Connect with us

ECONOMIE

Valoarea tranzacțiilor BVB crește cu 42% în primele 11 luni

Lichiditatea, măsurată prin prisma valorii medii zilnice de tranzacționare, a crescut cu peste 42% la nivelul cumulat al tuturor tipurilor de instrumente financiare și a depășit 62 milioane lei (12,86 milioane euro) pe ansamblul primelor 11 luni ale anului, anunță Bursa de Valori.

CECCAR FM

Publicat

pe

Valoarea totală a tranzacțiilor, incluzând ofertele, cu toate tipurile de instrumente financiare tranzacționate la Bursă s-a apropiat de pragul de 3 miliarde de euro, sau 14,3 miliarde în echivalent lei, un avans de 42,3% în moneda națională față de primele 11 luni ale anului anterior.

„Rundele de finanțare derulate în acest an prin piață de capital au totalizat 1,1 miliarde de euro, ceea ce este un succes ținând cont de contextul generat de pandemie. Situația actuală a scos în evidență importantă companiilor din domeniul tehnologiei informaționale. Ecosistemul românesc în zona de tehnologie este cel mai dezvoltat din regiune, după Polonia, și ne propunem să avem o reprezentare mai bună a acestui sector la cota bursei. Avem în plan să discutăm cu o serie de actori reprezentativi pentru a identifica acele companii românești din IT&C care au nevoie de bursă pentru a se putea dezvolta. Cea mai importantă lecție pe care o învățăm din această pandemie, în plus față de accelerarea digitalizării cât mai multor procese, este că ajungem să depindem tot mai mult de cei de lângă noi în condiții de criză. Acest aspect reliefează importanța strategică a dezvoltării business-urilor locale: nu putem avea o Românie puternică fără companii românești puternice. Orice strategie serioasă privind finanțarea și dezvoltarea economică are cel puțin o componentă legată de bursă, iar exemplele recente atât din zona publică, cât și din zona privată nu fac decât să confirme că piață de capital este o sursă esențială de finanțare”, spune Radu Hanga, Președinte BVB.


„Avem o piață tot mai activă, volatilitatea a adus mai mulți investitori la bursă și vedem că din ce în ce mai multe companii mici și mijlocii accesează piață de capital, în special prin emisiuni de obligațiuni. Sunt bani în piața de capital și orice proiect, odată ce este promovat într-un mod coerent și transparent, are șanse de succes pentru a fi finanțat. În același timp, eforturile noastre sunt direcționate și către investitori pentru că o comunitate de investitori mult mai puternică și diversă este o condiție absolut necesară pentru a avea mai multe companii listate și o piață de capital eficientă. Am recuperat 98% din pierderea generată de pandemia de coronavirus pe bursa locală, dacă luăm în calcul nivelul de la finalul lunii noiembrie al indicelui BET-TR, care include și dividendele, comparativ cu finalul anului 2019. Ar trebui să avem mai multă încredere în companiile românești și în capacitatea de redresare a acestora, iar bursa este cel mai bun exemplu care arată că acest lucru este posibil”, adaugă Adrian Tănase, CEO BVB.

Activitatea investițională s-a intensificat pe piața de capital locală pe fondul unor rulaje în creștere puternică în rândul tuturor tipurilor de instrumente financiare. Astfel, valoarea medie zilnică de tranzacționare la nivelul cumulat al tuturor instrumentelor financiare tranzacționate la Bursă de Valori București (BVB) a ajuns la 62,2 milioane de lei, echivalentul a 12,86 milioane euro. Lichiditatea, măsurată prin prisma acestui indicator, a consemnat o creștere de peste 42% pe ansamblul primelor 11 luni ale acestui anul comparativ cu intervalul similar al anului trecut. Defalcat, cea mai mare pondere a avut-o segmentul de acțiuni, unde media zilnică de tranzacționare a fost de 48,6 milioane lei (10 milioane euro), iar cea mai mare creștere a fost înregistrată de segmentul produselor structurate: +357% la finalul primelor 11 luni. Valoarea cumulată a tranzacțiilor, incluzând ofertele, aferentă tuturor tipurilor de instrumente financiare (acțiuni, instrumente cu venit fix, produse structurate, unități de fond, ETF) tranzacționate la BVB în perioada ianuarie-noiembrie a ajuns la 14,3 miliarde lei, echivalentul a 2,96 miliarde euro, în creștere cu 42,3% în moneda națională față de aceeași perioada a anului anterior.

Luna noiembrie s-a remarcat printr-un avans puternic al pieței locale, cu o creștere de peste 9%, la nivelul indicelui BET sau BET-TR, care include și dividendele. Indicele BET, care reflectă evoluția celor mai tranzacționate 17 companii, a încheiat luna noiembrie la un nivel de 9.286 puncte, în creștere cu 9,1% față de luna precedentă. Indicele BET-TR a avut un avans similar și a încheiat luna trecută la 15.622 puncte, fiind cu 2,2% sau cu 347 de puncte sub nivelul de la finalul anului trecut, în condițiile în care piață locală se află sub puternicul impact generat de pandemia de coronavirus.

Valoarea de piață a companiilor românești listate la BVB a ajuns la aproape 100 de miliarde de lei, echivalentul a 20 de miliarde de euro, la finalul lunii noiembrie. Piață de capital din România a fost promovată în septembrie la statutul de Piață Emergența de către furnizorul global de indici FTSE Russell, transmite Mediafax.

ECONOMIE

Consiliul Național Tripartit a stabilit majorarea salariului minim la 3.000 de lei

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei – din care 200 de lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări, în urma discuțiilor purtate la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, la care a participat și premierul Nicolae Ciucă.

Potrivit unui comunicat al Executivului, citat de Agerpres, în cursul discuțiilor au fost analizate propunerile patronatelor și sindicatelor legate de majorarea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2023.

„Guvernul și partenerii sociali au căzut de acord în privința majorării salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei – din care 200 lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări. Totodată, s-a stabilit ca salariul minim pentru sectorul construcțiilor să crească la 4.000 de lei tot de la 1 ianuarie 2023”, se arată în comunicat.

Șeful Executivului a punctat că discuția cu partenerii sociali a fost necesară pentru se veni cu o soluție realistă.

„Am considerat necesar să ne consultăm pe acest subiect cu partenerii sociali, pentru ca, în funcție de propunerile lor și de perspectivele bugetare pentru anul viitor, să venim cu o soluție realistă pentru contextul actual”, a declarat Nicolae Ciucă, citat în comunicat.

La reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, din partea Guvernului au mai participat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu și ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja.

Continuare

ECONOMIE

Dezbatere publică: Procedura de utilizare și funcționare a sistemului RO e-Transport

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că organizează o dezbatere publică Proiectului de ordin al președintelui ANAF și al președintelui Autorității Vamale Române pentru aprobarea Procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport în data de 29.11.2022, ora 14.30.

Evenimentul va avea loc în sala 372 a Ministerului Finanțelor, din Bd. Libertății nr. 16, sector 5, București.

„Accesul în sală este permis în limita locurilor disponibile, în ordinea înscrierii la adresa de email presa@anaf.ro”, precizează ANAF.

Continuare

ECONOMIE

ANAF va modifica formularul 212

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) urmează să modifice modelul și conținutul formularului 212 ”Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, în acest sens fiind elaborat un proiect de Ordin publicat pe site-ul instituției, pentru consultare.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale și OUG nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:

 modul de stabilire a bazei de calcul al impozitului pe venitul din cedarea folosinței bunurilor, în sensul în care, începând cu 1 ianuarie 2023, venitul brut reprezintă venit anual impozabil;

▪ reglementarea unor obligații fiscale pentru persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, respectiv pentru partea ce depășește suma lunară de 4.000 lei, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;

▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II ”Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”, după cum urmează:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute, inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară.

▪ modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III din Codul fiscal, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II ”Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă: a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 minime brute, inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 minime brute, inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; c) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară.

De asemenea – se mai menționează în Referatul de aprobare a actului normativ – prin OUG nr.2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, s-a reglementat acordarea unor indemnizații lunare pentru profesioniști și persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe. Pentru aceste venituri, contribuabilii datorează impozit pe venit, contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate. Obligațiile fiscale se stabilesc de contribuabil și se declară prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul prevăzut la art.122 alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere modificările legislative menționate, prin noul proiect de Ordin se propune aprobarea formularului 212 “Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, care va fi utilizat pentru declararea impozitului pe veniturile realizate și a contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2022, precum și pentru declararea impozitului pe veniturile estimate și a contribuțiilor sociale datorate începând cu anul 2023.

Astfel, modificările față de actualul formular sunt, în principal, următoarele:

a) introducerea la Capitolul I, secțiunea 2 din formular a unei subsecțiuni noi, subsecțiunea 3, care se completează de persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;

b) eliminarea de la Capitolul I a secțiunii referitoare la stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.30/2020;

c) introducerea la Capitolul I a unei secțiuni distincte pentru stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.2/2022;

d) actualizarea secțiunii “Sumarul obligațiilor privind impozitul pe venitul realizat și contribuțiile sociale datorate, stabilite prin declarația curentă”, de la Capitolul I din formular, care devine secțiunea 8, prin introducerea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.2/2022, precum și eliminarea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.30/2020;

e) introducerea la Capitolul II, secțiunea 1, subsecțiunea 1, lit.B, la rd.3 a indicatorului “Venit anual impozabil” care se completează de contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor;

f) introducerea la Capitolul II, secțiunea 2 din formular la subsecțiunea 1 și la subsecțiunea 2 a unor câmpuri pentru stabilirea și declararea contribuțiilor de asigurări sociale, respectiv contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de contribuabili, în funcție de încadrarea în plafonul minim anual, potrivit legii;

g) actualizarea în mod corespunzător a instrucțiunilor de completare a declarației unice.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM