menţinerea în anul 2020 a veniturilor estimate a se încasa la bugetul de stat din vânzarea licențelor de tip 5G, precum și menținerea sumelor repartizate prin mecanismului de tip swap de 1.104,1 milioane lei, aprobată iniţial prin OUG nr.135/2020, în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 30.06.2020 și prelungite la 30.09.2020, raportate potrivit legii.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.157,6 milioane lei.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: Cheltuielile de personal se diminuează cu 164,1 milioane lei; Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 35,3 milioane lei; Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 324,8 milioane lei; Subvențiile se diminuează cu 22,8 milioane lei; Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 4.076,1 milioane lei; Alte transferuri se majorează cu 539,4 milioane lei; Cheltuielile cu asistența socială se diminuează cu 96,0 milioane lei; Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 2.805,7 milioane lei; Alte cheltuieli se majorează cu 230,8 milioane lei; Fondurile de rezervă se majorează cu 1.200,0 milioane lei; Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 309,0 milioane lei; Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.673,5 milioane lei; Împrumuturile acordate se diminuează cu 101,0 milioane lei.

Primesc bani în plus

– Ministerul Muncii și Protecției Sociale: +1.590,2 milioane lei per sold. Se propune majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu +1.490,2 milioane lei ca urmare a creșterii cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii și a transferurilor din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale cu +200,0 milioane lei. Având în vedere gradul de execuție și necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii la cheltuielile cu asistența socială (-100 milioane lei).
– Ministerul Sănătății: +1.077,8 milioane lei per sold în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+1.223,9 milioane lei), 15 milioane lei cheltuieli de personal pentru acoperirea în totalitate a drepturilor de personal în special stimulentul de risc pentru servicii publice de ambulanță. S-au înregistrat economii la proiectele cu finanțare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 (-91,4 milioane lei) și a programelor cu finanțare rambursabilă (-70,0 milioane lei);
– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1.181,0 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1.123,7 milioane lei), alte cheltuieli pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de secetă (+160,0 milioane lei) și alte transferuri (+8,3 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital ( -10,0 milioane lei) și împrumuturi (-101,0 milioane lei);
– Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației: +999,5 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea suplimentară de sume pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (+1.000 milioane lei) și cheltuieli de personal (+1 milion lei). S-au identificat economii la bunuri și servicii (- 1,5 milioane lei);
– Ministerul Fondurilor Europene: +104,97 milioane lei, per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. Se propune asigurarea sumelor necesare la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (+106 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuielile de personal (-0,5 milioane lei ) și bunuri și servicii (-0,5 milioane lei);
– Ministerul Public: +90,3 milioane lei per sold. Propunere are în vedere, în principal, asigurarea fondurilor necesare pentru plata diferențelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative rezultate din majorarea valorii de referință sectorială;
– Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +19,17 milioane lei. S-au asigurat fonduri suplimentare (+19,17 milioane lei) pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluției pestei porcine africane.

Au fost diminuate bugetele:

– Ministerul Apărării Naționale: -2.000,0 milioane lei. În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital (-1.596,9 milioane lei), transferuri între unități ale administraței publice (-79,2 milioane lei), cheltuieli de personal (-136,9 milioane lei), bunuri și servicii (-100 milioane lei) și asistență socială (-80,9 milioane lei). În aceste condiții bugetul rectificat al Ministerului Apărării Naționale va fi pe partea de credite bugetare de 21.836,3 milioane lei, din care 19,171,4 milioane lei de la bugetul de stat, 2.664,4 milioane lei venituri proprii și 0,5 milioane lei fonduri externe nerambursabile, respectându-se angajamentul de alocare pentru acest minister a unui buget de 2% din PIB;
– Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: -854,7 milioane lei, per sold, din care: +352,5 milioane lei dobânzi, sumă necesară acoperirii scadenței plăților de dobânzi aferente datoriei publice până la sfârșitul anului, din care 327,5 milioane lei pentru dobânzile aferente datoriei publice interne directe și 25 milioane lei pentru comisioane și alte costuri aferente împrumuturilor externe și interne, +1.200 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, +581,0 milioane lei reprezentând contribuția României la bugetul Uniunii Europene, -2.984.4 milioane lei reprezentând diminuarea necesarului refinanțării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, economie determinată de rambursările de la Comisia Europeană inclusiv a unor sume aferente unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile deblocate, precum și sumele previzionate a fi transferate de Comisia Europeană ca urmare a aplicațiilor de plată;
– Ministerul Afacerilor Interne: -635,4 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară la cheltuieli de personal (+10,0 milioane lei), bunuri și servicii (+21,8 milioane lei), asistență socială (84,99 milioane lei) și transferuri între unități ale administrației publice (+4,0 milioane lei) pentru încadrarea unui număr de 200 de medici rezidenți și de specialitate de către Spitalul de Urgență „Profesor Dr. Dimitrie Gerota” București în vederea bunei gestionări a situației de risc epidemiologic. În funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-6,6 milioane lei) și proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-746,9 milioane lei);
– Serviciul de Telecomunicații Speciale: -82,6 milioane lei, economii identificate la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020;
– Secretariatul General al Guvernului: -53,8 milioane lei. Având în vedere gradul de execuție și necesarul de finanțare până la finalul anului s-au identificat economii, în principal, la bunuri și servicii și cheltuieli de capital;
– Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri: -56,0 milioane lei Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-10,0 milioane lei), bunuri și servicii (-3,0 milioane lei), subvenții (-25,0 milioane lei), precum și la transferuri (-18,0 milioane lei);
– Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -37,8 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere gradul de execuție pe primele 10 luni și necesarul de finanțare până la finalul anului. S-au identificat economii la titlul „Cheltuieli de personal” (-10 milioane lei), la titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice„ (-5,5 milioane lei), la titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020„ (-22,3 milioane lei).

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending