Connect with us

ECONOMIE

PIB-ul Zonei Euro a crescut cu 12,5% în T3

PIB-ul Zonei Euro a crescut cu 12,5% trimestru/trimestru în T3, după ajustările din T1 și T2, cu ritmuri trimestriale de 3,7%, respectiv 11,7%, arată datele Eurostat, citate de o analiză semnată de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania.

CECCAR FM

Publicat

pe

Eurostat a comunicat estimările preliminare cu privire la evoluția PIB-ului și componentelor în Zona Euro (principalul partener economic al României) în T3 și perioada ianuarie-septembrie 2020. Datele indică redinamizarea economiei Zonei Euro trimestrul trecut, evoluție susținută de eliminarea graduală a restricțiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare și implementarea unui mix relaxat (fără precedent) de politici economice.

Se evidențiază redinamizarea cererii interne: investițiile productive și consumul privat au consemnat creșteri cu dinamici trimestriale de 13,4%, respectiv 14%.

De asemenea, consumul guvernamental s-a majorat cu 4,8% trimestru/trimestru în T3, perioadă în care contribuția cererii externe nete la dinamica PIB s-a ameliorat, pe fondul creșterii exporturilor cu un ritm mai puternic raportat la cel înregistrat de importuri (17,1% vs. 12,3%).

În dinamică an/an PIB-ul Zonei Euro a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv în T3, dar cu un ritm în atenuare la 4,3% (de la 14,7% în T2), pe fondul eliminării graduale a restricțiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare și resimțirii mix-ului relaxat fără precedent de politici economice.

Se evidențiază majorarea consumului public cu 2,1% an/an, în contextul implementării de măsuri fiscal-bugetare și de venituri relaxate. Investițiile productive și consumul privat s-au ajustat cu ritmuri anuale de 4,7%, respectiv 4,6%. La nivelul cererii externe nete exporturile și importurile au continuat să se ajusteze în T3, dar cu ritmuri anuale în atenuare la 8,7%, respectiv 8,9%. Prin urmare, în perioada ianuarie-septembrie PIB-ul Zonei Euro s-a diminuat cu 7.4% an/an, evoluție determinată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent în perioada postbelică.

Investițiile productive și consumul privat au scăzut cu câte 8% an/an, ca urmare a restricțiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare și incertitudinii induse de persistența pandemiei și absența unor soluții medicale. Pe de altă parte, consumul public a crescut cu 0,3% an/an la nouă luni, ca urmare a implementării unor politici fiscal-bugetare și de venituri relaxate.

În sfera cererii externe nete se evidențiază ajustarea exporturilor cu 11,1% an/an, dat fiind că incidența pandemiei a reprezentat un șoc pentru comerțul internațional. Importurile au scăzut cu 9,8% an/an în perioada ianuarie-septembrie 2020.

În perioada recentă s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor macroeconomici comunicați în regiune, persistența pandemiei (și reintroducerea de restricții pentru contracararea crizei sanitare) fiind contrabalansată de știrile pozitive din sfera soluțiilor medicale în dezvoltare (lansarea mai multor vaccinuri în noiembrie și proximitatea startului campaniei de vaccinare). Astfel, pe de o parte, indicatorii PMI exprimă stagnarea economiei în octombrie și scăderea în noiembrie, pe fondul declinului din sfera serviciilor (sectorul cel mai afectat de restricții), parțial contrabalansat de creșterea industriei prelucrătoare (susținută de intrarea economiei mondiale în ciclul post-pandemie).

Pe de altă parte, indicatorii de încredere s-au ameliorat semnificativ în decembrie, în contextul perspectivelor de lansare rapidă a procesului de vaccinare în regiune, cu impact pozitiv pentru contracararea crizei sanitare începând cu primele luni din 2021.

Cele mai recente prognoze pe Zona Euro (disponibile pe Bloomberg) indică perspectiva ajustării economiei regiunii cu 7,4% an/an în 2020 (determinată de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc), urmată de creștere cu 4,6% an/an în 2021, respectiv 3,5% an/an în 2022. În acest scenariu investițiile productive se vor redinamiza (ritmuri anuale de 4,6% în 2021, respectiv 5% în 2022), după declinul cu 9,5% an/an din 2020.

Consumul privat (principala componentă a PIB) s-ar putea diminua cu 8,2% an/an în 2020, dar ar putea crește cu 4,7% an/an în 2021, respectiv 3,3% an/an în 2022. Rata medie anuală a șomajului ar putea crește de la 7,6% în 2019 la 8% în 2020, respectiv 9% în 2021, o reducere la 8,3% fiind previzionată pentru 2022, transmite Mediafax.

ECONOMIE

A fost modificată legislația privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

CECCAR FM

Publicat

pe

S-a avut în vedere repartizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copilului între părinți

Guvernul a adus, printr-o OUG, o serie de modificări legislației privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, care vizează repartizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copilului între bărbați și femei, asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată a acestora și creșterea posibilității ca părintele care nu a solicitat inițial concediu pentru creșterea copilului să își exercite acest drept.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), Ordonanța de urgență aprobată de Executiv transpune integral în legislația națională Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE. Aceasta introduce, la nivelul Uniunii Europene, standarde minime privind concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul îngrijitorilor.

Principalele modificări și completări aduse OUG nr. 111/2010 de noul act normativ sunt următoarele: 

 extinderea perioadei netransferabile de concediu pentru creșterea copilului în cazul părintelui care nu a solicitat inițial acest drept, de la cel puțin o lună la cel puțin două luni din perioada totală a concediului, dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile legale;

▪ majorarea nivelului de venituri supuse impozitului ce poate fi obținut de părinte în decursul unui an calendaristic, în perioada concediului pentru creșterea copilului, de la 5 la 8 indemnizații pentru creșterea copilului  (ICC) în cuantum minim, respectiv de la 6.500 lei la 10.512 lei;

▪ recalcularea cuantumului ICC în cazul obținerii unor venituri suplimentare, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, din hotărâri judecătorești/adeverințe sau acte de rectificare a veniturilor;

▪ suspendarea sau încetarea plății ICC în cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap expiră în perioada concediului de creștere a copilului;

▪ introducerea unei perioade de preaviz de cel puțin 10 zile pe care lucrătorul o acordă angajatorului atunci când își exercită dreptul la concediu și ICC, înainte de finalizarea concediului de maternitate sau înainte de data estimată de începere a concediului pentru creșterea copilului, printr-o cerere, pe suport de hârtie sau electronic, în care precizează perioada preconizată a concediului pentru creșterea copilului;

▪ menținerea, până la sfârșitul concediului de creștere a copilului, a condițiilor de încadrare și a drepturilor salariale avute la începutul concediului sau dobândite pe parcurs;

▪ introducerea concediului și a indemnizației de acomodare, acordate părinților adoptatori, ca perioadă asimilată pentru dobândirea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și la ICC.

Ordonanța de urgență mai prevede ca, în cazul persoanelor care realizează, în aceeași lună, venituri atât în țară, cât și în statele UE care aplică Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar fără suprapunerea perioadelor de activitate, să se ia în calcul, la acordarea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și ICC, sumele obținute în ambele țări.

De asemenea, s-a decis suplimentarea cu 50% a indemnizației lunare pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil (deci 50% în plus la indemnizația mamei pentru fiecare copil). Aceeași măsură se va aplica și pentru sarcinile suprapuse, respectiv pentru mamele care nasc în perioada concediului de îngrijire copil.

„Sumele nu pot fi mai mici decât 1314 lei (valoare fixă pe care o primesc în prezent mamele de gemeni, tripleți, si cu sarcini suprapuse, suma obținută ca rezultat al înmulțirii cu 2,5 a valorii ISR  – indicatorul social de referinta, care în 2022 are valoare de 525,5 lei. Deci 2,5 x ISR = 1314 lei”, menționează MMSS.

Noile reglementări se aplică de la 1 ianuarie 2023. Excepție fac reglementările privind majorarea de la o lună la două luni a perioadei de netransferabilitate între părinți, care se aplică atât pentru cererile depuse începând cu 1 ianuarie 2023, cât și pentru cele depuse anterior și nesoluționate până la această dată.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a publicat Ghidul consultativ pentru submăsura 19.1

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 19.1 „Sprijin pregătitor” din cadrul subprogramului tematic LEADER, finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în vederea deschiderii sesiunii de finanțare în perioada următoare.

Ghidul supus dezbaterii publice poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.

AFIR precizează că toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații pe adresa de e-mail consultare@afir.info până la 9 decembrie 2022.

„Sprijinul pregătitor se adresează parteneriatelor privat-publice locale pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL). Subliniez că obiectivul principal al submăsurii vizează creșterea capacității de colaborare, necesară pentru elaborarea unor strategii integrate, ceea ce va oferi actorilor locali și reprezentanților din diferite domenii de activitate posibilitatea de a lucra împreună și de a interacționa în favoarea comunităților din teritoriile acoperite de Grupurile de Acțiune Locală”, a menționat George Chiriță, directorul general al AFIR.

Continuare

ECONOMIE

Schema de ajutor de stat privind sprijinul pentru creșterea animalelor a fost prelungită

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a aprobat o Hotărâre potrivit căreia schema de ajutor de stat privind sprijinul pentru creșterea animalelor, instituită prin HG nr. 1.179/2014, a fost prelungită cu încă 6 luni, respectiv până la data de 30 iunie 2023, cu valorile cuantumurilor reglementate în prezent aferente perioadei menționate anterior, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 702/2014 al Comisiei și ale HG 1179/2014. De asemenea, prin acest act normativ se oferă posibilitatea de a completa cererea inițială doar pentru jumătate de an în vederea continuării activității de ameliorare până la adoptarea noii legislații UE.

HG nr. 1179/2014 reglementează schema de ajutor de stat, având ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, precum și costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului.

Cererile inițiale de solicitare a ajutoarelor de stat se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul de stat.

Potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), legislația Uniunii Europene în acest domeniu pentru perioada 2023 – 2027 este în curs de elaborare, iar după adoptarea acesteia se va iniția legislația națională și se va notifica la Comisia Europeană noua schemă de ajutor de stat.

HG nr. 1.423/2022 pentru stabilirea datei până la care se aplică prevederile HG nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1158 din 29 noiembrie 2022.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM